12,662 matches
-
se va realiza pe hârtie lucioasă (tip waterproof), cu o densitate recomandată de 150 gr/mp, dar nu mai puțin de 100 gr/mp. (3) Elementele de informare afișate (dimensiuni: elemente = înălțime x lungime; text = puncte/pt): ... 1. Stânga sus: stema Guvernului României (5 x 5 cm); 2. Dreapta sus: steagul UE și textul UNIUNEA EUROPEANĂ (5 x 5,7 cm); 3. Centru sus, în mijloc, următoarele texte: a) "Programul Național de Dezvoltare Rurală" (60 pt); ... b) "Program finanțat de Uniunea Europeană
ORDIN nr. 456 din 6 aprilie 2016 (*actualizat*) pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente subm��surilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271470_a_272799]
-
sau doctorat; ... e) verificarea completării actelor de studii conform hotărârilor Guvernului și a regulamentelor și metodologiilor aprobate prin ordinele ministrului în vigoare la data completării; ��... f) verificarea identității sigiliului oficial al instituției emitente și, după caz, a aplicării ștampilei cu stemă; ... g) aplicarea pe actul de studii, în original, a ștampilei dreptunghiulare care conține datele de identificare ale vizei; ... h) aplicarea pe actul de studii, în original, a ștampilei Direcției pentru echivalarea și recunoașterea diplomelor cu stemă; ... i) completarea vizei cu
NORME METODOLOGICE din 21 septembrie 2011(*actualizate*) pentru vizarea actelor de studii şi a anexelor la actele de studii emise de instituţiile de învăţământ superior din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265907_a_267236]
-
a aplicării ștampilei cu stemă; ... g) aplicarea pe actul de studii, în original, a ștampilei dreptunghiulare care conține datele de identificare ale vizei; ... h) aplicarea pe actul de studii, în original, a ștampilei Direcției pentru echivalarea și recunoașterea diplomelor cu stemă; ... i) completarea vizei cu numărul de înregistrare obținut de la registratura ministerului pe cererea de vizare. Articolul 7 Următoarele categorii de persoane pot solicita aplicarea vizei pe actele de studii: a) titularul actului de studii; ... b) o rudă de gradul I
NORME METODOLOGICE din 21 septembrie 2011(*actualizate*) pentru vizarea actelor de studii şi a anexelor la actele de studii emise de instituţiile de învăţământ superior din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265907_a_267236]
-
Cant zim��at Aversul monedei redă un basorelief de pe soclul monumentului dedicat lui C.A. Rosetti, din București, evocând implicarea acestuia în înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, inscripția în arc de cerc "ROMANIA", valoarea nominală "100 LEI", stema României și anul de emisiune "2016". Reversul monedei prezintă portretul lui C.A. Rosetti, inscripția în arc de cerc "CONSTANTIN A. ROSETTI" și anii între care a trăit "1816", "1885". Articolul 3 Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat
CIRCULARĂ nr. 12 din 11 mai 2016 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur dedicate împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Constantin A. Rosetti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272182_a_273511]
-
din hârtie specială și compactate cu pânză. ... (3) Pe actele de stare civilă se va imprima o tentă de culoare, astfel: albastră - pe cele de naștere, roz - pe cele de căsătorie și cenușie - pe cele de deces, având la mijloc stema României. ... Articolul 61 (1) Numerotarea actelor se va face pe an calendaristic. Registrele de stare civilă, precum și fiecare an calendaristic se vizează, pentru deschidere și închidere, de către primar. ... (2) Primul exemplar al registrelor de stare civilă se păstrează la serviciul
LEGE nr. 119 din 16 octombrie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cu privire la actele de stare civilă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273141_a_274470]
-
și Protecției Sociale poate emite instrucțiuni sau precizări, în limitele legii, care se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale. Articolul 40 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. Anexa 1 la normele metodologice ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ [Stema] MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PLĂȚI│ │ României PROTECȚIEI SOCIALE ȘI ȘI │ │ PERSOANELOR VÂRSTNICE INSPECȚIE SOCIALĂ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ┌──────────────────┐ │CERTIFICARE PRIMAR│ CERERE │ (L.S.) │ pentru └──────────────────┘ acordarea indemnizației de creștere a copilului/ stimulentului de inserție/indemnizației lunare/sprijinului lunar și alocației de stat pentru copii
NORME METODOLOGICE din 19 ianuarie 2011 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272865_a_274194]
-
