124,841 matches
-
diferite). Atât timp cât ea se bazează pe o concepție atrofiată asupra dreptății, pot fi cauzate inegalități profunde. De aceea, potrivit lui Rawls, subiectul prim al dreptății trebuie să fie întocmai această structură de bază a societății care să se configureze conform unor principii, și, în mod ideal, unei concepții omogene și singulare asupra dreptății. Teoria rawlsiană a dreptății poate fi alăturată cu facilitate unei posterități contractualiste, scopul declarat al acesteia fiind acela de a înfățișa o „concepție a dreptății care generalizează și duce
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
dreptății care generalizează și duce la un grad înalt de abstractizare teoria bine cunoscută a contractului social, așa cum o găsim la Locke, Rousseau și Kant”4. Și, înscriindu-se în această tradiție contractualistă, teoria dreptății ca fairness propune stabilirea unor principii ale dreptății, pe care persoane libere și raționale, într-o poziție originară, direct echivalentă stării naturale contractualiste, le-ar alege fără ezitare. Aceste principii vizează structura de bază a societății, urmând să reglementeze toate acordurile ulterioare, toate tipurile de cooperare
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
Kant”4. Și, înscriindu-se în această tradiție contractualistă, teoria dreptății ca fairness propune stabilirea unor principii ale dreptății, pe care persoane libere și raționale, într-o poziție originară, direct echivalentă stării naturale contractualiste, le-ar alege fără ezitare. Aceste principii vizează structura de bază a societății, urmând să reglementeze toate acordurile ulterioare, toate tipurile de cooperare socială în care se poate intra, și formele de guvernământ ce pot fi stabilite. Astfel, Rawls enumeră două principii: unul ce vizează libertățile în
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
ar alege fără ezitare. Aceste principii vizează structura de bază a societății, urmând să reglementeze toate acordurile ulterioare, toate tipurile de cooperare socială în care se poate intra, și formele de guvernământ ce pot fi stabilite. Astfel, Rawls enumeră două principii: unul ce vizează libertățile în societate, iar al doilea, care privește dreptatea distributivă bazată pe principiul diferenței. Ele pot fi enunțate astfel 5:
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
fiind apărarea acestor valori. În aceste condiții funcționează un alt principiu care afirmă că în situații limită, de criză, atunci când chiar existența unui stat, sau a valorilor unanim acceptate în lumea europeană sunt amenințate, atunci se pot trece peste anumite principii, cum sunt de exemplu cele de dreptate în război. Aceste încălcări ale principiilor se justifică prin necesitatea iminentă de a lua măsuri cât mai rapide și mai eficiente, în absența cărora totul ar fi pierdut. Este ceea ce John Rawls numea
Excepția în caz de maximă urgență () [Corola-website/Science/306975_a_308304]
-
că în situații limită, de criză, atunci când chiar existența unui stat, sau a valorilor unanim acceptate în lumea europeană sunt amenințate, atunci se pot trece peste anumite principii, cum sunt de exemplu cele de dreptate în război. Aceste încălcări ale principiilor se justifică prin necesitatea iminentă de a lua măsuri cât mai rapide și mai eficiente, în absența cărora totul ar fi pierdut. Este ceea ce John Rawls numea „excepția în caz de urgență maximă” în cartea sa „The Law of People
Excepția în caz de maximă urgență () [Corola-website/Science/306975_a_308304]
-
să modernă, îi dădea bioeticii următoarea definiție concisa: "bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor științei". Una din metodele de abordarea a problemelor de bioetica este principiismul. Principiiștii pleca de la premisa că principiile sunt centrul vieții morale, ca toate deciziile noastre din domeniul moral ar trebui făcute pe baza acestor principii. Această procedură de decizie a devenit cunoscută în domeniul bioeticii datorită lucrării lui Tom Beauchamp și James Childress, “Principles of Biomedical Ethics
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
urmăresc destinul uman supus presiunilor științei". Una din metodele de abordarea a problemelor de bioetica este principiismul. Principiiștii pleca de la premisa că principiile sunt centrul vieții morale, ca toate deciziile noastre din domeniul moral ar trebui făcute pe baza acestor principii. Această procedură de decizie a devenit cunoscută în domeniul bioeticii datorită lucrării lui Tom Beauchamp și James Childress, “Principles of Biomedical Ethics” . Cei doi autori propun o teorie orientată spre principii care abandonează marile teorii etice tradiționale, oferind o listă
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
