24,313 matches
-
imaginea regelui sau a reginei a căror putere de decizie era îngrădită de acordurile semnate cu nobilimea. Aici intervin memoriile apocrife, care prezintă confruntările dintre monarh și nobilime. În secolul al XVII-lea aristocrația devenise o forță și reprezenta o amenințare pentru instituția monarhiei. În acest capitol ne propunem să analizăm contextul istoric european, atât din perspectiva oficială, cât și din cea apocrifă. Vom prezenta luptele pentru supremație teritorială, implicarea bisericii și fanatismul religios al maselor mari de oameni care, în numele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a încercat timp de șase săptămâni să fugă din Anglia. A reușit să ajungă în Normandia pe șaisprezece octombrie, în ciuda poterelor care erau pe urmele sale, a unei recompense exorbitante, de o mie de lire puse pe capul sau, în ciuda amenințărilor cu moartea vociferate de poliție pentru oricine l-ar fi ajutat să fugă și, mai ales, a dificultății de a se deghiza, datorită înălțimii neobișnuite pe care o avea pentru acea epocă: 185 centimetri. Pe lângă pierderea tatălui, pe lângă deposedarea de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
remarcă ofensat:„Cu cât rangul meu regal îmi oferă posibilitatea de a obține satisfacție, cu atât mai mult trebuie să mă păzesc de păcate și de scandaluri“. Regina Ana, supusă mereu ironiilor și toanelor unui soț labil emoțional, aflată sub amenințarea cardinalului Richelieu, care o vedea ca pe o adversară puternică, ce trebuia eliminată, și temându-se constant să nu fie repudiată deoarece nu dădea naștere la urmași, a devenit din ce în ce mai aplecată spre o formă de misticism fanatic. A mers în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
urmărire care avea să vină mâine dimineață după fonciire. Dar și asta era poveste veche; Jupuitu venea în fiecare an și anul acesta nu avea nimic deosebit față de celălalt. Banca? Dar banca venea taman la toamnă. Poate că toate aceste amenințări care se târau cu anii în urma lor, să se îngrămădească în acest an pe capul familiei? Da. Dar nici asta nu se putea, fiindcă timpul era foarte răbdător și amenințările mari se sfărâmau în puzderie de amenințări mai mici
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
banca venea taman la toamnă. Poate că toate aceste amenințări care se târau cu anii în urma lor, să se îngrămădească în acest an pe capul familiei? Da. Dar nici asta nu se putea, fiindcă timpul era foarte răbdător și amenințările mari se sfărâmau în puzderie de amenințări mai mici pe care cu ajutorul timpului le ducea zilnic în spinare... N-aveau să poată plăti? Se gândiseră mult și mai mare nenorocire decât să piardă ceea ce nu câștigaseră ce putea fi? Era
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
toate aceste amenințări care se târau cu anii în urma lor, să se îngrămădească în acest an pe capul familiei? Da. Dar nici asta nu se putea, fiindcă timpul era foarte răbdător și amenințările mari se sfărâmau în puzderie de amenințări mai mici pe care cu ajutorul timpului le ducea zilnic în spinare... N-aveau să poată plăti? Se gândiseră mult și mai mare nenorocire decât să piardă ceea ce nu câștigaseră ce putea fi? Era deci limpede că 65numai Moromete singur era
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cereri Își pot simți amenințată imaginea personală În ochii celorlalți fie În situația În care se supun voinței celuilalt, fie atunci când refuză cererea și riscă, de asemenea, să-și deterioreze imaginea. În aceste condiții, cererile făcute cu politețe implică o amenințare mai redusă a imaginii personale decât cererile categorice și de aceea apare și tendința de acceptare. Așadar, cererile formulate politicos, negocierea sunt strategii de obținere a complezenței. Asertivitatea reprezintă strategia optimă de rezistență la influență și În același timp de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
iveală modificarea echilibrului relațiilor existente, prezența unui antagonism, a unei vechi mutații. Etapa aceasta are drept caracteristică sentimental imposibilității Întoarcerii. III. Etapa a treia este criza propriu-zisă. Indivizii Își pierd puterea asupra realității și se naște sentimentul de abandon, confuzie, amenințare. Se produce o generalizare a rupturilor, se accentuează climatul tensionant, apărând constrângerea unei mutații decisive. IV. Etapa de după criză. În această etapă fie se produce dezmembrarea organizației, demisie, concediere, pensionare, fie se stabilesc noi reguli și se reiau activitățile. Criza
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consideră funcția biologică a visului ca un mod de a retrăi experiențele periculoase și a întări procesul de apărare contra lor. El analizează evoluția conținutului viselor și elaborează teza funcției lor de apărare, afirmînd că viața plină de pericole și amenințări a omenirii ancestrale a dat naștere unui mecanism de reproducere a succeselor în evitarea pericolului. Revensuo aduce ca argumente conținutul normativ al viselor: visele copiilor, visele în care se repetă coșmarurile, visele posttraumatice și visele vânătorilor. Teza lui Revensuo, a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
