13,186 matches
-
Prusiei. Totuși singurul ei frate care a supraviețuit vârstei de cinci ani a fost Frederic Wilhelm, Elector de Hesse. În plus ea a avut opt frați vitregi din a doua căsătorie a tatălui ei cu Emilie Ortlöpp, contesă de Reichenbach-Lessonitz. Bunicii paterni ai Mariei Frederica au fost Wilhelm I, Elector de Hesse și Wilhelmina Caroline a Danemarcei și Norvegiei. Bunicii materni au fost Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei și Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt. În tinerețea ei, Marie a fost
Marie Fredericka de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/333021_a_334350]
-
În plus ea a avut opt frați vitregi din a doua căsătorie a tatălui ei cu Emilie Ortlöpp, contesă de Reichenbach-Lessonitz. Bunicii paterni ai Mariei Frederica au fost Wilhelm I, Elector de Hesse și Wilhelmina Caroline a Danemarcei și Norvegiei. Bunicii materni au fost Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei și Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt. În tinerețea ei, Marie a fost considerată ca o posibilă mireasă pentru Oscar I al Suediei, însă el s-a căsătorit cu Josephine de Leuchtenberg
Marie Fredericka de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/333021_a_334350]
-
în libertate; ... b) susținerea unui examen de către persoana condamnată; ... c) menținerea relațiilor de familie ale persoanei condamnate; ... d) pregătirea reintegrării sociale a persoanei condamnate; ... e) participarea persoanei condamnate la înhumarea soțului sau soției, unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică. ... (2) Permisiunea de ieșire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate în regim închis. ... (3) Permisiunea de ieșire din
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272959_a_274288]
-
este, prin definiție, cineva care:" În schimb, „Legea reîntoarcerii” acordă cetățenia israeliană oricărei persoane de origine evreiască ajunsă în Israel și nu în baza criteriilor de mai sus. Cetățenia israeliană o poate obține orice persoană cu un părinte sau un bunic evreu, precum și soțiile sau soții acestor persoane, chiar dacă nu au origine evreiască, și copiii acestor perechi. Conform unei decizii a Curții Supreme a Israelului, adepții iudaismului mesianic (adică evreii deveniți creștini) nu pot avea pretenția la reîntoarcerea în Israel. Conform
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
cei din regiunea Timocului sunt resturi ale românimii sud-dunărene care a vorbit și vorbește graiuri din dialectul daco-român. Au fost și grupuri mai îndepărtate, spre Bosnia și Croația, dar lingvistic practic asimilate în masa vorbitorilor de sârbo-croată. Numai părinții și bunicii născuți la debutul sec. XX mai știau românește. Unii urmași știu doar că dincolo de apartenența la ethnos-ul sârb au ascendență română. Persistența nomadismului „Vlahilor” și a transhumanței lor pastorale până la sfârșitul secolului XIX, arată că migrații mai timpurii sunt probabile
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
a implicat activ în readucerea în țară a fost Prof. univ. dr. Alexandru Șerbănescu (medic) (doctor în Neurologie), nepot de soră al generalului, care a fost de față la ceremonie, precum și Conf.univ.drd.Vlad Rădescu, căruia generalul i-a fost bunic, pe linie paternă.
