12,263 matches
-
gesturi și lacrimi răvășirea sufletească: Apoi, el se-ntuneca,/Inima-i se despica,/Pe copii se aruncă,/ Îi bocea, Îi săruta..." Sultanul Îi reproșase, aluziv și insinuant, intenția de nesupunere și tentativa de rupere a relațiilor de vasalitate față de Imperiul Otoman, precum și emisiunea unor monede de aur, toate acestea fiind dovezile unei Îndrăzneli nelimitate: Adevăr e c-ai chitit/Pan a nu fi mazilit/ Să despărți a ta domnie/De a noastrămpărăție?/ Că de mult ce ești avut/Bani de aur
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
vorbe, domnitorul Îi sugerează sultanului că puterea pământeasca este vremelnica, făcând astfel, printr-un discurs aluziv, referire la sultanul Însuși, la puterea pe care acesta o deține, vremelnica și ea, cunoscut fiind cât de fulgerător se schimbau puterile În Imperiul Otoman. În plus, Brâncoveanu arată că puterea pe pamant este o iluzie: doar Dumnezeu este atotputernic și doar El Îl poate judeca, nu sultanul. Ni se amintește astfel de pasajul biblic În care Iisus le spune acuzatorilor săi că au putere
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
a statului, domnitorul fiind șeful puterii executive și având, În același timp, importante prerogative legislative și judecătorești. Cu toate acestea, la doar zece ani după punerea În aplicare a Regulamentului Organic, cele două puteri, suzerane și protectoare, Rusia și Poarta Otomană, Încălcând principiul domniei pe viață, l au Înlăturat de pe tronul Țării Românești pe domnitorul Al. I. Ghica, iar apoi prin Convenția de la Balta Liman (19 aprilie/ 1 mai 1849) au decis să revină la numirea domnilor din cele două principate
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și Ion C. Brătianu, de exemplu, nu au ascuns niciodată opțiunea lor republicană. Au Îmbrățișat Însă ideea monarhiei constituționale, așa după cum vom vedea, influențați de realitățile timpului pe care Îl trăiau. Revoluția de la 1848, Înăbușită de prezența trupelor țariste și otomane, arătase contemporanilor că o construcție statală republicană nu poate fi aplicată și, pusă În practică, nu are viitor. Într-o vreme când cele mai multe și importante state europene erau monarhice, când republicile edificate prin revoluții aveau o existență efemeră, singura soluție
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
puternic curent de opinie În societatea românească, curent temperat de unele mari puteri europene, Îngrijorate de perspectiva apariției, În imediata vecinătate, a unui stat român având În frunte un domnitor dintr-o dinastie străină. Aceste puteri europene, cu deosebire Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, erau conștiente că domnitorul străin nu putea avea alt proiect decât un statut internațional propriu, de sine stătător, pentru statul În fruntea căruia se afla, cu consecințe neplăcute pentru imperiile multinaționale vecine. Franța, mai ales după Întâlnirea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de altfel, că cele două principate vor avea câte un domnitor și câte o Adunare pentru fiecare, o Comisie Centrală la Focșani, pentru legiferări de interes comun, o Curte de Casație comună, armata sub comanda unui singur șef, menținerea suzeranității otomane, garanția comună a marilor puteri și denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Așa după cum bine s-a observat, Convenția suferea de un defect fundamental, acela că „nu stabilea nici Unirea, nici separația Principatelor” <ref id="4">4 T.
