12,660 matches
-
În societățile cu modernitate tendențială are loc fenomenul supraîncărcării justiției. Aceasta este văzută ca o soluție miracol, de salvare, dar se neglijează faptul că orice instituție din orice societate acționează într-un context social și istoric. Constantin Schifirneț, Modernitatea tendențială, Sociologie românească, nr. 4, 2009, p. 89. Modernitatea tendențială se afirmă în contextul preluării, fără spirit critic, a unor modele de dezvoltare din alte societăți. Modernitatea tendențială este un efect direct al managementului social inadecvat pentru o modernitate orientată spre viitor
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
și modul cum ea le afirmă în conduite și mentalități. Originalitatea românilor se manifestă în răspunsul lor la problemele caracteristice procesului de construcție națională a socialului. Studiile sale aduc noi interpretări ale unor mari cugetători români. Amintim ideile sale despre sociologia dezvoltării culturale la Kogălniceanu, conceptul de gândire paradigmatică la Eminescu, concepția maioresciană despre modernizarea culturală, gândirea politică a lui Aurel. C. Popovici, etnicitatea la C. Rădulescu-Motru, morfologia națiunii la S. Mehedinți, dimensiunea religioasă a națiunii la Nichifor Crainic, revoluția la
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
parte dintre gânditorii români și este de menționat concepția eminesciană privind relațiile interetnice. Față de alți cercetători, Schifirneț dovedește că în multe din textele sale Eminescu exprimă o concepție prominoritară, și deci europeană. Schifirneț evidențiază contribuția unor autori români la dezvoltarea sociologiei: Spiru Haret, Traian Brăileanu, Mircea Vulcănescu, Mihail Manoilescu, Anton Golopenția . Analizele sale despre filosofia și sociologia românească nu sunt acceptate de unii exegeți fiindca nu ar accentua aderarea unor gânditori români la diferite doctrinele ideologice l. În domeniul sociologiei culturii
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Schifirneț dovedește că în multe din textele sale Eminescu exprimă o concepție prominoritară, și deci europeană. Schifirneț evidențiază contribuția unor autori români la dezvoltarea sociologiei: Spiru Haret, Traian Brăileanu, Mircea Vulcănescu, Mihail Manoilescu, Anton Golopenția . Analizele sale despre filosofia și sociologia românească nu sunt acceptate de unii exegeți fiindca nu ar accentua aderarea unor gânditori români la diferite doctrinele ideologice l. În domeniul sociologiei culturii sunt de reținut contribuțiile la abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare depășind astfel viziunea despre cultură
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
dezvoltarea sociologiei: Spiru Haret, Traian Brăileanu, Mircea Vulcănescu, Mihail Manoilescu, Anton Golopenția . Analizele sale despre filosofia și sociologia românească nu sunt acceptate de unii exegeți fiindca nu ar accentua aderarea unor gânditori români la diferite doctrinele ideologice l. În domeniul sociologiei culturii sunt de reținut contribuțiile la abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare depășind astfel viziunea despre cultură ca o realitate omogenă și unitară. Cultura este concepută prin sistemul categoriilor polare (cultura clasică-cultura modernă, cultură autohtonă-cultură universală, cultură umanistă-cultură științifică, cultură
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
egida Ministerului Culturii din România și a Consiliului Europei, în iunie 1992. A fost prima manifestare internațională sub egida Consiliului Europei, desfășurată în România. De asemenea, a moderat prima ședința plenară și a expus o comunicare. Schifirneț are contribuții în sociologia vârstelor și generațiilor. El a realizat prima monografie despre generații din sociologia românească: "Generație și cultură". În lucrările sale, el redefinește conceptele de „generație” și „relațiile între generații”: Generația este astfel definită: „grup de oameni plasați într-un interval de
