12,871 matches
-
Turda, Cojocna, Ocna Sibiului, fiind transportată pe apă în celelalte regiuni ale Ungariei și în Imperiul Otoman. Fierul era extras în Hunedoara, Bihor, Ciuc, Rîmetea, Mădăraș și Vâșcau. Aurul și argintul erau extrase din Munții Apuseni la Zlatna, Abrud, Roșia, Brad, Baia de Cris și Baia de Arieș, Baia Mare, Rodna. Aurul mai era extras din nisipul râurilor Arieș, Lotru și Chisindia-Arad. Erau ocne de sare la Ocnele Mari și la Ocna Mică, la Ghitioara și Telega. Se extrăgea aramă la Bratilovo
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sunt blânde. De-a lungul secolelor, numeroase păduri au fost tăiate, fiind înlocuite de tufișuri și arbuști. În partea litoralului sudic există vegetație verde tot timpul anului. Mai există păduri tipice pentru Europa Centrală (stejari, fagi, iar în munți, molizi, brazi și pini). Limita climaterică a pădurilor urcă până la 1.800 - 2.300 m. Solurile sunt în general de slabă calitate, existând doar câteva câmpii cu vegetație bogată, soluri fertile, veri calde, bune pentru agricultură. În cea mai mare parte însă
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
Iernile sunt lungi și geroase. Crivățul, venit din zona nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
alta așezare, de data aceasta, fiind identificată ca, aparținând epocii bronzului târziu - "Cultura Noua" a fost scoasa la lumina în perimetrul Precista (referința). Mai multe fragmente de ceramică din secolul VI - V î. Hr., atestă o așezare hallstattiană pe actuala stradă Bradului, care după cucerirea Daciei de către romani a rămas în afara granițelor Imperiului Roman, fiind locuită de Carpi. Aceștia vor fi în legătura permanentă cu Imperiul Roman, fapt ilustrat de numeroase descoperiri arheologice constând în ceramică, monede și obiecte de podoabă. O
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
închegat ca așezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Stema municipiului Bacău o are pe Maica Precista în partea inferioară, ocrotitoarea orașului, iar în partea superioară se găsesc cerbul și brazii, primele simboluri heraldice ale Bacăului. În partea inferioară culoarea aleasă este roșul. Culoarea roșie este specifică stemelor din Moldova iar albastrul, ce se regăsește în zona superioară, este culoarea imediat următoare ca semnificație conform codului culorilor și a normelor heraldice
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
în fața casei unde exista un mort un chiparos, copac ce nu mai putea imboboci după ce a fost tăiat. Coloniștii romani din Dacia nu au găsit acest copac și obiceiul a fost ușor modificat, folosindu-se, în regiunile de munte, un brad, iar în cele de câmpie un pom. Pomul de înmormantare reprezintă doar una dintre ipostazele sub care se regăsesc anumite prezențe vegetale de mare importanță în viața românului. Acest lucru este dovedit de apariția constantă a bradului în cadrul tuturor riturilor
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
de munte, un brad, iar în cele de câmpie un pom. Pomul de înmormantare reprezintă doar una dintre ipostazele sub care se regăsesc anumite prezențe vegetale de mare importanță în viața românului. Acest lucru este dovedit de apariția constantă a bradului în cadrul tuturor riturilor de trecere. Există, de exemplu, obiceiul închinării la brad a nou-născutului de către moașă, ca și al sădirii unui brad la nașterea pruncului, fapt ce semnifică infrățirea simbolică a celor doi. Acesta este și motivul pentru care, la
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
de înmormantare reprezintă doar una dintre ipostazele sub care se regăsesc anumite prezențe vegetale de mare importanță în viața românului. Acest lucru este dovedit de apariția constantă a bradului în cadrul tuturor riturilor de trecere. Există, de exemplu, obiceiul închinării la brad a nou-născutului de către moașă, ca și al sădirii unui brad la nașterea pruncului, fapt ce semnifică infrățirea simbolică a celor doi. Acesta este și motivul pentru care, la un alt moment important al trecerii prin lumea luminată a individului, la
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
regăsesc anumite prezențe vegetale de mare importanță în viața românului. Acest lucru este dovedit de apariția constantă a bradului în cadrul tuturor riturilor de trecere. Există, de exemplu, obiceiul închinării la brad a nou-născutului de către moașă, ca și al sădirii unui brad la nașterea pruncului, fapt ce semnifică infrățirea simbolică a celor doi. Acesta este și motivul pentru care, la un alt moment important al trecerii prin lumea luminată a individului, la nuntă, bradul apare din nou - bradul de nuntă -, împodobit cum
