14,879 matches
-
nu era liber să lucreze pe hotarul unui stăpân fără învoirea acestuia: „oricine din plugari de va intra în pământul altuia, de-l va ara sau de-l va și semăna și nu va fi întrebat pe stăpânul pământului dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr- acel pământ, nici pentru munca lui, nici din roade ce va face și necum altă, ci nici sămânța ce au aruncat acolo nici aceea să nu aibă voie să o ia", zicea articolul 3 din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
articolul 3 din lege. Iar art. 8 prevedea: „Orice se va afla că au tăiat pădure, sau au săpat de au făcut iaz pe locul altuia, și mai apoi de-l va fi lucrat sau îl va fi semănat, dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr-acea roadă"... „De se va apuca neștine de un loz străin părăsit, să fie spinos și plin de pădure, de vreme ce se va afla că este altui lucrător, pentru truda ce va fi pusă acolo de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe străzi gol și călare pe un măgar și va fi bătut cu lovituri de furcă (din acelea cu care torc femeile), asemenea va fi pedepsită și femeia care va ține doi bărbați; 25. Acei care vor fi plătiți pentru învățătura și hrana fetelor, vor seduce vreuna din ele, prin relele lor sfaturi și o va da unui bărbat, fără voia părinților săi, i se va turna plumb topit pe gât care să pătrundă până la inimă, căci de acolo vin toate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să fie cercetat" și după „examenul" de admitere era înscris în catastih. Exista ideea că „fieștecare trebuie să se poată hrăni cu meșteșugul său", principiu care nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boierul nostru Iordache, care a fost vistiernic, pentru căci Domina Mea m-am milostivit și v- am dat iarăși lui cum ați fost înainte, pentru acest lucru, iar voi ca să aveți a asculta de Dumnealui întru tot ce va da învățătură, iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avea, și poroncesc Domnia mea și vouă vornicilor și vouă locuitorilor de prin satele de la acea margină viindu-vă numitul căpitan să-l cunoaște-ti de căpitan și să-i dati ascultare la toate cele ce vor da poronci și învățături din porunca Domniei meale, iar carele s-ar arăta împotrivitor poroncei i-am dat voie pe unii ca aceea să-i certe pe fieștecarele după vina sa și înștiințând și pe Domnia mea pe unii ca aceia și mai cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere de rău, mărturisită în autobiografie că a avut „norocirea a putea fi luminat cu învățătură, rămânând până la această vârstă în întunericul cunoștinții de literatură", putem presupune, subliniază G. Ursu „că literatura noastră a pierdut în Theodor Vârnav un mare scriitor": și concluzionează: „În orice caz, plină de culoare și pitoresc, istorie a vieții, se citește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și „cele ce sunt ale acestui sfânt cin preoțesc", adică, cum și în ce fel se cade ca fiii sufletești să „cârmuiască" pe creștini. Apoi, era hotărât ca la Mitropolie, Episcopii și la mânăstiri să fie dascăli și copii la învățătură. Era prevăzut ca „la târguri și la sate", Mitropolitul și Episcopii, în eparhiile lor, să așeze „preoți de ispravă" care să învețe copiii „întâiași dată ruga și credința", dar să-i „învețe și a scrie”. „Călugării să nu șadă pe la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cade și să-i procopsească. Care-i se vor face preoți dintre dânșii să fie învățați și pedepsiți (culți) și să poată citi orânduiala bisericii după cum se cuvine. Și pentru ucenicii de la amândouă școlile, cei care se vor sili cu învățătura și vor fi săraci, lipsiți de cele trebuincioase, însuși să aibă de grijă Mitropolitul a-i scuti și a-i chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi săraci, lipsiți de cele trebuincioase, însuși să aibă de grijă Mitropolitul a-i scuti și a-i chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană ca să nu lase învățătura din acea pricină" (op. cit. p. 296). Pentru că banii pentru întreținerea școlilor se adunau greu, boierii epitropi uitând adesea să-i pună la dispoziția școlii, tot Constantin Mavrocordat, în cea de-a doua domnie (1741-1743) avea să trimită om domnesc la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
