14,124 matches
-
dacă Întotdeauna diferența se realizează pe verticală, de la Platon Încoace (fie și dacă ne gîndim doar la diferența de altitudine dintre solul peșterii și cel exterior), autoficționarul Încearca să se individualizeze pe orizontală. Partea de ficțiune, cu sau fără materializare simbolică, ca procedeu de compromis prin care cititorul este cointeresat la drama eului lipsit de transcendență, apare, la gradul zero, În chiar voința de epicizare a scriiturii. Autoficțiunea are nu numai nerv și ritm, dar are, obligatoriu, poveste; ea spune povestea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la extinderea cîmpului literar și la permisivizarea lui, după un principiu, Însă: poate fi literatură orice discurs despre sine (sau despre “mine”). Păcat doar că autoarea face gestul acesta prea tîrziu. CÎnd literatura, pe măsură ce crește În productivitate, scade În capital simbolic. și-atunci, trimit pe cititorul stoic sau lacom la cronica din La Quinzaine littéraire, semnată de nimeni altul decît Maurice Nadeau (număul din 16-30 aprilie 2001), intitulată “Journal en public”, singura care are pe deplin proprietatea unității de măsură a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
La un moment dat, Renée și Nelly decid să se Împăieze la un taxidermist pentru a-și conforta iluzia eternității. Nunțile lor se amînă sine die, dar pregătirile făcute seamănă izbitor cu cele de Înmormîntare (se știe de altfel ambiguitatea simbolică a albului, culoarea doliului odinioară). Nelly, suferind de osteoporoză, are un accident care o țintuiește la pat și-i distruge toate amăgirile bovarice care-i motivau existența. Iar În finalul romanului, Sandor Îi cere lui Renée să-l omoare, ea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ca și la Rimbaud, de pildă, În celebrissimul poem Voyelles, percepția la care este supusă musca o extrage din cotidian, conform esteticii romantice a extremelor, conform unei filozofii romantice a subiectului transcendental, pentru a fi investită cu o puternică Încărcătură simbolică. Musca, așa cum apare ea ca simptom facultativ al literaturii de apartament, trimite probabil În cea mai mare măsură la omul occidental, „unidimensional”, al școlii de la Frankfurt, conform volumului lui Franșois Dosse Michel de Certeau, le marcheur blessé. Putem citi aici
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
așa după cum peisajul urban francez n-ar fi Întreg fără figura burgului provoncial, nici cel al literaturii franceze conteporane nu e complet fără aceste două curente literare „moi”. Eric Holder Printr-un fel de lege nescrisă, literatura franceză pierde capital simbolic pe măsură ce cîștigă În cantitate. Aș putea spune chiar că scade valoric, dar poate mă hazardez. Pe de altă pare, mulți scriitori francezi constată același proces, de invers proporționalizare a cantității cu calitatea, iar polemicile iscate Între ei și media literară
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pretutindeni, însă făcându-și permanent sesizate timbrul și obsesiile proprii. Romanul Porțile verii transcrie lirismul constitutiv al personalității lui C. în regim epic, cu lux de tehnică narativă. Rămâne totuși o carte poematică, utilizând intensiv instrumentarul poeziei: emisia hieratică, funcția simbolică a decorului, siluetelor, gesturilor personajelor (mai ales feminine), metaforele laitmotiv care traversează și corelează partiturile mai multor personaje într-un cvartet (uneori cvintet) de voci. Este o punere în abis, în special a unui prototip masculin, adâncită până la un mit
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
trebuie să ascundem că pe lângă lucruri emoționante, ce ne umplu sufletul de mândrie, lucruri duioase păstrate cu sfințenie de la străbuni - ați întâmpinat și găsit în calea Dvs. și unele lucruri trăite și îngrijorătoare, ceva așa, ca să mă exprim în mod simbolic - precum ar fi rugina pe moneda circulatorie a limbii, precum și pe strunele de harfă ale sufletului nostru; și atunci Dvs. ați fost acela care prin elocvența cifrelor și a cercetărilor făcute la fața locului ați deschis ochii guvernanților noștri vremelnici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
altfel, va continua să fie un agent important în dezvoltarea antropogeografiei interbelice. Înainte de 1918 însă, antropogeografia a fost, de obicei, subordonată mizei istoriografice și romantice principale: demonstrarea continuității și a autenticității poporului român, ocupând cel mult spațiul tipografic, dar și simbolic, al unui simplu subcapitol în cărțile de istorie. Atunci când demersul este unul de antropogeografie sau de geografie politică per se, ca în lucrările lui Simion Mehedinți, de obicei va fi abordată din punct de vedere identitar problema „europenității” României sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