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
nou-născutului de către moașă, ca și al sădirii unui brad la nașterea pruncului, fapt ce semnifică infrățirea simbolică a celor doi. Acesta este și motivul pentru care, la un alt moment important al trecerii prin lumea luminată a individului, la nuntă, bradul apare din nou - bradul de nuntă -, împodobit cum se cuvine pentru serbarea evenimentului. La moartea omului, bradul-frate este tăiat și pus la căpătâiul tânărului, la mormânt. Tot pentru a dovedi importanța - cu rădăcini adânci, anterioară perioadei romane - a bradului în
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
și al sădirii unui brad la nașterea pruncului, fapt ce semnifică infrățirea simbolică a celor doi. Acesta este și motivul pentru care, la un alt moment important al trecerii prin lumea luminată a individului, la nuntă, bradul apare din nou - bradul de nuntă -, împodobit cum se cuvine pentru serbarea evenimentului. La moartea omului, bradul-frate este tăiat și pus la căpătâiul tânărului, la mormânt. Tot pentru a dovedi importanța - cu rădăcini adânci, anterioară perioadei romane - a bradului în imaginarul autohton se poate
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
nuntă, bradul apare din nou - bradul de nuntă -, împodobit cum se cuvine pentru serbarea evenimentului. La moartea omului, bradul-frate este tăiat și pus la căpătâiul tânărului, la mormânt. Tot pentru a dovedi importanța - cu rădăcini adânci, anterioară perioadei romane - a bradului în imaginarul autohton se poate cita obiceiul spovedaniei la brad. Pentru a se evita tăierea unui pom întreg obiceiul se reduce la o creangă, ce este împodobită cu zaharicale și turtițe ce se împart la pomana mortului. Bradul se folosește
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
se cuvine pentru serbarea evenimentului. La moartea omului, bradul-frate este tăiat și pus la căpătâiul tânărului, la mormânt. Tot pentru a dovedi importanța - cu rădăcini adânci, anterioară perioadei romane - a bradului în imaginarul autohton se poate cita obiceiul spovedaniei la brad. Pentru a se evita tăierea unui pom întreg obiceiul se reduce la o creangă, ce este împodobită cu zaharicale și turtițe ce se împart la pomana mortului. Bradul se folosește în cazul în care cel care moare este nenuntit, necăsătorit
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
romane - a bradului în imaginarul autohton se poate cita obiceiul spovedaniei la brad. Pentru a se evita tăierea unui pom întreg obiceiul se reduce la o creangă, ce este împodobită cu zaharicale și turtițe ce se împart la pomana mortului. Bradul se folosește în cazul în care cel care moare este nenuntit, necăsătorit, iar uneori fetele nemăritate sunt îmbrăcate la moarte în rochie de mireasă, înmormântarea fiindu-le în același timp și nuntă. Dacă cei din familie nu mai au lacrimi
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
arbore întreg. Conform documentelor, în 1605 la Strasbourg a fost înălțat primul pom de Craciun, într-o piață publică. Nu avea încă lumânări și era împodobit cu mere roșii. In 1611, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad așa cum îl cunoaștem noi astăzi. După 1878, decorațiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, așa că această tradiție pur germană va cuceri întraga lume, fiind adoptată pretutindeni, fie că este vorba despre țări din
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
odată cu influența germană, când primii studenți români au inceput să meargă la studii la universitățile din Berlin sau Viena, și la curtea regală a dinastiei Hohenzollern, sosită în Țările Române în 1866 unde prinții și prințesele au început să împodobească bradul, obiceiul fiind imediat imitat de protipendada bucureșteană. Cântecul german de Crăciun "O Tannenbaum" devine în limba română O brad frumos, iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor. Împreună cu aspectele religioase, în România, sărbătoarea Paștilor simbolizează renașterea și înnoirea
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
