12,350 matches
-
Artistul devine estetul retras în sfera propriilor sale fantezii, așa cum pictorul se refugiază tot mai mult în pictura sa. Acest rapel la interioritate este pus în scenă prin intermediul portretelor sau autoportretelor, și pune în valoare singularismul creatorului de geniu, topos romantic ale cărui metamorfoze simboliste le analizează Annette Dorgerloh într-un articol care se referă numai la spațiul de cultură germană. "Ideea artistului confruntându-se cu lumea a culminat în vechiul topos al "singurătății artistului", prima oară prelucrat de romantici cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
topos romantic ale cărui metamorfoze simboliste le analizează Annette Dorgerloh într-un articol care se referă numai la spațiul de cultură germană. "Ideea artistului confruntându-se cu lumea a culminat în vechiul topos al "singurătății artistului", prima oară prelucrat de romantici cu o nouă renaștere, urmând sfârșitului de secol. Experiența artistului, sau cel puțin așteptarea lui de a fi neînțeles a făcut acest deziderat mai atrăgător"296. Observațiile Annettei Dorgerloh pot fi utilizate, mutatis mutandis și cu privire la pictura română. Nu vom
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rămâne cel al pictorului Ștefan Luchian, prin situația specială pe care o imprimă maladia condiției sale artistice. Toate aceste exemple nu aduc în discuție pictori repudiați de societate, marginalizați, poveriști, ci o temă modelată pe un alt portativ decât cel romantic, pe cel simbolisto-decadent. Alexis Macedonski, fiul poetului Alexandru Macedonski, realizează un portret de artist, Compozitorul Robert Cremer, (ulei pe pânză, 0,722 x 0,815 cm, nedatat P.N.1255), în cheie simbolistă. Șirato observa caustic prezența ani în șir a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictural. Nuanțează prea fin lucrurile și nu stilizează deloc nici forma nici expresia 313. La rândul său, T. Burcă este "prea pictural" și "Destramă linia și forma esențialele mijloace în sculptură -, într-o pastă moale și delicată. Și este prea romantic în concepții"314. Între 1919 și 1922, sculptorul participa la expozițiile Tinerimii artistice, având parte de cronici elogioase din partea criticilor de artă. Obiecția lui Sigmund Maur evidențiază o altă trăsătură a sculpturii simboliste, dincolo de tendința ei către literaturizare, deja remarcată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
misterul se află în insolitarea acestui chip impenetrabil, care nu presupune numaidecât prezența unui adversar sau escaladarea unui conflict. Este posibil ca acest Sfinx să fie o ipostaziere a geniului eminescian, însă, în acest caz, figura se detașează de abordarea romantică prin închiderea ei într-o mască a misterului. Frontalitatea personajului are caracterul unei provocări ce nu poate fi eludată, fruntea evocă un imperiu al gândurilor, intangibile, așa cum privirea pătrunzătoare pare să străpungă orice rezistență. Sfinxul, ca și zeul războiului, devine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de specialitate identifică un profil isteric, sau ceea ce Rodolphe Rapetti numește "corpul isteric" (le corps hysterique). Ieșit din cadrul domestic sau cel al virtuților consacrării religioase, corpul feminin este posedat de un demonism care nu mai are nimic din factura efuziunilor romantice cu expresia fulminantă a afectelor. Pulsiunilor sentimentale le-au luat locul pulsiunile sexuale și o nouă expresie corporală: "[...] o nouă propensiune pentru tensiunea imobilă, crisparea nervoasă, sau încă ostentația extazului sexual, mereu prin intermediul reprezentării corpului oprit într-un moment semnificativ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o serie de maladii, neurastenie, nebunie circulară, ipohondrie, hipomanie, subliniind totodată bipolaritatea sa. Melancoliei blânde, neptunice a poeților îi corespunde la polul opus melancolia sumbră, sulfuroasă, plutonică 376 a marilor damnați. O parte din opera simboliștilor subliniază diferența între romanticul mal de siècle și melancolia decadentă sau spleen-ul. Această tristețe era mult mai profundă și mai dramatică decât melancolia romantică, căreia îi constituie extrema agravare. Ca și "spleenul" lui Baudelaire el are o bază fizică și fiziologică"377. Oricum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la polul opus melancolia sumbră, sulfuroasă, plutonică 376 a marilor damnați. O parte din opera simboliștilor subliniază diferența între romanticul mal de siècle și melancolia decadentă sau spleen-ul. Această tristețe era mult mai profundă și mai dramatică decât melancolia romantică, căreia îi constituie extrema agravare. Ca și "spleenul" lui Baudelaire el are o bază fizică și fiziologică"377. Oricum, melancolia va funcționa în doi timpi, alternând paradoxal stările de exaltare cu stările de prostrație, scandate de nevroza care o acompaniază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fie în coșmar, fie într-o retenție obstinat-obsesivă în jurul vidului interior, ca spleen, termen căruia Baudelaire