din domeniul moral ar trebui făcute pe baza acestor principii. Această procedură de decizie a devenit cunoscută în domeniul bioeticii datorită lucrării lui Tom Beauchamp și James Childress, “Principles of Biomedical Ethics” . Cei doi autori propun o teorie orientată spre principii care abandonează marile teorii etice tradiționale, oferind o listă de verficare, o listă de criterii în funcție de care să judecăm situțiile din bioetica. Abordarea principiista se bazeză pe mai multe premise: Cadrul metodologic pentru identificarea și rezolvarea problemelor morale e format
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
abandonează marile teorii etice tradiționale, oferind o listă de verficare, o listă de criterii în funcție de care să judecăm situțiile din bioetica. Abordarea principiista se bazeză pe mai multe premise: Cadrul metodologic pentru identificarea și rezolvarea problemelor morale e format din principii, reguli, norme, dar și drepturi, virtuți. Cele mai importante principii sunt: - principiul respectului autonomiei( respectarea capacității persoanei de a alege) - principiul binefacerii(grijă pentru binele persoanei în cauză) - principiul nefacerii râului(evitarea cauzării râului) - principiul dreptății(se referă la distribuția
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
o listă de criterii în funcție de care să judecăm situțiile din bioetica. Abordarea principiista se bazeză pe mai multe premise: Cadrul metodologic pentru identificarea și rezolvarea problemelor morale e format din principii, reguli, norme, dar și drepturi, virtuți. Cele mai importante principii sunt: - principiul respectului autonomiei( respectarea capacității persoanei de a alege) - principiul binefacerii(grijă pentru binele persoanei în cauză) - principiul nefacerii râului(evitarea cauzării râului) - principiul dreptății(se referă la distribuția beneficiilor dar și costurilor în mod echitabil) Cele patru principii
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
principii sunt: - principiul respectului autonomiei( respectarea capacității persoanei de a alege) - principiul binefacerii(grijă pentru binele persoanei în cauză) - principiul nefacerii râului(evitarea cauzării râului) - principiul dreptății(se referă la distribuția beneficiilor dar și costurilor în mod echitabil) Cele patru principii au și reguli particulare sau specificări pentru a ne ghida în situațiile particulare. Atunci când ele intra în conflict trebuie cântărite reciproc. Nici un principiu nu este absolut , există excepții pentru fiecare dintre ele; nici un principiu nu este prima facie. În situațiile
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
particulare sau specificări pentru a ne ghida în situațiile particulare. Atunci când ele intra în conflict trebuie cântărite reciproc. Nici un principiu nu este absolut , există excepții pentru fiecare dintre ele; nici un principiu nu este prima facie. În situațiile morale dificile, cănd principiile se află în conflict, decizia trebuie cântărita în raport cu judecățile chibzuite aparținând unui context sau altul, printr-un “model de justificare”de tipul “echilibrului reflectat în sens larg”. Cele patru principii sunt întemeiate pe moralitatea comună; termenul desemnează ansamblul normelor, reguluilor
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
principiu nu este prima facie. În situațiile morale dificile, cănd principiile se află în conflict, decizia trebuie cântărita în raport cu judecățile chibzuite aparținând unui context sau altul, printr-un “model de justificare”de tipul “echilibrului reflectat în sens larg”. Cele patru principii sunt întemeiate pe moralitatea comună; termenul desemnează ansamblul normelor, reguluilor încetățenite de-a lungul timpului între toate persoanele “serioase moral”. Beauchamp și Childress admit că există reguli specifice pentru fiecare comunitate culturală dar există în același timp precepte universale, fundamentale
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
descurajărilor venite din partea Franței și Marii Britanii. Lunile mai și iunie au fost marcate de dezbaterile prilejuite de Constituția din 1866. Noua lege fundamentală conform istoricilor Mamina și Bulei prima constituție românească „întocmită de reprezentanții legitimi ai națiunii române” avea trei principii de bază: principiul suveranității naționale, conform căruia toate puterile pornesc de la națiune, principiul guvernării reprezentative, conform căruia puterea era exercitată prin interpuși, și principiul clasic al separării celor trei puteri în stat. În ce privește monarhia, regele era deasupra partidelor, având o
Guvernul Lascăr Catargiu (1) () [Corola-website/Science/306972_a_308301]
-
necesitatea și aspirația umană de a fundamenta relațiile sociale pe dreptate, echitate și justețe. Oricum am vrea să așezăm trei bile în două cutii, într-una dintre cutii trebuie să punem mai mult de o bilă; cam în asta constă principul cutiei Principiul lui Arhimede este o lege a staticii fluidelor, care afirma că "un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dislocat de către corp". Această
Principiu () [Corola-website/Science/307800_a_309129]
-
