122,471 matches
-
include 2 subspecii: În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Dolichophis caspius caspius". Specia "Dolichophis caspius" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Coluber jugularis caspius") în specia "Coluber jugularis", care includea 4 subspecii: Șarpele rău aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Uneori este ținut în captivitate, așa că poate avea o valoare
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
din Tula (Rusia), unde în anul 2000 au eclozat 33 pui. Specia "Elaphe sauromates" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Elaphe quatuorlineata sauromates") în specia "Elaphe quatuorlineata", care includea 4 subspecii: Balaurul dobrogean e aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Este o specie atractivă pentru terarii, fiind prinsă ilegal în
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
ascunse la vreo lună după acuplare și cuprinde 5-8 ouă albe, de formă alungită (care măsoară 36-45 x 19-24 mm). Puii eclozează în luna septembrie și au la eclozare o lungime de 22-25 cm. Șarpele lui Esculap aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare (șoareci, șobolani) care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Din cauza șerpilor veninoși a intrat în om o
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
talent, lucrând la felurite proiecte din diferite domenii de interes pentru România. Astfel, în perioada 1948 - 1949 a lucrat la Primăria Capitalei, ocupându-se de proiectele de refacere a Bucureștilor după război. În perioada 1949 - 1951 a lucrat în Ministerul Agriculturii, Departamentul Gostat, proiectând primele construcții agrozootehnice din agricultura României. În perioada 1951 - 1960 a lucrat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice, Secția Lucrări Speciale și detașat în Ministerul Forțelor Armate, aducându-și o importantă contribuție la o serie de
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
de interes pentru România. Astfel, în perioada 1948 - 1949 a lucrat la Primăria Capitalei, ocupându-se de proiectele de refacere a Bucureștilor după război. În perioada 1949 - 1951 a lucrat în Ministerul Agriculturii, Departamentul Gostat, proiectând primele construcții agrozootehnice din agricultura României. În perioada 1951 - 1960 a lucrat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice, Secția Lucrări Speciale și detașat în Ministerul Forțelor Armate, aducându-și o importantă contribuție la o serie de proiecte de importanță strategică, printre care Institutul de
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
a emigrat în Palestina, aflată pe atunci sub regim mandatar britanic, în cadrul a ceea ce este cunoscut ca „Al cincelea val de emigrație” (Aliaua a 5-a) și s-a stabilit la început la Kfar Sava unde s-a ocupat cu agricultura. Ulterior s-a mutat la Țel Aviv, unde a devenit primul reporter al cotidianului ebraic național-religios de curand înființat, „Hatzofè”. Mai târziu a devenit redactorul schimbului de noapte al ziarului. S-a alăturat în continuare cotidianului laic „Yediot Aharonot”, iar
David Ghiladi () [Corola-website/Science/333981_a_335310]
-
(n. 10 august 1980, Costești, Ialoveni) este actualul Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova. A fost numit în funcție pe 18 februarie 2015, succedându-l pe Vasile Bumacov (2011-2015). Între 2014-2015 a fost director general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, iar între 2013-2014 - viceministru al Agriculturii și Industriei
Ion Sula () [Corola-website/Science/334027_a_335356]
-
Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova. A fost numit în funcție pe 18 februarie 2015, succedându-l pe Vasile Bumacov (2011-2015). Între 2014-2015 a fost director general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, iar între 2013-2014 - viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Anterior, între 2009 și 2013 el a mai activat în cadrul Ministerului Agriculturii în Direcția generală de dezvoltare a politicilor sectoriale și siguranța alimentelor și Direcția de politici de piață a produselor de origine vegetală. Din 2002 până în
Ion Sula () [Corola-website/Science/334027_a_335356]
-
februarie 2015, succedându-l pe Vasile Bumacov (2011-2015). Între 2014-2015 a fost director general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, iar între 2013-2014 - viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Anterior, între 2009 și 2013 el a mai activat în cadrul Ministerului Agriculturii în Direcția generală de dezvoltare a politicilor sectoriale și siguranța alimentelor și Direcția de politici de piață a produselor de origine vegetală. Din 2002 până în 2009 a activat în sectorul privat. Ion Sula este căsătorit și are doi copii.