patronici, bani vechi, care bani au rămas să dea dascălului de la școala elenească din prima domnie" (N. Iorga, St. și doc., VI, p. 411). Însuși Neculce spune despre Constantin Mavrocordat că „au mai întărit școlile", „au mai făcut școli de învățătură", „au dat de știre tuturor mazililor în toată țara, ca să-și aducă copiii la învățătură de școli, ca să învețe orice limbă le va fi voia, pentru ca să se afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovei", „iar dascălilor să li
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnie" (N. Iorga, St. și doc., VI, p. 411). Însuși Neculce spune despre Constantin Mavrocordat că „au mai întărit școlile", „au mai făcut școli de învățătură", „au dat de știre tuturor mazililor în toată țara, ca să-și aducă copiii la învățătură de școli, ca să învețe orice limbă le va fi voia, pentru ca să se afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovei", „iar dascălilor să li se dea plată din visteria domnească". Constantin Mavrocordat a purtat de grijă și de învățătura
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
învățătură de școli, ca să învețe orice limbă le va fi voia, pentru ca să se afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovei", „iar dascălilor să li se dea plată din visteria domnească". Constantin Mavrocordat a purtat de grijă și de învățătura preoților care se recrutau în mare măsură și dintre absolvenții școlii de română și slavonă de la Sf. Sava din Iași. Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon reamintesc (op. cit., p. 297) că în Cronica Ghiculeștilor se arată că Domnul nu înceta să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie", banii să-i dea Sfinția sa „Mitropolitul, din banii preoților", iar acei dascăli „să aibă și scuteală de biruri, visteriei nici un ban să nu deie, numai să păzească slujba lor, grijindu-se de învățătura copiilor". Episcopii urmau „să facă necontenit cercetarea școlilor, adesea luându-le seama, cum învață copiii și la ce să sporească, ca și dascălii să se silească, și copiii să se procopsească cu învățătura". Pentru întreținerea școlilor hrisovul impunea preoților și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să păzească slujba lor, grijindu-se de învățătura copiilor". Episcopii urmau „să facă necontenit cercetarea școlilor, adesea luându-le seama, cum învață copiii și la ce să sporească, ca și dascălii să se silească, și copiii să se procopsească cu învățătura". Pentru întreținerea școlilor hrisovul impunea preoților și diaconilor ca dare „câte un galben pe an, care bani adunându-se la Mitropolie, de acolo să se dea pe la școli, atât la cele din capitală, cât și de la Episcopii". Școlile deschise după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
7 iulie 1749 erau puse sub supraveghere a câte un preot, unde erau chemați să meargă „copiii prostimii", fiind vorba despre un învățământ elementar, cu caracter religios. Copiii de mazili, de negustori și fii ai breslașilor, puteau să „zăbovească la învățătură timp de 9 ani, iar cei de preot până la 20 de ani și mai mult", ceea ce se înțelege că, pe lângă clasele elementare, în acele școli existau și clase medii și superioare, în care se urmărea și pregătirea preoților. Bucvarul de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a trăit între anii 1784 și 1826, urcându-se în scaunul episcopal de Buzău, iar apoi în cel de mitropolit al Ungro-Vlahiei. În calitate de președinte al Eforiei școlilor, el a dat un avânt puternic culturii noastre de atunci, trimițând bursieri la învățătură în țări străine și tipărind multe cărți religioase. Dat în judecata Sinodului, el a fost scos „cu sila" din scaun la 1810 și dus în Rusia pentru că... protesta contra marelui amestec al Rusiei în treburile interne ale țării. N-a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a populației se evidențiau succesele introduse la seminarul central de la Socola și la înființatele două seminarii, de la Huși și mânăstirea Neamțului. Era evidențiată activitatea școlilor publice, predarea cursurilor în limba națională, tipărirea cărților care au dat lumină celor dornici de învățătură. Îmbunătățirile făcute în țară în perioada celor 7 ani de Domnie a lui Gr. A. Ghica erau confirmate și de către Divanul care le ascultase (publicate și în ziarul Zimbrul din 1856, dar redate și în „Uricarul", volumul XII, p. 405