important. Primele privilegii orășenești i-au fost acordate în 1291, de către Andrei al III-lea al Ungariei. În 1405, Bratislava a fost declarată oraș regal liber de către regele Sigismund de Luxemburg, care, în 1436, i-a permis orașului să folosească stema proprie. După Bătălia de la Mohacs în 1526, în care Regatul Ungariei a fost înfrânt de Imperiul Otoman, turcii au asediat și provocat daune Bratislavei, nereușind însă să o cucerească. Datorită înaintării otomane în teritoriu ungar, Bratislava a fost desemnată capitala
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
lei (1993) și 10.000 lei (1994). Bancnota de 500 lei are două variante diferite, prima din 1991 și a doua din 1992. Bancnotele de 1.000 lei și 5.000 lei au două variante asemănătoare, prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă). Bancnotele sunt prezentate în ordinea lansării pe piață. Au apărut, în ordine, bancnotele de 50.000 lei (1996), 1.000 lei (1998), 5.000 lei (1998), 100.000 lei (1998), 10.000 lei
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
Bancnota de 500 lei are două variante diferite, prima din 1991 și a doua din 1992. Bancnotele de 1.000 lei și 5.000 lei au două variante asemănătoare, prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă). Bancnotele sunt prezentate în ordinea lansării pe piață. Au apărut, în ordine, bancnotele de 50.000 lei (1996), 1.000 lei (1998), 5.000 lei (1998), 100.000 lei (1998), 10.000 lei (1999) și 50.000 lei (2000). Bancnota
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
bani "Aurel Vlaicu" din alamă, dedicată aniversării a 100 de ani de la primul zbor românesc efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcție proprie. Aversul prezintă, de sus în jos, următoarele elemente: anul emisiunii „2010”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și inscripția în arc de cerc „ROMANIA”; pe un fundal cu linii orizontale, este reluată, la dimensiuni mai mari, valoarea nominală a monedei „50”. Reversul prezintă, în stânga, pe un fundal cu linii verticale, inscripția în arc de cerc „AUREL
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50“, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011“, valoarea nominală a monedei „50 BANI“ și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
Sfântului Voievod Neagoe Basarab și de la începerea construirii bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș”. Moneda este din metal comun (alamă: Cu80%, Zn15%, Ni5%) și este emisă într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Pe avers, este gravată valoarea nominală „50 BANI”, stema României, inscripția, în arc de cerc, „ROMANIA”, precum și milesimul (anul emisiunii) „2012”. Pe fundal se află gravată reprezentată biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, în secțiune. Pe revers, este gravat portretul lui Neagoe Basarab, o imagine a bisericii mănăstirii Curtea de Argeș, anul „1512”, precum și
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
mari cantități de monedă având un număr însemnat de sigle diferite. Pe fiecare dintre acestea pe lângă legenda obișnuită, era trecută câte o literă, pentru a putea identifica meșterul monetar care le-a bătut. Ducații de tipul I au pe avers stema dinastică a domnitorului, iar pe revers un coif pe care se află acvila valahă. Ducații de tipul al II-lea au pe avers stema dinastică a lui Mircea, timbrată cu un coif peste care se află stema țării, iar pe
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
a putea identifica meșterul monetar care le-a bătut. Ducații de tipul I au pe avers stema dinastică a domnitorului, iar pe revers un coif pe care se află acvila valahă. Ducații de tipul al II-lea au pe avers stema dinastică a lui Mircea, timbrată cu un coif peste care se află stema țării, iar pe revers reprezentarea lui Mircea în costum bizantin, cu lancea în mâna dreaptă și globul crucifer în mâna stângă. Pe lângă aceste tipuri de ducați, realizați
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
au pe avers stema dinastică a domnitorului, iar pe revers un coif pe care se află acvila valahă. Ducații de tipul al II-lea au pe avers stema dinastică a lui Mircea, timbrată cu un coif peste care se află stema țării, iar pe revers reprezentarea lui Mircea în costum bizantin, cu lancea în mâna dreaptă și globul crucifer în mâna stângă. Pe lângă aceste tipuri de ducați, realizați din argint, a fost bătută și o serie redusă din aramă amestecată cu
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
și globul crucifer în mâna stângă. Pe lângă aceste tipuri de ducați, realizați din argint, a fost bătută și o serie redusă din aramă amestecată cu argint. A fost emisă de asemenea și monedă măruntă, numită "ban", care prezintă pe avers stema dinastică timbrată cu un coif pe care stă acvila valahă, iar pe revers o cruce cu brațe egale despicate, cu un număr divers de globule în fiecare cartier. Costin C. Kirițescu consideră că în timpul lui Mircea au fost bătute și
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