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
A fost prima manifestare internațională sub egida Consiliului Europei, desfășurată în România. De asemenea, a moderat prima ședința plenară și a expus o comunicare. Schifirneț are contribuții în sociologia vârstelor și generațiilor. El a realizat prima monografie despre generații din sociologia românească: "Generație și cultură". În lucrările sale, el redefinește conceptele de „generație” și „relațiile între generații”: Generația este astfel definită: „grup de oameni plasați într-un interval de timp ce se raportează acțional, teoretic și comportamental în același mod la
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Jozsef, Vasile Sporici Teza lui Schifirneț despre generația literară ca realitate sociologică este pusă la îndoială pentru că nu ar accentua suficient dimensiunea proprie literaturii - creativitatea. Generațiile literare s-ar distinge prin stilul propriu de creație. Abordează pentru prima dată în sociologia românească conceptele de subcultură și contracultură, cu deosebire în calitatea lor de agenți ai socializării.. El discută despre cultura tinerilor ca realitate socială în fiecare societate, inclusiv în societățile socialiste.. Unii exegeți, de pildă, Alexandru Tănase, contestă teza lui Schifirneț
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
este o distinsă violonistă, concertând în țară și în străinătate cu talent. Studiile le-a început la Piatra Neamț (bacalaureat, 1956), le-a continuat la Iași (licențiat, 1960) și au fost finalizate în București (doctorat, 1974), cu teza "Introducere la o sociologie a literaturii comparate". Toate acestea i-au dat posibilitatea să se realizeze superior cu contribuții remarcabile în lumea culturii și artei naționale și transnaționale cu cărți, studii și eseuri publicate în spații de limba română, franceză sau engleză. A fost
Constantin Crișan () [Corola-website/Science/311258_a_312587]
-
armonie), Ștefan Popescu (dirijat cor) Constantin Brăiloiu (istoria muzicii). În 1928 profesorul său, Constantin Brăiloiu, îl numește secretarul "Arhivei de Folklor" de pe lângă Societatea Compozitorilor, proaspăt înființată. Între 1928-1929, în paralel studiile muzicale, urmează la Universitatea din București și cursurile de sociologie ale lui Dimitrie Gusti și de estetică ale lui Tudor Vianu. În 1929 sociologul Dimitrie Gusti, descoperindu-i pasiunea științifică față de folclorul muzical, îl include în echipa de cercetare sociologică monografică în satul Drăguș, compusă din Mircea Vulcănescu, Paul Sterian
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
o pensie mizerabilă. În 1971 conduce primul laborator etnomuzicologic, înființat pe lângă Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București. A fost colaborator la revistele „Contemporanul”, „Flacăra”, „Magazin”, „Muzica”, „Orizont”, „Revue roumaine d'histoire de l'art”, „România liberă”, „La Roumanie d'ajourd'hui”, „Sociologie românească”. În romanul Cel mai iubit dintre pământeni, de Marin Preda, Harry Brauner apare ca personaj, despre care se spune că era un "evreu pasionat de folclorul românesc, un om de cultură rafinat, care se străduia aproape zilnic să ne
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
tehnicile cvasi-experimentale, ce permit concluzii cauzale, pot fi folosite în demersurile de teren când nu se poate asigura controlul experimental (Chelcea, 2001). 7. Evaluarea programelor Evaluarea programelor este o știință independența, ce face parte din grupul științelor sociale, ca și sociologia sau antropologia, de pildă. Ea a apărut în anii '60, în Statele Unite, ca urmare a înmulțirii programelor sociale în domeniile calității vieții, sănătății, educației, locuinței etc. Evaluarea programelor îngăduia agențiilor finanțatoare, cele mai multe guvernamentale, să verifice eficientă alocării fondurilor, iar managerilor
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
