13,416 matches
-
în serios, că el o avut 17 ani împliniți, era un minor aventurier. Eu le-am luat drept prostii ce mi-a spus el, dar în schimb o’ fost realitatea. După o bătaie care mi-au dat-o m-o durut stomacul... și cum înghițeam un pic de apă, doar câtă picură din ochi, cât o lacrimă, cum o dam afară... Și am avut un gardian de la Sighet... așa se zice că de pe acolo s-o tras, mai cu frică de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o consultat s-o dus și s-o uitat pă geam afară. Și zic: Domnule doctor, salutări și îmbrățișări de la Farca. Vai de mine dar ce face? Bine deocamdată. Și ați fost împreună? Puțin timp. Și mă întreabă: Ce vă doare. Domnule doctor, nu mă doare nimic, da’ mi s-o dus pofta de mâncare complet. Nu mai pot suporta nici mirosul de la pâine. Mă apasă la ficat, la apendicită, la intestine, și cu un deget pă lângă buric roată. Când
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și s-o uitat pă geam afară. Și zic: Domnule doctor, salutări și îmbrățișări de la Farca. Vai de mine dar ce face? Bine deocamdată. Și ați fost împreună? Puțin timp. Și mă întreabă: Ce vă doare. Domnule doctor, nu mă doare nimic, da’ mi s-o dus pofta de mâncare complet. Nu mai pot suporta nici mirosul de la pâine. Mă apasă la ficat, la apendicită, la intestine, și cu un deget pă lângă buric roată. Când m-o apăsat odată... am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fim într-un schimb, și-apoi o-nceput gardianul: Ce-i bă, ați vrut să evadați? Și alte chestii... Atunci ne-o bătut la palmă... Da’ nu mai știu cu ce ne-o dat la palmă, că numa’ primele o’ durut, pe urmă nu o mai... Pe urmă căpitanul Mihalcea mi-o dat cu tabla de pontaj în cap, că nu știu ce am întrebat de plutonieru’ ăla care ponta. O zis: Bă, bă, bă... C-așa se bâlbâia căpitanul ăsta, Mihalcea, mă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ei atuncea la tribunalu’ ăsta militar... La Galați a fost unu’ Ursescu, care trăiește și azi aici... Ta-său a fost legionar, și el a fost turnătoru’. Îl scotea din celulă, îl ducea, zicea că îi face injecții că-l doare o măsea și spunea că ăla mai are acasă așa, a mai știut de cutare. Și unu’, fost primar, Ion Neagu, de aicea, zice: Mi-a spus că-n 1950 am stat cu niște fugari de vorbă și am acasă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
județul Caraș-Severin, România, fiica lui Zimnicaru Alexandru și Klump Henrieta, cu domiciliul actual în Germania, 77933 Lahr/Schwarzwald, Obere Bergstr. 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pitești, Str. Banatului bl. B1, sc. C, ap. 15, județul Argeș. 232. Duru Valeria, născută la 18 mai 1951 în București, România, fiica lui Bărbulescu Gheorghe și Dumitra, cu domiciliul actual în Germania, 63067 Offenbach am Main, Lilistr. 60, cu ultimul domiciliu din România în București, sos. Pantelimon nr. 107, bl. 400, ap.