în Les fleurs du mal (1856) îi conferă o demnitate estetică și care s-a impus în locul langorii verlainiene. Spleenul este decadent, reveria este romantică, devenind simbolistă, între cei doi poli, pe portativul sensibilității simboliste, se desfășoară o multitudine de stări cu infinitezimalele lor ineluctabile. Desprins din contextul poeziei lui Baudelaire, termenul se nuanțează primind și o întrebuințare mondenă, ca formă superioară de reflexivitate, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la München a fost maniera de a reprezenta chipul omenesc ca o majoră înscenare fizionomică a vieții lăuntrice a modelului [...]386. Portretul de femeie reprezintă genul în care se reflectă noua sensibilitate, figurile feminine induc uneori o ambiguitate stranie. Moștenitoarea romanticei femei elfice, la femme fragile, este la fel de enigmatică precum la femme fatale. Un rol important îl joacă stările, marcate de o spiritualizare a afectelor, astfel că stările meditative, adeseori subliniate prin lectura unor cărți, tind să confere un nou rol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dreptu are în vedere un acord pe care reprezentarea îl stabilește cu un cod cultural înregistrat la nivel simbolic și unde ipostazele feminității derivă dintr-o figură centrală, mitologică, "mater universalis, demon, stăpână a răului sau înger"387. Dacă femeia romantică suferea de TBC, precum dumasiana Damă cu Camelii, unde însă se face simțită prezența maladivității proprii sensibilității decadente, femeia fragilă a decadenților și simboliștilor suferă de nervi. Caracterul său nevrotic se află transcris în cheie modernă. De cele mai multe ori, poza
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elementele folclorice și desfășurarea plenitudinară a unui suflet național. O parte din tablourile sale cu țărănci dobândesc o notă intimistă, tinerele fete sunt izolate într-o atitudine de visare pe care cadrul natural o amplifică, însă fără acea pronunțată turnură romantică. Țărăncile lui Artur Verona, Țărancă în pădure (3425), Țărancă în peisaj (915), au ceva hieratizat, înnobilate printr-o însingurare poetică. Țăranca stă culcată cu capul în palmă, cu spatele la privitor, sugerând un fel de proiecție onirică, o visare în așteptare. Pădurea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale Cerberului sau ale altor demoni care au luat o formă igniferă. Asemeni haloului auratic al sfinților, capul său este înconjurat de un nimb luminos, încununat de lauri și de părul asemeni unei cozi de cometă. Poetul dobândește aura demoniilor romantice aduse la incandescența rece a sensibilității decadente, a unei frumuseți blestemate. Coborârea lui Orfeu în Infern nu este străină de alte două descinderi exemplare în lumea infernală, cea a lui Iisus Hristos și cea a lui Dante însoțit de Vergilius
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Artur Verona pictează Frumusețe antică, o vază ornamentală de proveniență romană, tablou simbolist mai degrabă prin titlu; Artachino, o temă mitologică în Biblis transformată în izvor, de gust clasic; Dimitrie Florian un Templu grecesc, care introduce în ecuație sensibilitatea ruiniștilor romantici la confiniile cu simbolismul. În pictura lui Loghi, temele antichității probează o recurență semnificativă, și este foarte posibil ca ascendența grecească a lui Loghi să joace un rol important în ce privește această direcție a simbolismului său. Picturi precum Două femei în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
important în ce privește această direcție a simbolismului său. Picturi precum Două femei în peisaj arcadic, Vestale, Idilă romană, Ifigenia în Taurida, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Faun și nimfă, La fântână etc. constituie expresia revival-ului anticizant impregant de sensibilitatea simbolistă. Ruinismul romantic exercită o influență asupra lui Loghi, "ruinurile" se integrează firesc unui peisaj arcadic dominat de nostalgia trecutului, pictorul oscilează între sugestia unei stări de visare melancolică pe care tabloul o imprimă și armonia arcadică a peisajului. Într-un tablou precum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
peisagiu misterios apare chipul unei femei frumoase care ar fi geniul melancoliei"428. Din punctul de vedere al lui Spiridon Antonescu, pe Loghi îl desparte de Böcklin temperamentul; pictorul urmărește o serie de teme mitologice cărora artiștii germani simboliști sau romantici le imprimă forța viziunii. Caracterul clasicizant al acestor picturi, pe care-l sesizează criticul, constituia limesul care despărțea pictura simbolistă de cea academică. Combinația dintre "aerul" oriental și misticismul german constituie nu doar expresia unei sinteze simboliste, ci și o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