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Statutul lui Cuza, aflat Încă În vigoare. Întocmită În totalitate de către instituțiile statului român și fără avizul puterilor garante, Constituția din 1866, promulgată la 1/13 iulie, reprezintă un act de autoritate prin felul În care a fost elaborată (Imperiul Otoman nefiind consultat sau informat), dar și prin prevederile Înscrise (pentru că nu amintește de suzeranitatea față de Turcia) <ref id="20">20 Constantin C. Angelescu, Izvoarele constituției române de la 1866, În Dumitru Vitcu (ed.), Constantin C. Angelescu. Scrieri alese. Drept, istorie și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de la Siloe, în galeria săpată de Ezechia pentru a aduce apă în cetatea Ierusalimului (spre anul 700 î.C.). Lungimea unui rând: circa 72 cm. Inscripția se găsește actualmente la muzeul din Istanbul (în 1880 Israelul făcea parte din Imperiul Otoman), dar se poate vedea un calc în muzeul Louvre din Paris. Iată o traducere (unele cuvinte nu sunt foarte lizibile și traducerea nu este certă întotdeauna): Iată [?] săpătura și aceasta a fost istoria săpării. În timp ce minerii [?] mânuiau târnăcopul unul spre
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Cantacuzino. Acum înalță Mănăstirea Tuturor Sfinților (1713), astăzi Antim, unde ar fi dorit să fie înmormântat. Mai puțin iertător decât Brâncoveanu, Nicolae Mavrocordat îi obține caterisirea. Acuzat de vrăjitorie și de alte „meșteșuguri satanicești”, dar și de uneltire contra puterii otomane și a domnitorului însuși, imprudentul vlădică e condamnat la surghiun, în peninsula Sinai, la mănăstirea Sfânta Ecaterina. În drum spre locul exilului e măcelărit de cei din escortă, rămășițele fiindu-i azvârlite în Tundja, un afluent al Mariței. Înzestrarea artistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
găsim în fața unui conglomerat de douăsprezece identități naționale de mai mult de o sută de milioane de oameni și a tot felul de grupări și secte creștine, islamice și iudaice. Aceste state-națiuni constituie produsul relativ recent al dezmembrării imperiilor habsburgic, otoman și rusesc. Toate aceste popoare au un trecut tragic și un prezent plin de primejdii. Toate aceste popoare au cunoscut istorii tragice de libertate pierdută, identități împovărate de obligații, masacre și granițe fluctuante. Mulți vor considera drama acestei zone așa cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
De atunci încoace, el a devenit simbolul celor care credeau încă într-un viitor mai bun pentru națiunea română. Dar imediat după ieșirea lui din scenă. Tot ceea ce realizase el s-a năruit. Spre sfîrșitul secolului al XVII-lea, Imperiul otoman a început să decadă și două mari puteri și-au făcut apariția la fruntariile principatelor române: Austria, care și-a adjudecat Transilvania și Banatul. Urcarea pe tron a lui Petru cel Mare a fost mai fatidică pentru România. A început
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mari puteri și-au făcut apariția la fruntariile principatelor române: Austria, care și-a adjudecat Transilvania și Banatul. Urcarea pe tron a lui Petru cel Mare a fost mai fatidică pentru România. A început lunga serie a războaielor ruso-turce. Imperiul otoman considera principatele române drept o zonă periferică; pentru Imperiul rusesc, în continuă expansiune, ea a devenit o piedică în calea lui. Ambițiile lor includeau pămînturile românești. Atunci cînd Petru cel Mare a început să se intereseze de Balcani, cu populația
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în care rușii ajungeau în zonele respective, entuziasmul față de panslavism scădea. Toate acestea trebuie scoase în evidență dacă vrem să înțelegem naționalismul român și sensul pe care l-a dat Iorga vieții sale. Către sfîrșitul secolului al XVIII-lea, Imperiul otoman devenise și mai slab. În 1775, Austria a ajuns la granița Modovei și i-a smuls Bucovina Porții Otomane. Austriecii au colonizat aici ucraineni, germani și evrei pe parcursul următorilor 120-150 de ani. Rușii au pus mîna pe jumătatea de răsărit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să înțelegem naționalismul român și sensul pe care l-a dat Iorga vieții sale. Către sfîrșitul secolului al XVIII-lea, Imperiul otoman devenise și mai slab. În 1775, Austria a ajuns la granița Modovei și i-a smuls Bucovina Porții Otomane. Austriecii au colonizat aici ucraineni, germani și evrei pe parcursul următorilor 120-150 de ani. Rușii au pus mîna pe jumătatea de răsărit a Moldovei, Basarabia, în 1812. A urmat o rusificare brutală. Românii s-au retras la adăpostul experienței lor istorice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un "plan măreț", o mare lovitură diplomatică sau (cel mai rău) drept "flexibilitate". Dacă o națiune mică luptă pentru supraviețuire, acest lucru este considerat drept trădare, lașitate, oportunism, lipsă de curaj etc. În Transilvania, după cucerirea provinciei în dauna Imperiului otoman, habsburgii i-au lăsat practic pe români pe mâna grofilor unguri. Ce a însemnat acest lucru pentru români a fost limpede pentru viitorul împărat Iosif II, care a călătorit incognito prin Transilvania. Doar Biserica Unită putea oferi o oarecare alinare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