insistente, coordonate de Securitate, pentru „recuperarea” foștilor extremiști de dreapta Mircea Eliade și Emil Cioran, invitați să se întoarcă în țară. Și aceste manevre se înscriau în platforma naționalist- comunistă a regimului Ceaușescu, care întreținea o tensiune în populație în legătură cu „amenințarea” sovietică. Spre sfârșitul deceniului 9, Drumeț în calea lupilor (regia Constantin Vaeni) are probleme cu aparatul de propagandă din cauza legionarilor. Mișcarea legionară este cel puțin la fel de prezentă în Drumeț în calea lupilor ca în Bietul Ioanide, dar acum ideea folosirii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
eventuale urmări - nu părea dispus să se execute. Atunci colonelul Antal, înșfăcându-l de haine, l-a făcut proxenet pe referentul de la primărie, iar, în clipa în care grupul voia să părăsească locul, și-a scos pistolul, obligându-l (sub amenințarea armei) pe Szacsvay să-l urmeze la autorități, dar, mai întâi să se legitimeze. Ceea ce s-a și întâmplat. Domnii și-au schimbat cărțile de vizită. Două zile mai târziu, cei doi și martorii aferenți s-au întâlnit și au
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
a venit la putere in Germania în 1933, Einstein s-a decis imediat să emigreze în Statele Unite, primind o funcție la Institute for Advanced Study, în Princeton, New Jersey. Continuându-și activitatea, a renunțat la poziția sa pacifistă în fața imensei amenințări la adresa umanității venită din partea regimului nazist din Germania. În 1939 a contribuit împreună cu alți numeroși fizicieni la scrisoarea către președintele Americii, Franklin Delano Roosevelt, insistând asupra necesității fabricării bombei atomice, întrucât exista posibilitatea ca și guvernul german să urmeze această
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
adică în societate. Apare aici o tensiune între libertatea din starea de natură și traiul în societate. Asta pentru că exercitarea libertății absolute înseamnă negarea socialului. Asumarea libertății naturale de către indivizi conduce la anarhie, adică la disoluția socialului și astfel la amenințarea cu dispariția tuturor. Prin urmare, este nevoie ca libertatea din starea de natură să fie restrânsă astfel încât viața alături de ceilalți să fie posibilă. Libertatea fiecăruia trebuie să fie limitată, făcându-se astfel loc libertății celorlalți. Contractualiștii au imaginat povestea contractului
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
un comportament care ne-a surprins. Deși era tot mai evidentă calea pe care se pășea, și anume retragerea masivă a statului din economie, erau foarte numeroși cei care țineau până dincolo de limite de vechile locuri de muncă. Sigur că amenințarea șomajului, dificultatea schimbării ocupației mai ales după o anumită vârstă și alte asemenea considerente explică în bună măsură acea atitudine. Dar nu în totalitate. Au existat suficiente cazuri în care, deși existau oferte de muncă în mediul privat mai bine
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dar de asemenea structurează posibilități pentru diferite grupuri de a-și exprima suferința și de a se organiza pentru a îndeplini obiective în sfera schimbării sociale”. Alte studii în sfera mișcărilor sociale le explică în termeni politici, ca oportunități sau amenințări. Contextele politice sunt date de schimbarea ordinii globale, de globalizarea economică și de ordinea economică postbelică, care a perpetuat inegalități între state, internaționalizarea sau globalizarea politică. Acestea determină apariția agențiilor interguvernamentale care se adresează unor probleme esențiale, determinând astfel mișcări
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
http://www.ziare.com/social/capitala/profesor ii-intra-in-greva-marti-in-ziua-tezei-unice 736234.</ref>. În octombrie 2009 a fost anunțată o nouă rundă de demonstrații organizate de sindicatele reprezentând polițiștii, personalul din sănătate, profesorii și funcționarii publici. Problema a fost Legea unică a salarizării. Amenințările cu noi proteste au continuat în noiembrie 2009, din partea angajaților din sectorul bugetar, și alte exemple de același fel în 2010. Pe de o parte, 25 martie 2010 a fost zi de proteste în toată țara. Protestatarii s-au adunat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de Prigoană: îngrădește libertatea presei!”, online la http://www.money.ro/deputatii-au respins-proiectul-de-lege-depus-de prigoanaingradeste-libertatea presei 697171.html.</ref>. Relaționarea dintre mass-media și sfera politică a căpătat alte conotații în contextul declarării la nivel public a celei dintâi ca fiind o amenințare pentru siguranța națională. Luna iunie a anului 2010, de exemplu, a fost marcată la nivel mediatic de un atac puternic lansat din partea președinției la adresa mass-media, aceasta fiind inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării ca vulnerabilitate. Astfel, în Strategie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de informații false despre activitatea acestora” și se semnalează „presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituțiile statului<ref id=”3”>Anca Simina, „Băsescu face din moguli amenințări la siguranța națională”, în Evenimentul Zilei din 23.06.2010, online la http://www.evz.ro/detalii/stiri/basescu-face din moguliamenintari-la-siguranta-nationala 898903.html.</ref>”. Reacțiile din partea presei au fost la fel de vehemente, reținându-ne atenția declarația lui Cristian Tudor Popescu:<ref id
