19,447 matches
-
dar și de „motive” - sunt greu de găsit. Mai mult decât atât, ritmicitatea și maniera de desfășurare a acestor festivități au survenit pe calea legislației oficiale și mai puțin ca efect al inițiativelor private. În acest domeniu, efuziunile patriotice și simțul civic au fost ulterioare acțiunilor și impulsurilor stimulative venite din partea statului - legiferarea zilelor naționale, creionarea programului oficial al festivităților, implementarea lui prin intermediul instituțiilor prefecturii și primăriei ș.a. De aici a rezultat o anumită stereotipie a ceremoniilor, dar și o adevărată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vite ca: accidentate, mortăciuni și în consumație”. Problema pieilor, chiar și provenite de la mortăciuni, era una foarte importantă de vreme ce colectorul (probabil cu numai patru clase primare) îl amenința de medicul veterinar-șef al județului într un mod lipsit de bun simț: „...agenții veterinari respectivi să ne înainteze un raport bilunar din care una copie se va da șefului Miliției din com. respectivă pentru ca la rândul său să poată sancționa pe toți acei vinovați care fac delict de sabotaj (subl.ns.) conform
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și câteva grinzi ce se află depozitate în curtea Prefecturii”. Prompt, prefectul Dumitru Florescu și-a dat acordul. i. Repatrierea - la bunul plac al rușilor Pe ici, pe colo, autoritățile locale mai protestau atunci când abuzurile ocupanților depășeau toate limitele bunului simț dar și al legilor internaționale valabile la acea oră. Astfel, curajosul subprefect Harnagea semnala prefectului Florescu o dilemă personală ce ar fi putut avea consecințe grave asupra celor strânși cu arcanul de către zeloșii polițiști rurali sau urbani deveniți brusc uneltele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
scrierea acestui foarte scurt studiu, există zeci de asemenea hârtii ce justifică atâtea miliarde de lei cheltuite cu rușii atotstăpânitori pe întreaga țară, dar care și dau în vileag rapacitatea și completa nesimțire dar și o lipsă totală de bun simț și cumpătare, ca să nu mai vorbim despre caracterul de stăpâni de sclavi absoluți ce și-l însușiseră prin transmiterea ereditară a proastelor obiceiuri moștenite de la strămoși lor asiatici. În episodul următor, vom afla ce s-a mai întâmplat și cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vedea, credem, în premieră publicistică locală, de ce anume se temeau câinii de pază ai nebuniei și grandomaniei leniniste patronate de satrapul roșu Stalin. Iată câteva din publicațiile și cărțile ce nu erau pe placul lipsiților de orice scrupule și bun simț „eliberatori” ai țării noastre, rușii, sosiți la masa noastră nepoftiți de cineva (ca de obicei), cu sacul de merinde plin de o ideologie a urii între cetățenii aceleași nații: „Viața și opera lui Kant” (Immanuel Kant,1724-1804, mare filozof german
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care duc din strada Mihail Kogălniceanu spre sediul miliției și ia o amenințătoare poziție de luptă, cu cartuș de calibrul 14,5 pe țeavă. Toți ar vrea să intre în incinta instituției dar, până la urmă, la îndemnul plin de bun simț (trebuie să recunoaștem) al unui subofițer de miliție, se încropește o delegație care pleacă în verificare. Surpriză! În celule nu era nici măcar vreun arestat de drept comun, darămite vreun „frate” torționat! Oamenii se întorc mofluzi în piață, ca să mai „revoluționeze
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
deoarece nimeni nu le spusese așa ceva. Din acel moment, măcelul dintre cele două unități militare a luat sfârșit, dar cu ce preț!”, își amintește cu adâncă tristețe Dima. P.S. Subsemnatul Paul Zahariuc, declar pe propria-mi răspundere că, din bun simț și respect pentru cei morți sau răniți la revoltă, nu am avut, nu am și nici nu voi avea vreodată carnet de „revoluționar”.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de lansarea volumului său Mircea Eliade dinspre Portugalia, a adus în fața publicului ieșean o prezență aparte, un personaj sigur pe el și totuși cumva timid, căutându-și cu grijă cuvintele, nu dintr-o aleasă prețiozitate, ci pe linia unui bun simț cum rar mai poate fi astăzi întâlnit. Discurs ferm, subtil, aplicat, gândire analitică, dar cu certă înclinație către metaforă, cultură vastă, copleșitoare și o posibilitate remarcabilă de a jongla cu idei, informații, supoziții. Înarmat cu toate aceste calități, Sorin Alexandrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