Ion Sula () [Corola-website/Science/334027_a_335356]
-
"Potrivit unui recensământ de la finalul lui 2015, prezența comunității românești este cea mai numeroasă în Italia. Există peste 1,2 milioane de muncitori români în domenii precum construcții, servicii și agricultură, iar numai în agricultură sunt circa 110.000 de români. Din păcate, nu toți lucrează legal, există și munca la negru și la gri, ceea ce înseamnă că numărul lucrător români din Italia ar putea fi mai mare. Există, printre cei
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
"Potrivit unui recensământ de la finalul lui 2015, prezența comunității românești este cea mai numeroasă în Italia. Există peste 1,2 milioane de muncitori români în domenii precum construcții, servicii și agricultură, iar numai în agricultură sunt circa 110.000 de români. Din păcate, nu toți lucrează legal, există și munca la negru și la gri, ceea ce înseamnă că numărul lucrător români din Italia ar putea fi mai mare. Există, printre cei 110.000, cazuri de
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
se prostitueze. Ne este greu să îi ajutăm în caz de șomaj, pentru că din România vin actele greu, cu întârziere de 6-8 luni, și pierd șomajul. Din informațiile pe care le avem noi, cei mai mulți români care lucrează în Italia în agricultură provin din Moldova și Transilvania.", a declarat Pietro Ruffolo, reprezentantul Confederației Lucrătorilor din Agroindustrie din Italia în cadrul dezbaterii „Crearea unui sistem partenerial public-privat pentru reprezentarea lucrătorilor români din agricultură în Italia" organizată de BNS și AGROSTAR. La rândul său, președintele
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
care le avem noi, cei mai mulți români care lucrează în Italia în agricultură provin din Moldova și Transilvania.", a declarat Pietro Ruffolo, reprezentantul Confederației Lucrătorilor din Agroindustrie din Italia în cadrul dezbaterii „Crearea unui sistem partenerial public-privat pentru reprezentarea lucrătorilor români din agricultură în Italia" organizată de BNS și AGROSTAR. La rândul său, președintele AGROSTAR Niculae Ștefan a subliniat că românii care pleacă să lucreze în condiții asemănătoare cu sclavagismul în alte țări pleacă din cauza sărăciei și pentru că statul român nu are politici
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
acestora pe piața muncii în România.„ În mediul rural nu există investiții, nu există servicii. S-au accesat fonduri europene prin PNDR, dar nu se vad în mediul rural. Necesitatea încheierii unui parteneriat public-privat pentru reprezentarea a lucrătorilor români în agricultură din Italia ține de faptul că aceste persoane nu au capacitatea de a-și apăra drepturile conferite de legislația italiană, a afirmat președintele Federației Agrostar, Ștefan Niculae. Doamna Sandra Pralong consilier de stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din afara
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
spus președintele BNS. Anul acesta, AGROSTAR și Federația Muncitorilor din sectoarele agricol și industrie alimentară FLAI-CGIL și Institutul Național Confederal de Asistență INCA-CGIL din Italia au semnat un protocol pentru acordarea de asistență gratuită românilor care vor să muncească în agricultură, în Italia, care muncesc deja în Italia, dar și celor care au muncit în Italia, în agricultură, și vor să se întoarcă în țară Ce trebuie să stie românii care lucrează în agricultură în Italia Contractul italian prevede o durată
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
Institutul Național Confederal de Asistență INCA-CGIL din Italia au semnat un protocol pentru acordarea de asistență gratuită românilor care vor să muncească în agricultură, în Italia, care muncesc deja în Italia, dar și celor care au muncit în Italia, în agricultură, și vor să se întoarcă în țară Ce trebuie să stie românii care lucrează în agricultură în Italia Contractul italian prevede o durată a zilei de muncă de 6 ore și 30 de minute; În Italia, plata pentru o zi
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
gratuită românilor care vor să muncească în agricultură, în Italia, care muncesc deja în Italia, dar și celor care au muncit în Italia, în agricultură, și vor să se întoarcă în țară Ce trebuie să stie românii care lucrează în agricultură în Italia Contractul italian prevede o durată a zilei de muncă de 6 ore și 30 de minute; În Italia, plata pentru o zi de muncă în agricultură este de circa 52 de euro; Cine lucrează în agricultură în Italia
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