1971), Metodologie și tehnici experimentale în psihologie, Ed. Științifică. București. Vlăsceanu,L (1986), Metodologia cercetării experimentale, Editura Științifică și Enciclopedica, București Zlate,M.(2000), Introducere în psihologie, Editura Polirom, București,p.80-92 Cristina C. (1999), Ethnolinguistic identity and vitality, Editura Sociologie Românească,p. 78-82 Chelcea S. (2000), Officialization of personal reprezentation of private life. Case-study: The personal file of a University professor, 1950-1965 Sociologie Românească , p. 124-127 Boncu S. (2005), Procese Interpersonale, Editura Institutul European, București, p. 83-87 Curelaru M. (2006
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
2000), Introducere în psihologie, Editura Polirom, București,p.80-92 Cristina C. (1999), Ethnolinguistic identity and vitality, Editura Sociologie Românească,p. 78-82 Chelcea S. (2000), Officialization of personal reprezentation of private life. Case-study: The personal file of a University professor, 1950-1965 Sociologie Românească , p. 124-127 Boncu S. (2005), Procese Interpersonale, Editura Institutul European, București, p. 83-87 Curelaru M. (2006), Reprezentați sociale, Editura Polirom, Iași, p.36-45 Marsha R. (2004 ), The Material Values Scale: A Re-inquiry into Its Measurement Properties and the Development
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
decembrie 950 și 12 ianuarie 951) a fost savant turc de limbă arabă, unul dintre cei mai mari filozofi și oameni de știință ai lumii islamice. Domeniile în care s-a afirmat sunt diverse: matematică, filozofie, cosmologie, logică, muzică, psihologie, sociologie. S-a născut lângă Faraba (de unde îi vine și numele), într-o familie turcă aristocrată și a murit la Damasc. A propus clasificarea științelor în cinci ramuri: În comentariile sale la operele lui Aristotel, Ptolemeu, Euclid, pe care le-a
Al-Farabi () [Corola-website/Science/312282_a_313611]
-
Etica Protestantă și spiritul capitalismului (în germană "Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus") este o lucrare de sociologia religiilor scrisă de Max Weber, apărută (pentru prima dată) în Germania, în anul 1904. În cadrul acestei lucrări, Max Weber își propune să arate că etica și înțelegerea protestantă a lumii au influențat în mod pozitiv dezvoltarea capitalismului. Înainte de Reformă, pentru
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]
-
Istoria filosofiei (2000-2005); Filosofie creștină (2009-2010); Introducere în filosofie (2005-2016); Dicționar teologic și filosofic (2002-2005);Teologia istoriei (2002-2005);Filosofia istoriei (2002-2005);Mistică (2003/2004);Metodologia cercetării teologice (2007-2008);Propedeutică teologică și filosofică (2007-2008); Idei și curente ale civilizației europene (2006-2007); Sociologia religiei (2006/2007); Vulgata. Interpretări de texte (2008-2000); Septuaginta. Interpretări de texte (2009-2010); Teologia suferinței ( 2002-2005;2009-2010); Poetică religioasă /secția Teologie litere (2007-2008); Patristică și filosofie (Master secția Teologie sistematică, 2009-2010); Teologie și știință (Master secția Teologie sistematică, 2009-2010); Teologie
Vasile Chira () [Corola-website/Science/312373_a_313702]
-
Poincaré, Lucien Poincaré, Félix Le Dantec, Henri Bergson, Gabriel Hanotaux, William James, Ernest Flammarion, Marie de Bonaparte, Maurice de Broglie, Cesare Lombroso, James Clerk Maxwell și alții. Lucrările lui Gustave Le Bon au acoperit domenii foarte deosebite printre care arheologia, sociologia, psihologia, fizica și multe altele. Pentru a ilustra acestă varietate se poate aminti că în 1889 a scris un tratat asupra tehnicilor de fotografiere în timpul călătoriilor, aducând la cunoștința publicului experiența câștigată în India și Nepal, într-o perioadă în
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