asemănările sunt foarte mici. De pildă Iguana neagră, cartea recent lansată. Eu am văzut iguana, am studiat-o și mi-am imaginat o mică poveste. În multe din prozele dumnea-voastră există umor, după cum și dumneavoastră sunteți considerat un om cu simț al umorului. Cât de mult v-a ajutat umorul în viață? Sigur, aș fi fost capabil de un umor mult mai consistent în scrierile mele. Din păcate, nu aveam întotdeauna dispoziția spre asemenea picanterii. Eram de foarte multe ori stresat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
n-a fost reconfirmată. Nici nu mai e nevoie de o a treia oară. S-a confirmat faptul că revoluția a reușit. Un gând pentru ieșeni... Dragoste! Alexandru ZUB Prelecțiunea "Istoria ca pedagogie națională" 31 ianuarie 2007 "Istoria reclamă bun simț" A încerca să-l prezinți pe Alexandru Zub presupune, inevitabil, a te cufunda într-un noian de laude și aprecieri, într-o nesfârșită enumerare de titluri și merite. Or, e lucru știut, istoricului Zub astfel de "vorbiri" nu-i fac
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
condamnare a comunismului. Per-sonal, nu am nici o explicație pentru modul în care unii au găsit de cuviință să întâmpine acel discurs. Un discurs care mi se părea la fel de natural, la fel de firesc precum, să spunem, o ploaie. Orice om de bun simț admite că trebuia să se producă un discurs de limpezire a societății românești, fie și în ajunul intrării de iure în Uniunea Europeană. O asemenea limpezire n-a avut loc în 1990, când s-a produs acea Proclamație de la Timișoara, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Mai există, așa sper. Trebuie să privim partea bună a lucrurilor și să nu credem că de aici vin numai convulsii, discursuri incoerente, agitații sterile. Pot apărea și lucruri pozitive, dacă sunt conjugate cu disciplina, cu rigoarea... Și cu bunul simț. Da, ați pus punctul pe "i", căci istoria înseamnă măsură, bun simț, echilibru. Mă refer, desigur, la istorie ca discurs asupra trecutului uman. Mihai CIMPOI Prelecțiunea "Ion Creangă: dialecticile memoriei și amintirii" 28 februarie 2007 "Ion Creangă este un post-modern
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
să nu credem că de aici vin numai convulsii, discursuri incoerente, agitații sterile. Pot apărea și lucruri pozitive, dacă sunt conjugate cu disciplina, cu rigoarea... Și cu bunul simț. Da, ați pus punctul pe "i", căci istoria înseamnă măsură, bun simț, echilibru. Mă refer, desigur, la istorie ca discurs asupra trecutului uman. Mihai CIMPOI Prelecțiunea "Ion Creangă: dialecticile memoriei și amintirii" 28 februarie 2007 "Ion Creangă este un post-modern" Președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, subtil
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
orientările, stilurile, așteptările, fie din mainstream, fie underground, online etc. Păcat că marele public mediu, niște zeci de mii de intelectuali cumpărători de cel puțin câteva cărți pe lună, rămâne tăcut, refuzând inter-activitatea, fie din tristețe și resemnare, din bun simț excesiv, fie din lehamite, ori din plezirism și indiferență. Cunosc foarte mulți oameni de acest gen, adeseori revoltați de urâciunile etalate-n cărți și reviste, dar blazați prematur, sau mulțumiți cu puținul rafinat pe care știu să-l deguste-n
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Junimii" 36 Condiții ale succesului 38 Cultură versus politică 41 Dialoguri junimiste 42 "Tot timpul m-am simțit un intelectual român" 42 "În politică am intrat dintr-o joacă" 59 " Suntem o națiune care explodează greu" 74 "Istoria reclamă bun simț" 85 "Ion Creangă este un post-modern" 112 "Poezia poate învinge bășcălia" 127 "Argoul înseamnă poezie!" 146 "A venit timpul revalorizării istoriei literare" 156 "Casa cu ferestre luminate" 173 O casă și un spirit al ei 173 O "biografie" 177 Expoziția
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
postul e onorific să știi: e chestie de ambiț". Într-o scrisoare către Vlahuță, își va rememora situația de la 20 de ani: "Sunt copil de părinți sărmani și fără nume. [...] Am o educație nu tocmai îngrijită [...] dar am puțin bun simț [...]; duc bine la tăvăleală; dovadă că pot fi, în același timp, și sufleor și copist la teatru, și corector într-o tipografie mare, la două ziare, și dau lecții la niște copii." Mai tîrziu va căuta și alte soluții inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
părintele său "o deferență și o pietate izvorîte, mai cu seamă, din exemplul trudei literare"; Ovidiu Cotruș fixează antinomia Ion Luca-Mateiu pe coordonate ale psihologiei individuale: Între tată și fiu s-a iscat de timpuriu conflictul dintre un om cu simțul realității și un fantast. Pentru Ion Luca, pasiunea genealogistică și lectura furibundă a Almanahului Gotha erau mofturi primejdioase, dacă nu chiar simptome de scrînteală. [...] Obsedat de blazon, Mateiu nu putea ierta tatălui său spiritul plebeian, lipsa de morgă și de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