2. Numele celui mai vechi strămoș înregistrat era Galeongiul, care sugerează o ascendență albaneză, dar sînt posibile și una aromână sau una macedoneană într-o familie provenită dintr-o regiune mixtă. Galeongiul era un marinar grec (sau ortodox) din flota otomană. Descendenții lui au venit la Botoșani pe la 1750 și au deschis o băcănie. Patronul era Galeongiul Gheorghiu, "Cupețul" (negustor). Gheorghiu a devenit cu timpul Iorgu și în cele din urmă Iorga 3. El nu a mers pe urmele colonilor greci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adunînd cu răbdare tot materialul pe care-l găsea despre România 78. Iorga și-a făcut un prieten de-o viață la Universitatea de la Leipzig: profesorul Karl Lamprecht. Lamprecht l-a ajutat să publice cîteva studii asupra istoriei române și otomane. Dat fiind că transferul la Universitatea din Leipzig se datorase unui element tehnic, Iorga a absolvit-o cu brio în august 1893. Cu banii și răgazul care îi rămăseseră, a cercetat și alte arhive și biblioteci europene pentru a aduna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sale emoționale în "Sămănătorul". Critica și istoria literară a lui Iorga după scrierea acestei opere voluminoase vor fi constituite numai din ironii dictate de opiniile lui sămănătoriste. Gheschichte des Osmanischen Reichs (5 volume, Gotha, 1908-1913) se ocupă de istoria Imperiului otoman de la ascensiunea lui pînă la Războaiele balcanice și la prăbușire. Lucrarea aceasta a fost inspirată de opera fecundă a lui Lamprecht Geschichte der Europäischen Staaten und geschichte der Ausser-europäischen Staaten, alături de alte lucrări germane; unele surse documentare proveneau din cercetările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
secolului al XVIII-lea. După traducerea cărții în suedeză, Iorga a stabilit relații cu savanții din Scandinavia. Francisc Rákóczi al II-lea (București, 1910) este dedicată eroului național ungur Francisc Rákóczi II, care, după ce habsburgii au eliberat Ungaria de sub stăpînirea otomană și au tratat Ungaria ca pe o țară ocupată, le-a dat o lecție acestora. Iorga prezintă detaliat apelurile lui Rákóczi la "aristocrați și la oamenii de rînd" și răscoala. Lucrarea este solidă în privința faptelor și bine documentată; Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga scoate în evidență aspectul întinderii de la sud de fluviu. Auf und Niedergang des Turkischen Herrschaftgebietes in Europa (Gotha, 1913), scrisă la cererea profesorului Lamprecht, este lucrarea în care Iorga explică rolul celor două Războaie Balcanice în provocarea prăbușirii stăpînirii otomane în sud-estul Europei. Două tradiții istorice în Balcani, a Italiei și a românilor (București, 1913) explică o mare parte a gîndirii și a activităților politice ale lui Iorga. El spera într-o solidarizare a națiunilor latine care să acționeze în favoarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Herțegovina?"239 În 1914, Iorga a fost unul dintre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene; în 1915 a editat "Revista istorică" pentru acest institut. Iorga era convins că, dat fiind că Balcanii au evoluat sub stăpînire macedoneană, romană, bizantină și otomană, popoarele din zonă au ajuns să aibă instituții administrative, politice, sociale și religioase similare. Nu se poate deci înțelege istoria nici unei națiuni din Europa de sud-est dacă este privită izolat față de istoria regiunii luată ca un tot. Spre deosebire de institutul similar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Franța, Anglia, Italia, Belgia și Statele Unite erau cetățeni patrioți, sprijinind lupta țărilor lor. Acest lucru era valabil și pentru Serbia, Germania și Austro-Ungaria. Evreii din Bulgaria își dovediseră loialitatea, iar evreii din Turcia aveau o tradiție în a sprijini guvernul otoman. Situația marilor mase de evrei din Europa de est era mai complexă. În Polonia rusească, partea de vest a Rusiei și, din nefericire, și în România, existau relații încordate între evrei, birocrație și populație. Pentru acești evrei din cadrul Legămîntului de colonizare, Germania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
exemplar al ziarelor Danemarcei și Olandei neutre. În primăvara aceasta, Iorga a scris un articol intitulat Cum se fac și se desfac imperiile. În care își exprima credința că toate imperiile au un caracter trecător, inclusiv actualele imperii rus, austro-ungar, otoman și german; numai statele își bazau dăinuirea pe națiuni, pentru că ele sînt produsul unui proces organic și nu al unei adunături artificiale. În alt articol, Iorga își exprima din nou părerea că "națiunile nu pot fi nimicite". Aceasta este credința
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ne referim). În ceea ce privește poziția lui Kornis față de drepturile istorice, Iorga întreba dacă nu cumva ar trebui să fie reinstituit Sfîntul Imperiu Roman cu capitala la Roma; sau ca Spania să anexeze din nou orașul Milano, Olanda sau Belgia; iar Imperiul otoman să pretindă din nou că Ungaria îi aparține? Relativ la suporterii englezi sau americani ai pretențiilor revizioniste ale ungurilor, Iorga îi amintea interlocutorului său că aceștia știau la fel de multe lucruri despre Transilvania ca și despre Groenlanda sau Țara de Foc. Cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
facă să rămînă în picioare, ceea ce scapă uneori capacității de înțelegere a occidentalilor. Așa cum am văzut, Brătianu și-a intitulat cartea O enigmă și un miracol istoric: poporul român. Este adevărat că în timpul Evului Mediu (mai ales în perioada dominației otomane) au avut loc numeroase migrații ale popoarelor balcanice și un flux de valahi din Macedonia și Albania spre "Dacia Traiană", mulți dintre aceștia stabilindu-se în Țara Românească. Au venit (într-un număr mai mic) și în Moldova. Puține dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]