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
inginer și profesor universitar. A fost prim-ministru al României între 1990 și 1991. Tatăl său a fost Valter Roman (născut Ernst sau Ernő Neulander din Transilvania și de origine evreiască ), un lider comunist, activ în războiul civil din Spania. Bunicul său pe linie paternă provenea dintr-o familie hasidică stabilită la Oradea.. Mama sa, Hortensia Vallejo, activistă comunistă, a fost originară dintr-o familie catolică spaniolo-bască. Are un frate, Raúl, și două surori, Mirella și Carmen. Urmează gimnaziul și liceul
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
Rosetti-Tescanu”), statul român a deschis în anii '80 un centru de creație, aici au fost compuse opere literare (Jurnalul de la Tescani, de Andrei Pleșu) și au loc în fiecare an tabere de pictură și de filosofie. Casa din Mihăileni a bunicului matern, în care Enescu a petrecut o parte din copilărie, a ajuns până în 2014 într-o stare avansată de deteriorare. A fost salvată în august 2014 de la demolare de o echipă de arhitecți voluntari. Interviuri Articole biografice
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
ungurește. Diferențele însă sunt relativ mari chiar și în localitățile unde și copii vorbesc încă limba maghiară. În anumite sate copiii nu folosesc maghiara decât în comunicarea cu părinții lor (copii între ei nu mai vorbesc ungurește) sau numai cu bunicii (în cazul în care și generația părinților s-a asimilat deja). Din cauza relațiilor sociale tradiționale nivelul de cunoștință a limbii maghiare este mult mai scăzută în cadrul bărbaților față de femei. Femeile rareori părăsesc satul și de obicei sunt mai puțin educate
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
localitățile mai asimilate, doar adulții mai în vârstă (45-59 ani). Tinerii și copiii vorbesc limba maghiară doar în localitățile pur ceangăiești, dar și aici o folosesc limba doar ca a doua limbă, aproape exclusiv pentru comunicarea cu părinții și / sau bunicii (copiii între ei vorbesc românește). Copiii sub 10 ani în cele mai multe localități nici nu mai înțeleg limba maghiară. Tánczos a observat mari diferențe între mediul rural și cel urban: în mediul rural 26% dintre catolici au vorbit limba maghiară (14
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
plan cultural, a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult. Sfârșitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Șerban. Prin bunicul său, Vâslan din Caracal, Matei din Brâncoveni (sau Brâncoveanu) descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. Această origine i-a justificat, de altfel, adoptarea numelui de „"Basarab"” imediat după urcarea pe tron, considerându-se nepot al lui Neagoe Basarab și
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
semnifică pentru tine „Acasă”. Ce te determină să-l denumești așa? Firescul faptului că-i aparții, că este al tău, o parte din viața ta. Casa părintească a fost un mic atelier de strungărie dintr-un ansamblu de clădiri ale bunicului meu. Acolo părinții mei și-au construit visurile, idealurile și viața lor. Au pornit în viață modest cu acea tenacitate și mândrie specifică omului de la țară, mândru de rezultatul muncii lui. Au muncit, și acel atelier a devenit un apartament
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
reprezintă conceptul de „Acasă”, colegilor mei PAFA (persoane adulte fără adăpost)? Prietenii mei de Boschetarul Român „Fiind băiet păduri cutreieram.” Departe de mine gândul de a vă recita Eminescu. Dar ca și marele poet urcam ades cărarea împădurită către stână. Bunicul mă trimisese în acea vară după cofa de brânză de la cele zece oi pe care le avea în grija ciobanilor. Îmi plăcea răcoarea frumos mirositoare a pădurii de brad de pe dealul care găzduia stâna. În vara acea am cunoscut un
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
vară după cofa de brânză de la cele zece oi pe care le avea în grija ciobanilor. Îmi plăcea răcoarea frumos mirositoare a pădurii de brad de pe dealul care găzduia stâna. În vara acea am cunoscut un prieten diferit de ceilalți. Bunicul avea o bivoliță neagră ca tăciunele pe care o crescuse de mică. Era foarte atașat de ea și nu lăsa pe nimeni să o îngrijească. Crescuse și împrumutase caracterul lui tenace și încăpățânat. O adăpau seara când venea cu celelalte
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
fiecare seară după ce o legau mă prindea cu corpul de peretele de lemn al ieslei, simțindu-mă prizonier preț de câteva minute. Nu-mi făcea rău. Nu se lăsa cu toată greutatea, ci doar atât cât să-mi simtă căldura. Bunicul râdea și, parcă întorcând capul, și ea râdea. O chema Mișca. Într-o zi nu a mai plecat cu celelalte animale la păscut. Era gestantă și urma să aibă vițel. Bunicul m-a chemat să o duc eu, pentru că el
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
greutatea, ci doar atât cât să-mi simtă căldura. Bunicul râdea și, parcă întorcând capul, și ea râdea. O chema Mișca. Într-o zi nu a mai plecat cu celelalte animale la păscut. Era gestantă și urma să aibă vițel. Bunicul m-a chemat să o duc eu, pentru că el nu se simțea bine în acea zi. Mi-a spus locul unde o ducea el. Era un loc de vis la confluența celor două râuri de munte din spatele Morii. Un triunghi
