13,119 matches
-
deasupra scrotului, înaintea simfizei pubiene, iar baza acestuia fiind acoperită de părul pubian. Acesta este alcătuit, în principal, din trei coloane de țesut erectil spongios. Penisul este organul genital copulator al bărbatului, dar și organ excretor, deoarece prin acesta trece porțiunea spongioasă a uretrei. Anatomic, penisul se compune din trei porțiuni: rădăcina, corpul și glandul. Din punct de vedere structural, penisul prezintă la exterior o serie de învelișuri (piele glabră, tunică musculară, tunică conjuctivă și fascii), iar în interior doi corpi
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
de părul pubian. Acesta este alcătuit, în principal, din trei coloane de țesut erectil spongios. Penisul este organul genital copulator al bărbatului, dar și organ excretor, deoarece prin acesta trece porțiunea spongioasă a uretrei. Anatomic, penisul se compune din trei porțiuni: rădăcina, corpul și glandul. Din punct de vedere structural, penisul prezintă la exterior o serie de învelișuri (piele glabră, tunică musculară, tunică conjuctivă și fascii), iar în interior doi corpi cavernoși și un corp spongios. "Corpii cavernoși" sunt acoperiți de
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
a corpilor cavernoși se asigură erecția. Aceste formațiuni au o lungime de 15 - 16 cm, în starea flască a penisului și 20 - 21 cm, în erecție." Corpul spongios" se dispune între uretră și corpii cavernoși, înconjurând uretra. Posterior, prezintă o porțiune dilatată numită bulb uretral iar anterior se continuă cu glandul. La exterior, prezintă albugineea iar în interior un țesut spongios cu structură similară corpilor cavernoși. Vascularizația penisului este asigurată de ramuri din artera rusinoasă și vena dorsală profundă peniană. Inervația
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
deoarece frecvența aleasă pentru razele de lumină este aceeași frecvență (sau un multiplu întreg al frecvenței) la care vibrează particulele acelui material. Întrucât atomi și molecule diferite au frecvențe naturale de vibrație diferite, toate vor absorbi selectiv frecvențe diferite (sau porțiuni diferite de spectru) de lumină infraroșie. Reflexia și transmisia undelor de lumină au loc pentru că frecvențele undelor de lumină nu sunt frecvențele naturale de rezonanță ale obiectelor. Când lumina infraroșie la aceste frecvențe lovește un obiect, energia este fie reflectată
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
în legații”. La sfârșitul războiului, el și Brătianu s-au aflat în fruntea delegației României la congresul de la Berlin. În această calitate, ei au protestat împotriva ofertei Rusiei de a schimba Dobrogea de Nord (anterior parte a Imperiului Otoman) cu porțiunea din sudul Basarabiei primită de România prin tratatul de la Paris din 1856. Decizia finală a conferinței a fost în favoarea propunerii Rusiei, susținută de Gyula Andrássy, ministrul de externe al Austro-Ungariei și de William Henry Waddington, ministrul de externe al Franței
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
cimitirul "Staglieno". Aici se află mormintele unor personalități cunoscute, printre care Giuseppe Mazzini, Fabrizio de André și soția lui Oscar Wilde. Fortificațiile sunt o mărturie a istoriei turbulențe a fostei Republici. Cândva Genova a fost înconjurată de un zid continuu. Porțiuni întregi precum și o mare parte din fort pot fi văzute și astăzi. Orașul vechi din Genova este unul dintre cele mai mari din Europa. În anii de dupa al doilea război mondial a fost tot mai abandonat. Din cauza problemelor grave economice
Genova () [Corola-website/Science/297311_a_298640]
-
trece drept cea mai veche biserică din centrul Veneției, desi și aici, ca la majoritatea bisericilor, au fost aduse mari modificări arhitecturale. La biserică Sân Giovanni Battista Decollato ("Chiesa di Sân Zan Degolà") se menține încă materialul original pe o porțiune mai mare, precum și la biserică Sân Giacomo dall'Orio ("Chiesa di Sân Giacomo dall'Orio"), care predominant provine din secolul al 14-lea. Sân Polo, construită în secolul al IX-lea, a fost reconstruită în secolele XIV și XV, în
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
a lungul Mării Caspice, unde, în timp, iudaismul a devenit religia de stat. La apogeul statalității lor, hazarii și popoarele subordonate, care le plăteau tribut, controlau mare parte din ceea ce reprezintă azi sudul Rusiei, vestul Kazahstanului, estul Ucrainei, Azerbaijanul, mari porțiuni ale Caucazului (incluzând Daghestanul, Georgia) și Crimeea. După mijlocul secolului XIII hazarii nu mai sunt menționați în izvoarele istorice. În sprijinul descendenței sale turcice pledează aproximativ 60 de nume proprii și titluri hazare păstrate (de exemplu: Tängri, hagam sau kagan
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