printre care obiceiuri, deprinderi, uzanțe etc.; b) un sistem normativ ce specifică în ce mod trebuie să acționeze membrii unei societăți și conform căror norme pentru a-și exercita drepturile, îndatoririle și responsabilitățile; c) un sistem de produse materiale și simbolice apărute ca rezultat al acțiunii și interacțiunii umane și care influențează modul de viață. Aceste trei sisteme determină forme specifice de reglementare a relațiilor sociale, concretizate prin unitatea dintre valori și norme sociale. Normele exprimă modul în care se pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de un an în Italia. Dacă pentru borșenii rămași în România, Italia este reprezentată adeseori ca o țară a făgăduinței, pentru mulți migranți în Italia, România și vacanța la Borșa sunt văzute ca o răsplată binecuvenită. Dar dincolo de acest element simbolic, există și un aspect practic: „arătând succesul”, înseamnă în același timp „să fii cunoscut” ca o persoană de succes și de încredere; în acest sens, nu este vorba numai despre un comportament simbolic, ci și de o sursă potențială de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o răsplată binecuvenită. Dar dincolo de acest element simbolic, există și un aspect practic: „arătând succesul”, înseamnă în același timp „să fii cunoscut” ca o persoană de succes și de încredere; în acest sens, nu este vorba numai despre un comportament simbolic, ci și de o sursă potențială de creștere a capitalului social în Borșa, și deci și în mediul de migranți borșeni din Milano 30. Practici transnaționale și investiții strategice Cel mai vizibil efect al economiilor trimise la Borșa de către transmigranți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în această distincție este integrarea pe piețele de muncă din Vest și începerea unui proces de încorporare socială. În cazul studiat, și translocale, dintre Borșa și Milano. În acest sens, expulzările care au avut loc în Italia sunt mai mult simbolice, ținând cont de numărul mare de migranți ilegali (nu numai români). Aceasta era în general costisitor pentru nivelul de venituri din România. O viză sau o trecere cu călăuze putea costa până la 2.500 de mărci germane sau între 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al epocii Ceaușescu. Autorii întreprind o „arheologie intelectuală”, dezgroapă fragmente din ceea ce s-a fabricat în literatură, film, teatru cu scop propagandistic, încearcă să identifice modul în care productele cultural-artistice ale epocii au fost impregnate ideologic pentru a servi „instaurării simbolice a regimului comunist”. Nu se rezumă doar la texte proletcultiste clasice, deja examinate din această perspectivă, ci descoperă sectoare ignorate până acum, dar purtând pecetea contaminării de aceeași insidioasă propagandă, de la discursurile prezidențiale la benzile desenate: scenariile de film, cărțile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
figuri de creatori. Acesta e profilul cunoscutului „animator, gazetar, moderator TV, propagandist, imnograf și mitograf” care a exploatat mentalul colectiv și a făcut să funcționeze epoca Ceaușescu. Paul Cernat dedică un studiu „Îmblânzitorului României socialiste”, poetului care a avut statutul simbolic de bard național, celui ce și-a asumat rolul de „poet comunitar etatizat” și a fost principalul creator de folclor nou, de sloganuri, marșuri, imnuri și lozinci partinice sacadate - Adrian Păunescu. Fiu al unui învățător liberal, fost deținut politic anticomunist
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pătruns de cuvântările și îndemnurile Cârmaciului și se transformă în interpret și propagandist al ideilor acestuia. Volumul de publicistică Lumea de mâine (1973) este plin de declarații de fidelitate („intelectualitatea vi se încredințează dumneavoastră”) și încercări de a găsi semnificații simbolice în gesturile Conducătorului, amestecă sinceritatea cu oportunismul, versalitatea cu promiscuitatea morală. După ce i se permite înființarea Cenaclului Flacăra, rolul sau de „educator” în promovarea „culturii naționale” crește considerabil, el se transformă într-un creuzet subordonat „megalomaniei amfitrionului și cauționării propagandistice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește conceptual cadrul de analiză prin identificarea a patru tipuri de agenți: sistemele simbolice, sistemele relaționale, rutinele și artefactele. Prin matricea obținută din intersecția agenților cu pilonii instituționali, autorul obține o nouă grilă de sistematizare a dimensiunilor de cercetare instituțională pe care o găsim utilă (p. 102, tabelul 4.1): Piloni instituționali AGENȚI Reglatori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și artefactele. Prin matricea obținută din intersecția agenților cu pilonii instituționali, autorul obține o nouă grilă de sistematizare a dimensiunilor de cercetare instituțională pe care o găsim utilă (p. 102, tabelul 4.1): Piloni instituționali AGENȚI Reglatori Normativi Cultural-cognitivi Sisteme simbolice Reguli și legi Valori și perspective Categorii, tipizări și scheme Sisteme relaționale Sisteme de conducere și sisteme de putere Regimuri și sisteme de autoritate Izomorfism structural și identități Rutine Protocoale și proceduri standard