se află în biserica episcopală de la Argeș, realizat în prima jumătate a secolului al XVI-lea după modelele mai vechi. Sigiliul aflat pe tratatul încheiat în 1390 între Mircea cel Bătrân și regele polon Vladislav al II-lea prezintă ca stemă a Țării Românești un scut francez vechi mobilat cu o acvilă având capul conturnat și aripile strânse, însoțită la stânga sa de o cruce, o stea în șase colțuri și o semilună „crai nou”. Pe monedele emise în această perioadă acvila
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
capul conturnat și aripile strânse, însoțită la stânga sa de o cruce, o stea în șase colțuri și o semilună „crai nou”. Pe monedele emise în această perioadă acvila cruciată este plasată pe post de cimier, deasupra unui coif care timbrează stema dinastică a lui Mircea. Din 1403 datează cel mai vechi sigiliu muntenesc păstrat care prezintă așa numita „Nova plantatio”. El prezintă două capete încoronate redate în profil, despărțite de o tulpină bifurcată în partea superioară. Există opinia că cele două
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
cu regele ungar Sigismund. Neavând la el pecetea cea mare, Mircea confirmă cu sigiliul cel mic, reprezentând un leu rampant. De asemenea, la înnoirea tratatului cu Polonia, în 1411, Mircea folosește atât sigiliul de stat, cât și pe cel mic. Stema dinastică a lui Mircea, regăsită pe monedele sale, prezintă un scut francez despicat cu primul câmp fasciat în 8 piese iar al doilea plin. Uneori, jumătatea fasciată apare în partea stângă a stemei. Pe ducați, această stemă este timbrată de
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de stat, cât și pe cel mic. Stema dinastică a lui Mircea, regăsită pe monedele sale, prezintă un scut francez despicat cu primul câmp fasciat în 8 piese iar al doilea plin. Uneori, jumătatea fasciată apare în partea stângă a stemei. Pe ducați, această stemă este timbrată de un coif care are pe post de cimier acvila cruciată. Câmpul plin al scutului este marcat deseori cu diverse sigle servind ca indicații de emisiune și de ateliere monetare. În cronica lui Ulrich
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
pe cel mic. Stema dinastică a lui Mircea, regăsită pe monedele sale, prezintă un scut francez despicat cu primul câmp fasciat în 8 piese iar al doilea plin. Uneori, jumătatea fasciată apare în partea stângă a stemei. Pe ducați, această stemă este timbrată de un coif care are pe post de cimier acvila cruciată. Câmpul plin al scutului este marcat deseori cu diverse sigle servind ca indicații de emisiune și de ateliere monetare. În cronica lui Ulrich von Richental (copia de la
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
pe post de cimier acvila cruciată. Câmpul plin al scutului este marcat deseori cu diverse sigle servind ca indicații de emisiune și de ateliere monetare. În cronica lui Ulrich von Richental (copia de la Aulendorf, din 1483) se află și o stemă atribuită „principelui Despot al Țării Românești”, care prezintă un scut de argint încărcat cu un leu negru încoronat, profilat spre dreapta. Tot în această copie (căci originalul s-a pierdut) se regăsește și stema voievodului Valahiei Mici (Olteniei) (ori a
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
din 1483) se află și o stemă atribuită „principelui Despot al Țării Românești”, care prezintă un scut de argint încărcat cu un leu negru încoronat, profilat spre dreapta. Tot în această copie (căci originalul s-a pierdut) se regăsește și stema voievodului Valahiei Mici (Olteniei) (ori a boierului Dobromir după unele variante), anume un scut de argint ce cuprinde un leu încoronat, profilat spre dreapta, și însoțit de o semilună în partea inferioară și de o stea în cea superioară. În
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
unele variante), anume un scut de argint ce cuprinde un leu încoronat, profilat spre dreapta, și însoțit de o semilună în partea inferioară și de o stea în cea superioară. În copia din 1536 a cronicii mai există încă o stemă pentru Țara Românească înfățișând pe un scut de argint doi negri adorsați, goi, dansând. Aceste steme, precum și cele care desemnau Moldova (trei capete de negri) au dat naștere la numeroase supoziții și discuții între istorici. Voievodul muntean a fost evocat
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
însoțit de o semilună în partea inferioară și de o stea în cea superioară. În copia din 1536 a cronicii mai există încă o stemă pentru Țara Românească înfățișând pe un scut de argint doi negri adorsați, goi, dansând. Aceste steme, precum și cele care desemnau Moldova (trei capete de negri) au dat naștere la numeroase supoziții și discuții între istorici. Voievodul muntean a fost evocat de-a lungul vremii în literatură (Grigore Alexandrescu - „” în 1844, Dimitrie Bolintineanu „Viața lui Vlad Țepeș
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]