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pericol»”, Evenimentul Zilei din 23.06.2010, online la http://www.evz.ro/detalii/stiri/ctpdespre moguli-ca-pericol national-e-un-grav-abuz-la-adresa democratiei-898908.html.</ref>. Surprinde în acest sens declarația secretarului general al Federației Internaționale a Jurnaliștilor, Aidan White, conform căreia desemnarea presei printre amenințările la adresa siguranței naționale este un demers „neconstituțional, este împotriva drepturilor omului, încalcă libertatea de exprimare. E inacceptabil ca o politică națională să identifice jurnalismul ca o amenințare la siguranța națională. Ceea ce mă îngrijorează este că s a întâmplat într-un
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
general al Federației Internaționale a Jurnaliștilor, Aidan White, conform căreia desemnarea presei printre amenințările la adresa siguranței naționale este un demers „neconstituțional, este împotriva drepturilor omului, încalcă libertatea de exprimare. E inacceptabil ca o politică națională să identifice jurnalismul ca o amenințare la siguranța națională. Ceea ce mă îngrijorează este că s a întâmplat într-un mod firesc, ca și cum trebuia să se întâmple”<ref id=”2”>„Aidan White (FIJ): Identificarea presei ca o amenintare la siguranta nationala, inacceptabila”, online la http://news.corect
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fără reacții. Ne referim aici la exemplul dezbaterii din Parlamentul European, care a văzut în raportul MCV „o încercare a Comisiei Europene de a împinge spre reglementarea sectorului mass media din Romania”<ref id=”3”>„Dezbatere P.E.: Liberatea presei - o amenințare la independența justiției?”, 28 martie 2013, online la http://www.europafm.ro/stiri/externe/dezbater e-p.e. libertatea-presei-oamenintare-la independenta-justitiei~n65304.</ref>, fiind de fapt un exemplu al suprapunerii politic - mass-media. Interesantă devine și una dintre interpretările raportului, care identifică
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
schimbare, către evoluție și îmbunătățire. Recunoaștem nevoia stringentă de educație, dar nu realizată oricum, pentru a iniția sau chiar continua ameliorarea disfuncțiilor societății românești. Creșterea accesului la educația terțiară prin implementarea sistemului Bologna ar trebui văzută nu doar ca o amenințare pentru calitate, ci ca o provocare pentru a găsi răspunsuri atât pentru procesul didactic cât și pentru cel de cercetare. Rezultatele pe care le-am obține astfel ar trebui să fie în măsură să încurajeze o îmbunătățire continuă, să susțină
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ar fi susținut proiectul pe structura dată de cele opt regiuni de dezvoltare, decât cu singura condiție de a se recunoaște autonomia teritorială pentru o regiune ce ar fi cuprins județele Harghita, Covasna și Mureș<ref id=”5”>Realitatea.net, Amenințările și pretențiile UDMR la regionalizarea PDL: „Nu credem că premierul vrea să pice”, publicat 11 iunie 2011, online la http://www.realitatea.net/amenintarile-si pretentiile-udmr-la-regionalizarea-pdl-nu credem-ca-premierul-vrea-sa-pice 843770.html.</ref> Tot în iunie 2011, Uniunea Social Liberală a propus o
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aceea nici nu le plac să fie des împreună; nu prea se încred în nimeni, dar cel mai ușor e să păcălești cu o vorbă frumoasă; nu arată ca niște eroi, dar cel mai greu e să-i sperii cu amenințări; mult timp nu le pasă de nimic, le e totuna ce se întâmplă în jurul lor, ca apoi dintr-o dată să înceapă să-i intereseze totul, să răvășească și să întoarcă totul cu susul în jos, pe urmă din nou cad
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
și să-și însușească noțiunile ei fundamentale. Mulți dintre profesorii adepți ai unui asemenea comportament didactic folosesc de regulă o scară a notării de la 1 la 6, cu predilecție pentru notele sub 5, pentru a-și teroriza elevii cu permanenta amenințare a corigenței sau repetenției. Această practică să fie oare numai rezultatul orgoliului de a i se duce vestea de profesor ultraexigent, sau mai ascunde și alte interese, pecuniare, de exemplu? Cu mulți ani în urmă, pe când practicam dăscălia într-un
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]