de acțiune Slujbe, roluri și acceptarea sarcinilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de putere Regimuri și sisteme de autoritate Izomorfism structural și identități Rutine Protocoale și proceduri standard de acțiune Slujbe, roluri și acceptarea sarcinilor Scenarii Artefacte Obiecte care respectă specificațiile impuse Obiecte care respectă convențiile și standardele Obiecte înzestrate cu valoare simbolică Analizând universul deja dens al studiilor privind neoinstituționalismul, sunt identificate șase niveluri la care se plasează școlile de cercetare reprezentative: sistemul global, spațiul social, câmpul organizațional, populația organizațională, organizația, subsistemul organizațional. Aplicând în mod sistematic grila celor trei piloni ai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
inițial la masca purtată de actor la teatru, pentru a se încadra în generalitatea unui tip de erou, vesel sau trist. Masca avea și calitatea de a amplifica sunetul (etimologiaă, persona derivă de la personare. Este vorba deci de o „față” simbolică, de reprezentare a unui erou fictiv. Echivalentul grec era prosopon care înseamna, de asemenea, „fața” a ceva, a unei armate, nave, inclusiv a unui om, dar și figură artificială, mască de teatru. Termenul de prosopon a rămas celebru prin imprimarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dorită nu doar ca prezență, ci și ca ceva ce aparține exclusiv copilului. Ea este însă și a tatălui, care o răpește și o posedă sexual. Băiețelul dorește suprimarea tatălui pentru a păstra mama doar pentru sine, ca posesiune sexuală simbolică. Faptul îi este interzis, iar în fantasmele sale copilul își imaginează că tatăl îl va castra, trăire inductoare de anxietate (anxietate de castrareă. Oricum, părinții (adulțiiă sunt sursă nu doar de satisfacții, ci și de interdicții. Prin asimilarea imago-urilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și adepții săi. Dintre critici cei mai celebri sunt considerați Jung și Adler. Jung, (Stevens, 1994; Jung, 1964; 1978Ă acordă o mare importanță persoanei spirituale înserată în cultură. El consideră ca forțe motrice a acesteia o serie de imago-uri simbolice, ce acționează prin intermediul „inconștientului colectiv”. Acestea apar ca „arhetipuri” în interiorul subiectului ce trăiește într-o cultură dată. Jung folosește curent termenul de „persoană”, ca aspect reprezentativ, orientat înspre exterior, a psihismului individual (secondat de „umbra” orientată spre interioră. El acordă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comorbide particulare tulburărilor personalității la vârstele mai mari. Al doilea an de viață este decisiv prin prisma modificărilor corelate cognitive și afective. Senzorial și cognitiv, copilul devine capabil să controleze permanența și alteritatea obiectului și să se angajeze în jocuri simbolice. Apar, de asemenea, emoțiile trăite ca personale, deci asumate, de tipul îngrijorării și rușinii, și devin astfel posibile reprezentări mentale ale mediului social, formându-se expectații și credințe în raport cu acesta (Astington, 1993Ă. Aceste atribute cognitive, afective și motivaționale incipiente devin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la 10-12 luni. În prima copilărie - între 1 și 3 ani - se dezvoltă mersul, care asigură contactul cu lumea, deci o anumită independență și primele elemente vagi ale conștiinței de sine. Gândirea intuitivă se dezvoltă prin jocuri de rol și simbolice, în timp ce afectivitatea domină psihismul, dar începe să se obiectiveze și să se organizeze în raport cu lucrurile, acțiunile și persoanele din jur. Sunt conștientizate primele emoții proprii, precum stânjeneala și jena, corespunzător perceperii semnificației morale a propriilor fapte. Dar controlul conștient cortical
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nepredictibilă a unor stări de ostilitate cu explozivitate. Acestea se manifestă de obicei asupra persoanelor apropiate. Este încărcat de resentimente iar explozivitatea semnifică uneori o descărcare a unor sentimente de umilire și degradare. Uneori raptusurile agresive se produc în raport cu persoane simbolice care îi apar ca reprezentanți a celor ce i-au făcut rău sau i-au vrut răul. Există o inabilitate de a transpune în limbaj trăirile nefavorabile care îl poate și ea apropia de unele forme de TP borderline. Psihopatul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dar care tocmai de aceea se impune ca un „Tu” impresionant, ca cineva „cu totul altul”, transcendent, care te mobilizează pentru generozitate și responsabilitate. Tăcerea celuilalt, slăbiciunea și suferința sa, fascinează și mobilizează subiectul spre actul etic. Tot comentariul este simbolic, cu elemente de mitologie creștină. Evident, acest scenariu paradigmatic și simbolic nu clarifică nimic normativ, nu indică cum să te porți în manieră etică cu alții. Dar, e subliniat cu insistență nucleul interpersonal al eticului. Relația etică este în primă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]