față un fals autentic, o imitație, e datorată inadecvării lui Mateiu la timpul în care căzuse, un timp al ridicării noroadelor ce trăiau tocmai printre imitații în material ieftin ale modelelor anterioare. Cu discernămîntul său recunoscut și cu un înnăscut simț al măsurii, Tudor Vianu va reliefa tocmai această discrepanță între timpul sugerat și timpul istoric: "Tineretul care crește acum nu va mai ști nici cum arăta la față și la port mîndrul și singuratecul om între două vîrste, cu părul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a se împodobi cu haina pitorescului; desigur, duh balcanic "nu înseamnă numai mediu geografic și moravuri specifice, dar și atitudine în fața vieții; ea se traduce printr-un umor exercitat asupra omului și a deșertăciunilor ce-l ispitesc, prin frîna bunului simț care socotește nebunie orice salt peste umbra proprie și peste condiția naturală, printr-un sarcasm al fanteziei, revelator în peripețiile imaginate, dar și prin iluzia esențial orientată că viața după capriciul poftelor ar fi mai frumoasă decît viața cu strădaniile
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
1968, Blake and Tradition, par să-și rateze țintă holistica. Dacă suntem atenți la atitudinea lui Blake însuși privitoare la elaborarea unui poem, descoperim că aceasta insolita retorica poetica se bazează pe ideea de cifru semantic, deschis revelației, dar blocat simțurilor comune. O scrisoare adresată lui Thomas Butts (aceeași din care am extras și citatul din primul paragraf) și datata 6 iulie 1803 clarifica această idee: "Allegory addressd to the Intellectual powers while it is altogether hidden from the Corporeal Understanding
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
eul creator se poate înșela sau poate fi indus în eroare în ceea ce privește manifestarea artistică. Odată ce viziunea își încetează influență benefică și eul empiric face loc celui creator, ultimul este pandit nu numai de pericolul pierderii exuberantei, ci și de pierderea simțului autocritic. Revenirea la extazul inițial poate fi declanșată, aparent, de fleacuri, precum o vizită la Truchsessian Gallery (care, ne amintim, organiza expoziții anuale la începutul secolului al XIX-lea). Episodul este narat într-o epistola trimisă de Blake patronului sau
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
materiale ale activității mentale, descriindu-le drept simboluri. O definiție mai puțin riscantă ar fi aceea că imaginile respective ar reprezenta "o punte între percepție și gândire" (Guttenplan, 1995, p. 366), din moment ce orice asemenea imagine implică o conexiune complexă între simțuri și intelect. Mai mult, există patru mari detalii de manifestare care leagă imaginile de senzații: producerea de imagini poate fi măsurată temporal, imaginile pot varia în intensitate, eludează orice descriere în afara cadrului referențial furnizat de experiență senzorială și, nu în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poată fi confundată cu ea, dar diferită în aceea că sunetele, culorile și tot ceea ce "percepem" în această experiență sunt, în prealabil, reținute într-un fel sau altul în minte, anticipate, memorizate, cu toate că aceste culori și sunete au încetat, ca simțuri, să fie văzute și auzite" (1970, p. 202). În opinia mea, aceasta este una dintre cele mai accesibile definiții generale ale imaginației. Numeroși teoreticieni literări (în special cei formați în acord cu epistemele romantice) fac o distincție între conceptele de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sunt rezumate astfel: "Imaginația creatoare a devenit modul de unificare a psihicului uman și, prin extensiune, al reunificării omului cu natura, de revenire pe căile conștiinței de sine la o stare a naturii superioare, o stare a sublimului, în care simțurile, intelectul și spiritul înaltă lumea care le înconjoară și, în același timp, se înalță pe ele însele" (1981, p. 8). Conceptul de "imaginație" este unul central în poetica lui Blake și, desi prezentat în termeni relativ simpli, permite o multitudine
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
adaug) poate crea doar prin pătrunderea într-un spațiu subiectiv, internalizat în procesul ce preceda creația artistică propriu-zisă73. Legând experiență poetica de intuiția poetica, Maritain ajunge să descrie un moment de inspirație supremă, ce implică pansenzorialismul (implicarea activă a tuturor simțurilor) și respingerea tuturor formulelor raționale: "El pătrunde în acest loc nu printr-un efort de concentrare voluntară, ci printr-o concentrare, oricât de pasagera, a tuturor simțurilor și printr-un soi de odihnă unificatoare care este asemenea unei stări de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]