Săveni, Iași și Huși, în România, și Ungheni și Cahul, în Republica Moldova. Pe teritoriul României râul are o lungime de 742 km, un bazin hidrografic de 10.990 km² și un debit mediu multianual de 450 m³/sec. Pe o porțiune de 39,4 km marchează frontiera româno-ucraineană, pe o porțiune de 681,3 km (din care 73,9 km sunt alcătuiți din lacul Stânca-Costești) marchează frontiera dintre România și Republica Moldova. era cunoscut în antichitate sub numele "Pyretus" iar sciții îl
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
în Republica Moldova. Pe teritoriul României râul are o lungime de 742 km, un bazin hidrografic de 10.990 km² și un debit mediu multianual de 450 m³/sec. Pe o porțiune de 39,4 km marchează frontiera româno-ucraineană, pe o porțiune de 681,3 km (din care 73,9 km sunt alcătuiți din lacul Stânca-Costești) marchează frontiera dintre România și Republica Moldova. era cunoscut în antichitate sub numele "Pyretus" iar sciții îl numeau "Porata", adică apă furtunoasă. În cursul său superior este
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
l (în , denumiri antice - "Τύρας" în greacă și "Tyras" în latină) este un fluviu care izvorăște în Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră. Pe o scurtă porțiune marchează granița dintre Ucraina și Republica Moldova, după care intră în Republica Moldova. Pe malul său stâng se află regiunea separatistă moldoveană Transnistria, iar apoi râul devine din nou graniță între Moldova și Ucraina, înainte de a străbate teritorii ucrainene. Se varsă în
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
liniei a început în anul 1846, fiind întreruptă în timpul revoluției de la 1847-1848, apoi reluată în anul 1850 și terminată în anul 1854. Până la deschiderea liniei Oravița-Anina cu tracțiune cu abur, pe 15 decembrie 1863, cărbunele era transportat la Oravița, pe porțiuni orizontale prin așa-numitele ""Pferdebahn"" (cale ferată cu tracțiune cabalină), iar pe porțiuni în rampe, prin planuri înclinate de funiculare. Urmele terasamentelor acestei linii provizorii precum și o parte din tunele unele amplasate chiar în imediata apropiere a traseului actual, se
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
reluată în anul 1850 și terminată în anul 1854. Până la deschiderea liniei Oravița-Anina cu tracțiune cu abur, pe 15 decembrie 1863, cărbunele era transportat la Oravița, pe porțiuni orizontale prin așa-numitele ""Pferdebahn"" (cale ferată cu tracțiune cabalină), iar pe porțiuni în rampe, prin planuri înclinate de funiculare. Urmele terasamentelor acestei linii provizorii precum și o parte din tunele unele amplasate chiar în imediata apropiere a traseului actual, se mai păstrează și astăzi. De la 12 ianuarie 1855 linia a fost administrată de
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
construcției de noi linii, în special în zonele rurale, electrificarea și dublarea liniilor au ocupat un loc important. Prima linie electrificată a fost București - Brașov, pe care volumul de pasageri și marfă era foarte mare. Primul proiect pentru electrificarea unor porțiuni din această linie a fost realizat în 1913 de către I. S. Gheorghiu, iar pentru demararea lucrărilor guvernul a luat o serie de hotărâri în anii 1929, 1934 și 1942, urmând ca din 1942 să se treacă la realizarea proiectului. Din cauza
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
iar pentru demararea lucrărilor guvernul a luat o serie de hotărâri în anii 1929, 1934 și 1942, urmând ca din 1942 să se treacă la realizarea proiectului. Din cauza războiului lucrul la electrificare a început însă abia în 1959, iar prima porțiune electrificată, Brașov - Predeal, a fost deschisă la 9 decembrie 1965. La 20 aprilie 1966 s-a deschis o nouă porțiune, Predeal - Câmpina. Linia a fost totalmente electrificată la 16 februarie 1969 și a funcționat cu energie electrică la tensiunea de
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
1942 să se treacă la realizarea proiectului. Din cauza războiului lucrul la electrificare a început însă abia în 1959, iar prima porțiune electrificată, Brașov - Predeal, a fost deschisă la 9 decembrie 1965. La 20 aprilie 1966 s-a deschis o nouă porțiune, Predeal - Câmpina. Linia a fost totalmente electrificată la 16 februarie 1969 și a funcționat cu energie electrică la tensiunea de 25.000 V și frecvența de 50 de Hz. Diferite linii au fost de asemenea dublate, inclusiv: La începutul anilor
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
soluție injectabila , are aspect limpede și incolor înainte de utilizare . Scoateți capacul pen- ului și dezinfectați membrana de cauciuc ( vezi Diagramă C ) cu un tampon dezinfectant . Diagramă C Îndepărtați folia protectoare de pe acul pentru injecție . După îndepărtarea foliei protectoare , veți observa porțiunea de la bază acului pentru injecție ( vezi Diagramă D ) . Diagramă D Împingeți ușor acul pentru injecție în pen , după cum se arătă în Diagramă E . ( Observați că porțiunea de la bază acului va străpunge membrana de cauciuc pe care ați dezinfectat- o în