de-asupra legitimarea puterii din mâinile familiei de "principes Normannorum" care, exercitată în modul autonom caracteristic Evului Mediu timpuriu, a dus la o stabilizare economică și politică a regiunii. Conform acestei autonomii ținuturile au purtat sub carolingieni denumirea de "regnum", principii normanzi asumându-și ei înșiși răspunderea pentru implementarea dreptului și instituțiilor francilor. Titlul de "marchio", marchiz, dobândit de Richard I. în 965/968, i-a permis acestuia să instituie la rândul său conți în domeniu, alegându-i din rândurile propriei
Normandia () [Corola-website/Science/307827_a_309156]
-
reificării sau a animalizării. S-a semnalat, de asemenea, ca o trăsătura specifică liricii sale, „"esticomitia"”, adică tendința de a transforma fiecare vers într-o frază cu sens complet, ceea ce face ca poeziile sale să aibă un sens densificat, respectând principiile conceptismului baroc. Creația poetică a lui Quevedo este în mare parte satirică, dar se consideră că în general țintele satirei sale au fost rău alese, și că, deși conștient de cauzele adevărate ale decadenței generale, pentru el totul este doar
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
rolul de mediator în conflictul din cauza liniei de graniță (dintre Washington și Columbia britanică din Canada) conflict politic între SUA și Marea Britanie. Wilhelm I moare, la 9 martie 1888, la o vârstă înaintată. Datorită trăsăturilor sale de caracter - modestie, credincios principiilor sale etc. - s-a bucurat de o mare popularitate, fiind însoțit de un cortegiu funerar numeros la 16 martie 1888. Este înmormântat în mausoleul din Charlottenburg, la Berlin. El va fi numit de istorici „Wilhelm cel Mare”, nume care s-
Wilhelm I al Germaniei () [Corola-website/Science/307860_a_309189]
-
Pérez de Cuéllar, pe atunci Secretar General al ONU, avea să declare: ""... că explicațiile Irakului nu par a fi suficiente în fața comunității internaționale, acesta este un fapt... [atacul] nu poate fi justificat sub Carta Națiunilor Unite, de nici o reglementare sau principii recunoscute în dreptul internațional, sau în fața oricărui principiu al moralității internaționale, care atrag după sine întreaga responsabilitate a conflictului. Chiar dacă înainte de izbucnirea conflictului au existat anumite încălcări ale teritoriului irakian de către Iran, acestea nu justifică în nici un fel agresiunea Irakului contra
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
-se o nouă rețea de triangulație de stat de ordinul I - IV și o rețea de ridicare de ordinul V. Rețeaua de triangulație astronomo-geodezică de stat a țării a fost îmbunătățită continuu prin efectuarea unor măsurători de mare precizie, potrivit principiilor moderne practicate pe plan mondial. În aceeași perioadă 1955 - 1968 s-a creat de asemenea și rețeaua modernă de nivelment geodezic din țara noastră. Toate aceste proiecte au fost realizate în special de către Direcția Topografică Militară și de asemenea de către
Topografie () [Corola-website/Science/307884_a_309213]
-
Argumentul circular, cunoscut și ca circulus în probando, petițio principii sau cercul vicios, este o eroare de logică în care propoziția de demonstrat este deja afirmata implicit sau explicit în una din premise. Că noțiune de logică, prima dată în vest argumentul circular a fost definit de către Aristotel, în cartea
Argument circular () [Corola-website/Science/307935_a_309264]
-
dreptul la X este echivalent cu faptul că celelalte persoane au obligația de a-ți permite X, de aceea argumentul este circular, se presupune deja ceea ce se vrea a demonstra. În unele manuale de logică se face diferența între petițio principii și argumentul circular pentru o mai mare strictețe în definirea erorilor de logică. Astfel se prezintă că "petițio principii" este un "argument circular" dar nu întodeauna inversă e valabilă. În "argumentul circular" se face distincția că două concluzii se bazează
Argument circular () [Corola-website/Science/307935_a_309264]
-
argumentul este circular, se presupune deja ceea ce se vrea a demonstra. În unele manuale de logică se face diferența între petițio principii și argumentul circular pentru o mai mare strictețe în definirea erorilor de logică. Astfel se prezintă că "petițio principii" este un "argument circular" dar nu întodeauna inversă e valabilă. În "argumentul circular" se face distincția că două concluzii se bazează una pe cealaltă (posibil prin unul sau mai mulți pași intermediari). Adică, daca urmezi un lanț de argumente, concluzia
Argument circular () [Corola-website/Science/307935_a_309264]
-
cealaltă (posibil prin unul sau mai mulți pași intermediari). Adică, daca urmezi un lanț de argumente, concluzia unui argument este folosită ca premisa în unul din argumentele precedente care de fapt au dus la acea concluzie. În schimb în "petițio principii" această eroare de logică se întâmplă în cadrul unui singur argument; astfel "petițio principii" se comite dacă și numai dacă de fapt concluzia este o componentă implicită sau explicită a uneia dintre premisele imediat precedente concluziei. De asemenea se face precizarea
Argument circular () [Corola-website/Science/307935_a_309264]