se întoarcă în țară Ce trebuie să stie românii care lucrează în agricultură în Italia Contractul italian prevede o durată a zilei de muncă de 6 ore și 30 de minute; În Italia, plata pentru o zi de muncă în agricultură este de circa 52 de euro; Cine lucrează în agricultură în Italia, are dreptul la șomaj agricol; Dacă se întâmplă un accident de muncă, ai dreptul la o indemnizație; Dacă copiii tăi au rămas în România, ai dreptul la alocația
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
lucrează în agricultură în Italia Contractul italian prevede o durată a zilei de muncă de 6 ore și 30 de minute; În Italia, plata pentru o zi de muncă în agricultură este de circa 52 de euro; Cine lucrează în agricultură în Italia, are dreptul la șomaj agricol; Dacă se întâmplă un accident de muncă, ai dreptul la o indemnizație; Dacă copiii tăi au rămas în România, ai dreptul la alocația pentru nucleul familial; Dacă ai suportat cheltuieli medicale în Italia
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
de muncă, ai dreptul la o indemnizație; Dacă copiii tăi au rămas în România, ai dreptul la alocația pentru nucleul familial; Dacă ai suportat cheltuieli medicale în Italia, ai putea avea dreptul la rambursarea cheltuielilor. Cetățenii români care lucrează în agricultura din Italia sunt plătiți cu sume cuprinse între 15 euro - 25 euro/zi fără a li se încheia contracte de muncă valabil încheiate ; Lucrătorii români locuiesc în condiții subumane . Motivele pentru care cetățenii români care acceptă munca la "negru" în
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
adaptate la realitatea economică; Lipsa investițiilor în sectorul agricol, sector care ar putea să ocupe o mare parte din persoanele din mediul rural, dar și lipsa investițiilor în sectoare non agricole ; Marea majoritate a persoanelor care pleacă la muncă în agricultura din Italia nu pot accesa fondurile europene prin PNDR 2014-20120 deoarece nu îndeplinesc condițiile de studiu, nu dețin suprafețe de teren necesare pentru accesarea fondurilor. O lege a zilierilor neadaptată la realitatea socio-economică a României. Efectele migrării forței de muncă
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
străinătate, arată datele publicate în revista Sinteza, din septembrie. Procentul este mai ridicat în famiile din mediul rural. Potrivit datelor cercetării, Italia este țara în care au fost plecați cei mai mulți dintre români (29%), urmată de Spania (22%) și Germania (13%). Agricultura, construcțiile, îngrijirea persoanelor vulnerabile, transportul și curățenia sunt domeniile în care lucrează majoritatea românilor din Diaspora. Dorul de casă este principalul motiv al întoarcerii în țară, spun 49% dintre cei care au lucrat o perioadă în străinătate. Alți 7% spun
Mesaj din Guvern, pentru românii din Italia: Țara noastră, una cu multe oportunități by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104345_a_105637]
-
asupra importurilor de alimente din Grecia. „Grecia a fost obligată să voteze pentru sancțiuni împotriva Rusiei, iar aceste contramăsuri au lovit și Grecia, desigur. Dar nu e vina noastră. 50% din importurile din Grecia pe piată rusească sunt produse de agricultură", a declarat președintele Puțin. Ca reacție la sancțiunile occidentale, Rusia a interzis anul trecut importurile anumitor alimente, inclusiv legume și brânzeturi din UE, măsură care a afectat în mod special importurile din Grecia. Puțin i-a spus lui Tsipras, la
Alexis Tsipras dă o palmă UE în cazul sancțiunilor impuse Rusiei by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104381_a_105673]
-
Au fost reținuți: - Gheorghe Dorel Benu, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), la data faptelor, acuzat de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție în formă agravată și continuată și spălarea banilor; - Klara Melinda Kerekeș, director general adjunct al APIA, la data faptelor, acuzată de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de
DNA: Trei persoane reținute în dosarul APIA. Fraudă de 26 de milioane de euro by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101785_a_103077]
-
și Ion Dascălu, asociat la SC Sere Codlea SA. Potrivit comunicatului transmis de procurori în 18 decembrie 2007, Maria Schutz, Corneliu Popa, Mihai Ciobanu și Ion Dascălu au provocat un prejudiciu de peste 5 milioane de euro ADS și Direcției pentru Agricultură Brașov prin fraudele comise cu ocazia privatizării și post-privatizării societăților Orser SA Oradea și Sere Codlea SA. Din anchetă a reieșit că, în octombrie 2002, ADS, reprezentată de directorul general și președinte al Consiliului de Administrație, Corneliu Popa, a încheiat
Maria Schutz, fost manager al serelor Oradea și Codlea, condamnată definitiv la 10 ani de închisoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101808_a_103100]