definiție pe care o utilizează Paul Constantin în Arta 1900 în România, găsim o încadrare pentru Kimon Loghi în amestecul de "simbolism, manierism, istoricism, academism sau populism", orientare denumită și "pseudo-simbolism". Kimon Loghi metabolizează lecția simbolismului german, importând pe filieră romantică o dimensiune mistică, o mitologie particulară, un anumit decupaj stilistic și chiar un anumit peisaj, pe care îl mixează cu un ecleraj specific, cu un cromatism orientalizat al luminii din sud, cu un idilism exuberant sau spiritualizat al picturii românești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu lacuri, lună, nori, stânci, castele etc. Fauna și flora din tablourile d-sale au un caracter nedeterminat în corelațiile lor de volum, formă și culoare, probabil ca să mărească impresia lucrului supranatural"433. Kimon Loghi este analizat ca un pictor romantic de către Petre Oprea în articolul său, "Un pictor romantic: Kimon Loghi"434. Istoricul de artă identifică două faze ale acestui romantism în primele două decenii, unul idilic, literar, în pictură, iar în următoarele două, în perioada interbelică în special, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
flora din tablourile d-sale au un caracter nedeterminat în corelațiile lor de volum, formă și culoare, probabil ca să mărească impresia lucrului supranatural"433. Kimon Loghi este analizat ca un pictor romantic de către Petre Oprea în articolul său, "Un pictor romantic: Kimon Loghi"434. Istoricul de artă identifică două faze ale acestui romantism în primele două decenii, unul idilic, literar, în pictură, iar în următoarele două, în perioada interbelică în special, un romantism de nuanță postimpresionistă. Spectrul de sensibilitate artistică se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artă identifică două faze ale acestui romantism în primele două decenii, unul idilic, literar, în pictură, iar în următoarele două, în perioada interbelică în special, un romantism de nuanță postimpresionistă. Spectrul de sensibilitate artistică se întregește atunci când în rândul pictorilor romantici Petre Oprea îl include și pe Franz von Stück, înregistrat în majoritatea studiilor despre simbolism ca pictor simbolist. Unde însă se află Loghi în locul geometric al sensibilității simboliste? Ca și în cazul lui Pallady, elevul lui Gustave Moreau, Loghi se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa ar fi rezultatul unui moment de confuzie, de criză chiar, care coincide cu un moment de decantare estetică survenind întoarcerii pictorului de la Paris și marcată de recluziunea sa timp de șase luni undeva la țară. Pictorul traversează "o criză romantică de conștiință", punctată de "tatonări, confuzii, reveniri în urmă, a unor elanuri reprimate [...]. Și când personalitatea sa a început să se definească, Luchian, fiu credincios al sfârșitului de secol (care a devenit "la belle époque"), a trebuit să plătească tribut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și asupra simboliștilor polonezi, Feliks Jasiński realizând o gravură după ea, marcând astfel "afinitatea între cele două temperamente exprimate printr-un împărtășit rafinament al liniei"465. În opinia criticului, în tabloul lui Burne-Jones se poate decela influența lui William Blake, romantic târziu cu certe note decadente, spre exemplu, Vârtej de îndrăgostiți (1824-1827), ilustrație la Infernul lui Dante. Fiecare dintre personajele feminine din tabloul lui Burne-Jones posedă un instrument muzical, vioară, trompetă, flaut etc. sugerând o orchestră angelică, tavanul spart lasă să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
identificarea aceastei mișcări artistice cu mult preacunoscutul personaj de basm care conferă și numele societății, Ileana (Cosânzeana). Secesiunea este plasată sub semnul feminității, dar și a unui revival al inspirației folclorice în raport cu mitologismul convențional, secătuit, al artei academice, după ce mișcarea romantică 488 indicase imperios utilizarea surselor populare pentru edificarea unei literaturi naționale. Cum se poate vedea, tradiția nu este alungată din spațiul secesionist, numai că ea se cere prelucrată cu mijloacele unei noi sensibilități, decelabile în expresia pe care Luchian o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
frumoasă fată în stilul senzualității secesioniste, cu flori albe în păr. În numărul 2 din septembrie, A. Mucha oferă desenul unui proiect de evantai în stilul Art Nouveau, care l-a consacrat. În aceeași pagină avem două poezii de fior romantic ale lui Al. Davila 512 și Gabriel Donna. La Hors-textes apare un "desemn" de Alexandre Séon, "Studiu pentru Lira lui Orfeu". Artachino, în frontispiciu, o desenează pe Ileana, "patroana" simbolică a revistei, ca împărăteasă a florilor, printre flori de floarea-soarelui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck Țigăncile constituie una dintre temele picturii românești care redescoperea pe filieră romantică aportul de exotism adus de țigani, prin obiceiurile lor ancestrale, în amestec cu folclorul românesc. Răzvan și Vidra (1867), drama romantică de inspirație istorică a lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, aducea, în prim plan, un erou romantic, înnobilat de înzestrările naturale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]