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
tem să nu o pierd pentru că nu era obișnuită cu mine. M-a liniștit și mi-a promis că va vorbi el cu ea. Și am plecat a doua zi dis de dimineață eu și Mișca acolo unde ne spusese Bunicul. Mergea greoi în urma mea călcând apăsat și ferm ca omul gospodar de la munte. Am trecut vadul prin apa rece de munte și am ajuns în locul spus de Bunicul. Am legat-o cu un ciot de lemn de lanțul lung în
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
doua zi dis de dimineață eu și Mișca acolo unde ne spusese Bunicul. Mergea greoi în urma mea călcând apăsat și ferm ca omul gospodar de la munte. Am trecut vadul prin apa rece de munte și am ajuns în locul spus de Bunicul. Am legat-o cu un ciot de lemn de lanțul lung în așa fel încât să nu se îndepărteze foarte mult de mine și să poată paște în voie. M-am tolănit în iarba grasă îmbătat de mirosul florilor și
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
care-l trecusem dimineața. Apa crescuse și curentul era mult mai puternic. M-a protejat cu corpul ei masiv punându-se între mine și curentul apei. Ploaia ne prinse pe drum spre casă. Când am zărit printer negură casa noastră, bunicul ne aștepta în poartă. Înainte să intre pe poartă, Mișca și-a așezat botul mare și umed în palmele bunicului cu o tandrețe și dragoste contrară înfățișării ei. De atunci Mișca mi-a fost o altfel de prietenă. Am legat
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
-se între mine și curentul apei. Ploaia ne prinse pe drum spre casă. Când am zărit printer negură casa noastră, bunicul ne aștepta în poartă. Înainte să intre pe poartă, Mișca și-a așezat botul mare și umed în palmele bunicului cu o tandrețe și dragoste contrară înfățișării ei. De atunci Mișca mi-a fost o altfel de prietenă. Am legat-o la locul ei în grajd și m-a prins iar cu corpul de peretele de lemn. Am privit-o
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
capitală culturală europeană mai exista atâta sărăcie și mizerie. Crede că e de vină cultură balcanică. Ghidul însă îl corectează prompt - de vină e, așa cum știe oricine, moștenirea comunistă. Nici turistului, nici ghidului nu le spune nimeni că părinții sau bunicii acestor copii au avut locuințe și serviciu până în anii 1990. După cum s-a văzut mai sus, periferiile, cartierele mărginașe și sărace nu sunt deloc ignorate. Artă nu se află pe lista lor de priorități din pricina grijilor și problemelor. Dar o
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.14: Locuirea - istorii personale () [Corola-website/Science/296100_a_297429]
-
și adolescenței. s-a născut în Iași la 6 ianuarie 1897, în casa părinților săi de pe strada Ștefan cel Mare. Era cel de-al doilea fiu al avocatului Osvald Teodoreanu și al Sofiei Musicescu Teodoreanu, profesoară de pian la conservator. Bunicii săi sunt, dinspre tată, Alexandru Teodoreanu (magistrat) și Elencu Teodoreanu, iar dinspre mamă, Gavriil Musicescu (director al conservatorului și conducătorul corului mitropoliei) și Ștefania Musicescu. I-a avut ca frați pe Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel) și Laurențiu Teodoreanu (Puiu), fratele
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
inspector școlar, era originar din Sibiel, cu ascendență în Apoldu de Jos. Mama sa, Sabina, centenară, profesoară de limba franceză, a fost profesoara lui Virgil Ierunca. În anul 1953, după arestarea părinților săi din motive politice, a fost înfiat de bunicul matern și a luat numele acestuia, "Manolescu". În 1956 a absolvit studii la gimnaziul și liceul la Sibiu. În 1962 devine licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București. În 1974 obține titlul de Doctor în Litere cu teza
Nicolae Manolescu () [Corola-website/Science/297568_a_298897]
-
Autori care au scris în italiană și retoromană au contribuit și ei, dar într-un volum mai modest, dat fiind numărul lor mai mic. Poate cea mai celebră operă literară elvețiană, "Heidi", povestea unei fetițe orfane venită să trăiască împreună cu bunicul ei în Alpi, este una dintre cele mai populare cărți pentru copii din istorie și a devenit un simbol al Elveției. Autoarea ei, Johanna Spyri (1827-1901), a scris mai multe cărți pe teme similare. Libertatea presei și dreptul la libera
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
decembrie 1903) și-a susținut doctoratul în drept la Paris, în 1869, cu teza "De curatoribus furiose et allis extra minores dandis"A fost consilier la Curtea de Casație și director al ziarului " Timpul", în două perioade: 1883-1884, respectiv 1889-1890. Bunicul lui Al.Paleologu a avut două căsătorii, din cea de-a doua , cu Eugenia Haciulea (1850-1932; de origine macedoneană), rezultând doi copii, Mihail și Cleopatra. Mihail este tatăl scriitorului. Tatăl său (Mihail Paleologu, n.1884, d.1956) a fost deputat
Alexandru Paleologu () [Corola-website/Science/297589_a_298918]