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
C Îndepărtați folia protectoare de pe acul pentru injecție . După îndepărtarea foliei protectoare , veți observa porțiunea de la bază acului pentru injecție ( vezi Diagramă D ) . Diagramă D Împingeți ușor acul pentru injecție în pen , după cum se arătă în Diagramă E . ( Observați că porțiunea de la bază acului va străpunge membrana de cauciuc pe care ați dezinfectat- o în prealabil ) . Diagramă E Diagramă F Scoateți apoi cu grijă capacul interior al acului pentru injecție , ținând cont de faptul că în acest moment acul pentru injecție
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
soluție injectabila , are aspect limpede și incolor înainte de utilizare . Scoateți capacul pen- ului și dezinfectați membrana de cauciuc ( vezi Diagramă C ) cu un tampon dezinfectant . Diagramă C Îndepărtați folia protectoare de pe acul pentru injecție . După îndepărtarea foliei protectoare , veți observa porțiunea de la bază acului pentru injecție ( vezi Diagramă D ) . Diagramă D Împingeți ușor acul pentru injecție în pen , după cum se arătă în Diagramă E . ( Observați că porțiunea de la bază acului va străpunge membrana de cauciuc pe care ați dezinfectat- o în
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
C Îndepărtați folia protectoare de pe acul pentru injecție . După îndepărtarea foliei protectoare , veți observa porțiunea de la bază acului pentru injecție ( vezi Diagramă D ) . Diagramă D Împingeți ușor acul pentru injecție în pen , după cum se arătă în Diagramă E . ( Observați că porțiunea de la bază acului va străpunge membrana de cauciuc pe care ați dezinfectat- o în prealabil ) . Diagramă E Diagramă F Scoateți apoi cu grijă capacul interior al acului pentru injecție , ținând cont de faptul că în acest moment acul pentru injecție
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
soluție injectabila , are aspect limpede și incolor înainte de utilizare . Scoateți capacul pen- ului și dezinfectați membrana de cauciuc ( vezi Diagramă C ) cu un tampon dezinfectant . Diagramă C Îndepărtați folia protectoare de pe acul pentru injecție . După îndepărtarea foliei protectoare , veți observa porțiunea de la bază acului pentru injecție ( vezi Diagramă D ) . Diagramă D Împingeți ușor acul pentru injecție în pen , după cum se arătă în Diagramă E . ( Observați că porțiunea de la bază acului va străpunge membrana de cauciuc pe care ați dezinfectat- o în
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
C Îndepărtați folia protectoare de pe acul pentru injecție . După îndepărtarea foliei protectoare , veți observa porțiunea de la bază acului pentru injecție ( vezi Diagramă D ) . Diagramă D Împingeți ușor acul pentru injecție în pen , după cum se arătă în Diagramă E . ( Observați că porțiunea de la bază acului va străpunge membrana de cauciuc pe care ați dezinfectat- o în prealabil ) . Diagramă E Diagramă F Mai întâi trebuie să scoateți capacul exterior al acului pentru injecție ( Diagramă G ) . Scoateți apoi cu grijă capacul interior al acului
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
de ravene prin care se face drenarea naturală a sectoarelor mai bogate în ape subterane. Neuniformitatea suprafeței versanților face ca scurgerea superficială să fie mult micșorată. În unele zone ale alunecărilor cu dimensiuni mai mari ca urmare a supraumezirii unor porțiuni se formează torenți de alunecare. Ei au aspectul unor fîșii cu lățimi de zeci de metri înaintînd spre baza versantului. Se deosebesc de restul deluviului de alunecare printr-o plasticitate mai mare prin viteza mare de deplasare și prin microrelieful
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Drusus, au cucerit Alpii, integrându-i în Imperiul Roman. Zona ocupată de helvetii—care aveau să dea numele ulterior de "Confoederatio Helvetica"—a devenit pentru prima oară parte a provinciei romane Gallia Belgica și apoi a provinciei Germania Superior, în vreme ce porțiunea estică a Elveției moderne a fost integrată în provincia romană Raetia. La începutul Evului Mediu, din secolul al IV-lea, partea vestică a Elveției moderne a făcut parte din teritoriul regilor burgunzi. Alemanii s-au stabilit în Platoul Elvețian în
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
5.137 m) și Lacul Van, cel mai întins lac din țară. Turcia este împărțită în șapte regiuni: Marmara, Egeea, Marea Neagră, Anatolia Centrală, Anatolia de Est, Anatolia de Sud-Est și Mediterana. Terenul neregulat din partea de Nord a Anatoliei formează o porțiune lungă și îngustă de-a lungul țărmului Mării Negre. Peisajul devine din ce în ce mai aspru, pe măsură ce progresează înspre est. Peisajele variate ale Turciei sunt rezultatul unor mișcări complexe ale pământului, care au format regiunea de-a lungul a mii de ani, și încă
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]