bază al școlilor de cavalerie din Franța. .. Din diversitatea domeniilor de care s-a preocupat, cel în care Gustave Le Bon a reușit să se impună în mod durabil este cel al psihologiei sociale. Cu toate că Émile Durkheim reușise să afirme sociologia ca disciplină universitară, îi revine lui Le Bon meritul de a fi creat disciplina psihologiei sociale. În perioada 1890 - 1910 a publicat numeroase lucrări în de psihologie socială și politică, care vor fi analizate în detaliu în partea finală a
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
a dirija această majoritate în mod eficient. După Le Bon o guvernare eficientă nu poate avea loc cu majorități întâmplătoare care se formează și apoi dispar la intervale scurte de timp. Fiind cunoscut în special pentru studiile sale din domeniul sociologiei și psihologiei, multe din studiile recente despre Gustave Le Bon nu menționează contribuțiile sale la dezbaterile care aveau loc la începutul secolului al XX-lea în domeniul fizicii, referitoare la natura materiei și a energiei. Încă din 1896 Le Bon
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
sexe și grupe de vârstă, procentele de indivizi din diferite categorii socioprofesionale) și de variabilele dependente Această critică aplică metodele utilizate în prezent la studii efectuate cu peste un secol mai devreme, când aceste tehnici nu erau utilizate încă în sociologie. Alți biografi ai săi scot în evidență slăbiciunea argumentelor științifice în multe din lucrările sale. Astfel, Benoit Marpeau consideră că viziunea sa idealistă despre știință dovedește că avea cunoștințe științifice medii, specifice claselor mijlocii din care făcea parte. Această critică
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
absolvit facultatea de jurnalism a USM în anul 1980. Мемbru ULCT din URSS (1972- 1986). A funcționat timp de un deceniu la TVM în calitate de redactor de programe social-politice. Timp de doi ani a fost angajatul Secției de filosofie, drept și sociologie a Academiei de Științe a Republicii Moldova. După doi ani la Academia de Științe se află la Facultatea de jurnalism a USM și în redacția unui ziar al Asociației de Producție "Alfa" din Chișinău, producătorul principal de televizoare din Republica Moldova. A
Valerian Ciobanu () [Corola-website/Science/312986_a_314315]
-
Revistei de pedagogie". A publicat numeroase studii, mai ales de pedagogie în revistele "Analele Universității din Cernăuți", "Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iași", "Revista de filosofie", "Revista generală a învățământului", "Convorbiri literare", "Junimea literară", "Îndreptar", "Preocupări literare", "Revue internationale de sociologie" și în altele. Debutează cu versuri, în revista "Vieața nouă" în 1918. Colaborează cu versuri și proză în revistele "Orizonturi noi", "Sburătorul", "Năzuința", "Cuvântul liber", "Adevărul literar și artistic", "Flacăra", "Viața literară" și în altele Eugen Lovinescu remarcă lirismul primăvăratic
Constantin Narly () [Corola-website/Science/310888_a_312217]
-
unui nume 15. Arestarea unui conspirator 16. Întrebări privind un motiv 17. Încheierea unui proiect 18. Sfârșitul unei anchete Criticul Groff Conklin a lăudat romanul pentru modul în care Asimov "a combinat interesul său pentru robotică și preocuparea sa pentru sociologia unei lumi de mâine nebună din punct de vedere tehnologic și birocratică". Boucher și McComas au considerat "" "cea mai bună lucrare de mari dimensiuni a lui Asimov până la acel moment", considerând că a fost "cea mai de succes tentativă de
Cavernele de oțel () [Corola-website/Science/309665_a_310994]
-
Jeanne de Berg" sau "Jean de Berg". Cuplul nu a avut copii. Din 1972 până în 1997, Alain Robbe-Grillet predă în Statele Unite ale Americii, la "Universitatea din New-York (NYU)" și la "Washington University din Saint Louis" (Missouri), și conduce "Centrul de sociologie a literaturii" la "Universitatea din Bruxelles", între 1980 și 1988. Participă, de asemenea, la "Înaltul comitet pentru apărarea și expansiunea limbii franceze" între 1966 și 1968. Alain Robbe-Grillet a murit în noaptea de duminică 17 spre luni 18 februarie 2008
Alain Robbe-Grillet () [Corola-website/Science/310250_a_311579]