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nași la botez pe Domnița Marghioala Calimah, soția logofătului Grigore Sturdza și mama lui Mihail Sturdza, ajuns Vodă, Kogălniceanu, recomandat de nașa sa, intră sub protecția fiului ei care, în 1834, îl trimite împreună cu fiii săi Dimitrie și Grigore la învățătură în Franța. Acolo și la Berlin, mai apoi, se desăvârșește intelectual. Întors în țară în 1838 se dedică publicisticii, literaturii și istoriei. În 1843 predă la Academia Mihăileană cursul de Istoria națioanală. Revoluția de la 1848 îi deschide calea politică, devenind
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
văzut nici un semn, prin care să-mi probeze că măcar și-a amintit de mine". Primele școli în Principate Primele școli în Principate sunt cele care au funcționat în cadrul bisericilor. În școlile de pregătire a ciracilor, a învățăceilor, aceștia deprindeau învățătura cărților religioase și probabil a scrisului frumos. La Bârlad de exemplu, documentele vorbesc despre o anumită școală a dascălului Frumuzache de la biserica Sfântul Nicolae, alta a dascălului Chiosea, pe care o evocă însuși I. Ghica în „Școala acum 50 de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
muzică la seminarul din Huși, dar au clădit în jurul școlii și casa comunală, precum și biserica din nou. Informând că adesea au sfătuit pe săteni să-și dea copiii la școli și a-i încuraja și răsplăti după meritele lor la învățătură, ei au asigurat școlii și alte cele necesare: ornicul, clopoțel, mese, scaune etc. În raportul învățătorilor din comunele Râșești și Pogonești, plasa Podoleni, se repeta că deși a trecut mai bine de jumătate de an, toată silința lor către membrii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dece trei scholi sătești în toată Moldova, câte una de fiecare ocol (adecă plasă) și în centrul ocolelor. Și aceste încă urmau să se înființeze nu toate uă dată, și înființarea lor să fie înconjurată cu greutăți locale și individuale: învățătura era gratuită și slobodă. Cum erau să meargă elevii din părțile depărtate ale plaselor la centrul lor? Poate care să era de le purta grija acolo, să le dea mâncare și locuință? Poate oare să dovedească părinții la multele lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor? Poate care să era de le purta grija acolo, să le dea mâncare și locuință? Poate oare să dovedească părinții la multele lor nevoi și să fie lipsiți cu totul de ajutorul copiilor lor?... Greutățile de care era înconjurată învățătura la scholile sătești și slobozeniea de a o urma sau nu, tindea ca locuitorii satelor să dee bună parte scholelor sătești. Nu toate ținuturile (județele) aveau scholi sătești la 1860, după județe. În ținutul Iași Toate celelalte județe ale Moldovei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
județul Tecuciu cu propriile mele mijloace și s-o întrețin tot cu propriile mele mijloace. La 14 februarie 1860, Mihail Kogălniceanu făcea profesia sa de credință, art. 8 și 11, din aceasta declarăm: „sunt pentru cea mai mare răspândire a învățăturii publice astfel încât fiecare oraș să-și aibă gimnaziul seu și fiecare sat să-și aibă schola sa primară astfel încât fiecare român să știe scrie și ceti și prin urmare a cunoaște și a apăra drepturile sale" (art. 8). Suntem pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prefecții, el deputații, și în chestii de politică cuvântul lui era ascultat chiar și de un Brătianu și Kogălniceanu". Înființarea în 1865 a 30 școli situate în județul Tutova este tot opera lui Ion Popescu. În calitate de secretar al Societății pentru Învățătura Poporului Român, filiala Tutova, a meditat și acționat pentru înființarea la 1870 la Bârlad a Școlii Normale permanente cu internat, „făcând ca în acel an școlar 1873/1874 încă 52 de învățători să se adaoge la cei 18 învățători vechi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]