și la curtea regală a dinastiei Hohenzollern, sosită în Țările Române în 1866 unde prinții și prințesele au început să împodobească bradul, obiceiul fiind imediat imitat de protipendada bucureșteană. Cântecul german de Crăciun "O Tannenbaum" devine în limba română O brad frumos, iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor. Împreună cu aspectele religioase, în România, sărbătoarea Paștilor simbolizează renașterea și înnoirea vieții de zi cu zi. Curățarea casei, înnoirea hainelor și o baie rituală înainte de mersul la biserică sunt toate
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
dinastiei Hohenzollern, sosită în Țările Române în 1866 unde prinții și prințesele au început să împodobească bradul, obiceiul fiind imediat imitat de protipendada bucureșteană. Cântecul german de Crăciun "O Tannenbaum" devine în limba română O brad frumos, iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor. Împreună cu aspectele religioase, în România, sărbătoarea Paștilor simbolizează renașterea și înnoirea vieții de zi cu zi. Curățarea casei, înnoirea hainelor și o baie rituală înainte de mersul la biserică sunt toate mărci ale noului început. Toată lumea
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
județean, o judecătorie de ocol cu jurisdicție asupra plășii Marginea sia câtorva comune din plasa Câlniștea din județul Vlașca, două fabrici de bere, una de băuturi spirtoase, patru mori cu aburi, o instalație de fierăstraie mecanice pentru fasonatul lemnelor de brad, poștă și telegraf. Existau patru școli de fete și opt de băieți, având în total 694 de elevi, si un gimnaziu cu 168 de elevi; cultele religioase aveau șase biserici ortodoxe (întrucât în perioada otomană cultul creștin nu putea construi
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
de mâncare pot fi identificate ca având originile în Grecia Antică, așa cum este cazul cu (un piureu gros de nuci, migdale, usturoi pisat și ulei de măsline), supa de linte, retsina (vin alb sau rosé cu aromă de rășină de brad) și pasteli (batoane cu susan copt cu miere). În toată Grecia, oamenii mănâncă din vase mici, denumite cu diverse sosuri, cum ar fi , caracatiță la grătar și pești mici, , (sarmale în foi de viță cu umplutură din orez, coacăze și
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
batoane cu susan copt cu miere). În toată Grecia, oamenii mănâncă din vase mici, denumite cu diverse sosuri, cum ar fi , caracatiță la grătar și pești mici, , (sarmale în foi de viță cu umplutură din orez, coacăze și muguri de brad), diverse legume uscate, măsline și brânză. se adaugă la aproape orice fel de mâncare. Deserturile dulci sunt exemplificate de , și băuturile locale sunt ouzo, metaxa și o diversitate de vinuri între care și retsina. Bucătăria grecească variază mult o zonă
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
(fost Liceul „Avram Iancu” din Brad) este un colegiu național din Brad, județul Hunedoara, România. A fost fondat în anul 1869, ca gimnaziu, sub conducerea protopopului Moise Lazăr. Din 1920 își desfășoară activitatea într-o clădire nouă, monument istoric. După revoluția din 1848 din Transilvania, în
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
(fost Liceul „Avram Iancu” din Brad) este un colegiu național din Brad, județul Hunedoara, România. A fost fondat în anul 1869, ca gimnaziu, sub conducerea protopopului Moise Lazăr. Din 1920 își desfășoară activitatea într-o clădire nouă, monument istoric. După revoluția din 1848 din Transilvania, în 1849 Ministerul de Culte și Instrucțiune
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
de confesiunile religioase, de comune, de diferite societăți și de particulari. Andrei Șaguna a profitat de ocazie cerând înființarea a 6 gimnazii superioare (licee cu 8 clase, unul la Deva), a 6 gimnazii inferioare (gimnazii cu 4 clase, unul la Brad) și a 6 școli tehnice (una la Hațeg). Pentru înființarea unui gimnaziu era necesară aprobarea Ministerului de Culte și Instrucțiune, iar solicitantul trebuia să dovedească că are mijloace suficiente pentru susținerea lui pe mai mulți ani. În acel moment în
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Năsăud era național, adică deschis oricărei confesiuni, dar patronat de Biserica Română Unită. Pentru realizarea gimnaziului era nevoie de un local. Cu prilejul unui sinod protopopesc de luare la cunoștință a dispozițiilor lui Șaguna privind învățământul, preoții George Bogdan din Brad, Ioan Ficher (Ficăr) din Ruda, Aron Suciu din Podele, Hențiu de la Rișca, Lazăr Comșa din Ribița și Ioachim Comșa din Zdrapți au discutat problema amical în localul lui Francisc Zawatsky. Auzind discuția, acesta le-a propus o casă a sa
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]