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
6. Circumscripția electorală nr. 6 Gheorghe Doja Comunele: Albești Amară Andrasesti Ciochina Gheorghe Doja Grivița Perieti Scînteia 7. Circumscripția electorală nr. 7 Cazanesti Comunele: Balaciu Cazanesti Cocora Grindu Milosesti Munteni-Buzau Reviga Sfîntu Gheorghe 8. Circumscripția electorală nr. 8 Lehliu-Gara Comunele: Dor Mărunt Dragoș Vodă Lehliu Lehliu-Gara Lupsanu Sălcioara Vîlcelele Vlad Țepeș 9. Circumscripția electorală nr. 9 Ciocănești Comunele: Ciocănești Cuza Vodă Dorobanțu Grădiștea Independența Nicolae Bălcescu Ulmu JUDEȚUL IAȘI 15 circumscripții electorale 1. Circumscripția electorală nr. 1 Iași Nord-Vest Cuprinde populația
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Psihiatrie Cronici Brăila Brăila 28 5. Centrul Medical pentru Copii Brăila 29 JUDEȚUL BUZĂU ───────────── 1. Spitalul Județean Buzău Buzău 30 JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN ────────────────────── 1. Spitalul Județean Reșița Reșița 31 JUDEȚUL CĂLĂRAȘI ───────────────── 1. Spitalul Județean Călărași Călărași 32 2. Spitalul de Pneumoftiziologie Dor Mărunt Dor Mărunt 33 3. Spitalul de Psihiatrie Săpunari Săpunari 34 4. Spitalul Orășenesc Fundulea Fundulea 35 JUDEȚUL CLUJ ───────────────── 1. Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca Cluj-Napoca 36 2. Spitalul Clinic de Adulți Cluj-Napoca Cluj-Napoca 37 3. Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca
HOTĂRÂRE nr. 867 din 16 august 2002 (*actualizata*) privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al judetelor şi în administrarea consiliilor judetene respective. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144272_a_145601]
-
se învârte și el; * freacă mâna de perete atunci când merge; * se uită la roata unei mașini care se învârte; * îi place să miroase obiectele; * preferă doar un singur fel de mâncare ( vrea biscuiți) sau Dă dovada de suprasensibilitate: * Atingerile îl dor, preferă să atingă el pe cineva sau ceva; evită situațiile aglomerate; nu vrea să se așeze pe scaun; se luptă fizic sau verbal; plânge și cere mereu ceva, refuză spălarea pe cap, tăierea unghiilor, spălarea pe dinți; preferință clară pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
are autonomie sintactică, comportându-se ca orice alt pronume subordonat unui verb. Verbele au, în general, valoare impersonală: a-i conveni, a-i plăcea, a-i displăcea etc. Pronumele personal este interpretabil ca un complement indirect (sau direct: a-l durea), care poate fi reluat sau anticipat: „Gândind că astfel o să-ți placă ție” (M. Eminescu). Se afirmă, prin aceasta, o deosebire fundamentală între verbele pronominale libere și celelalte verbe, la care pronumele nu are funcție sintactică și nici nu poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul: pronume, substantive, adverbe etc. Acestea variază dar variază doar în realizarea lor concret-lexicală, păstrându-și nemodificată condiția abstract-sintactică și, deci, „funcția” lor sintactică: a-i părea bine/rău, a-i fi foame/sete, somn, dor, teamă etc., a-l durea capul/picioarele/dinții etc. Expresiile verbale sunt unități în primul rând lexicale. Sensul lor unitar este condiționat de solidaritatea semantică a termenilor componenți, dominată adesea de semantica termenului mobil: mi-e dor/foame/sete/greu/ciudă etc. Sub aspect gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizare a relației subiect-predicat, aceste verbe se diferențiază în mai multe tipuri: • verbe care admit deopotrivă un subiect interior propoziției, totdeauna de persoana a III-a, sau o propoziție-subiect: a se cuveni, a se întâmpla, a-i plăcea, a-l durea etc. Posibilitățile de selectare sunt foarte reduse, limitate, în general, de semantica verbului. Subiectul, pe de altă parte, nu este, de fapt, un protagonist activ, ci doar o limită a acțiunii verbale, a stării exprimate de verb. Este o specie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a se autocontrola etc. • reciproc: a se intercondiționa, a se coaliza, a se duela etc. • impersonal: a se întâmpla, a (i) se cuveni etc. • dinamic: a se gândi etc. Rămân înafara diatezei verbele pronominale libere (cu pronume personal): a-l durea (capul, picioarele etc.), verbele impersonale (a-i plăcea, a i se cuveni etc.) verbele copulative (a fi, a deveni etc.), verbele semiauxiliare (a trebui, a sta, a avea etc.). TIMP-ASPECT-MODTC "TIMP - ASPECT - MOD" La un prim nivel de descriere a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clopote mari de-aramă?” (M. Isanos) În funcție de modul de desfășurare a enunțării, enunțurile interogative sunt: • directe, cu verbul interogativ implicit: „O, drum și ape, nor și dor, / Ce voi fi când m-oi întoarce la obârșie, la izvor? / Fi-voi dor atuncea? Fi-voi nor?” (L. Blaga) sau explicit, în structura unor enunțuri complexe: „Cucu-ntreabă: Unde-i sora / Viselor noastre de vară?” (M. Eminescu) • indirecte; au caracter de interogative indirecte numai componente ale unor enunțuri, propoziții dependente, subordonate unor verbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramatical: a achita ® a se achita etc.), complementul direct trece în complement indirect: El a îngrijit casa/copilul/florile - complement direct El s-a îngrijit de casă/de copil/de flori - complement indirect Expresiile impersonale (relative) de tipul a-l durea capul (inima etc.), conținând în structura lor un pronume personal în acuzativ, expresie a „obiectului” (de esență umană) căruia i se atribuie prin verb o stare (fizică sau psihică) și în același timp modalitatea sintactică de situare a expresiei în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
31, nu pot avea decât complement intern, prelungire sintactică, redundantă, a formei scurte, prin forma lungă a pronumelui personal în acuzativ sau prin pronume nepersonale sau substantive, care trimit, prin planul lor semantic, la aceeași realitate extralingvistică: Pe tine te dor vreodată ochii?, Iar o doare inima pe Maria. Fiind o complinire necesară, cerută de verbul tranzitiv, nerealizarea funcției de complement direct duce la absolutizarea semanticii verbului care, în absența unei limite exterioare concrete pentru acțiunea pe care o exprimă, rămâne
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement intern, prelungire sintactică, redundantă, a formei scurte, prin forma lungă a pronumelui personal în acuzativ sau prin pronume nepersonale sau substantive, care trimit, prin planul lor semantic, la aceeași realitate extralingvistică: Pe tine te dor vreodată ochii?, Iar o doare inima pe Maria. Fiind o complinire necesară, cerută de verbul tranzitiv, nerealizarea funcției de complement direct duce la absolutizarea semanticii verbului care, în absența unei limite exterioare concrete pentru acțiunea pe care o exprimă, rămâne în sfera generalului: „Așezat la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stări (fiziologice, psihice, atmosferice): „Eram așa de obosit și sufeream. Eu cred că sufeream de prea mult suflet.” (L. Blaga, 52), „Jupânul s-a întors mirat spre el, cu ochii mici, de nedormit ce era.” (E. Barbu, 214), „Piciorul îl durea de atâta drum, seara cădea frânt, nu s-ar mai fi sculat din pat.” (E.Barbu, 151) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive: „Am crezut că am să leșin așa, de exasperare.” (C. Petrescu, Procust, 303
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
analitic: „De altfel, oricât ne-am zbate, orice gânduri am avea, în fața morții toți cei vii sunt artificiali.” (A. Holban, 48), • adjective: S-a întors acasă obosit, deși nu făcuse cine știe ce., • adverbe: Mergea foarte repede, cu toate că piciorul continua să-l doară. Observații: Când determină adjective sau adverbe, în sfera regentului se cuprinde și verbul-predicat (s-a întors obosit, mergea foarte repede). Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, circumstanțialul concesiv este expresia sintactică a unui factor care ar putea (sau ar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de obiecte, prin conținutul său lexical-noțional, rămâne în sfera generalului. ATRIBUTULTC "ATRIBUTUL" Funcția de atribut se dezvoltă în interiorul unei relații de dependență, guvernată de • substantiv: „Să ne privim trecutul în față, liniștit, Când urma lui de umbră începe să ne doară.” (T. Arghezi, 47) • sau de pronume: „Mai dă-ne, Doamne, câțiva ani de viață De muncă și de lupte și de friguri, Comută-ne pedeapsa cea mai mare Aceea de-a ne ști așa nesiguri.” (A. Păunescu, Iubiți-vă, 194
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și el tot atât de puțin ca și noi.” (M. Eliade, 496), „Abia atunci mi-am adus aminte cine sunt: un condamnat pe care-l așteaptă o altă noapte de furtună și o nouă aruncare în mare.” (G.M. Zamfirescu, 171) • genitiv: „Mă doare că-i sosită vremea lor, A gândului și-a lacrimilor.” (T. Arghezi, 350) • dativ: „Și așa de puternică era la dânsul acea vedenie că pe dată ne-o împărtășea și nouă - lui Pantazi și mie.” (M. Caragiale, 113) • acuzativ: „... Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ș.u.), acad. Iorgu Iordan întrebuințează termenul obiect (direct și indirect). 31. Ecat. Teodorescu, Complement al verbului sau auxiliar de persoană?, LR, XXVII, 1978, nr. 2, pp. 115-119 consideră pronumele personale de dativ și acuzativ din expresiile impersonale a-l durea (capul), a-i plăcea etc. auxiliare de persoană. 32. Prepoziția-morfem pe este concomitent marcă de acuzativ și indice al „genului personal” al substantivului. 33. Funcția distinctivă aparține prin excelență morfemului pe. 34. Uneori, este precedat de prepoziție (de) și complementul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
materialelor didactice Captarea atenției se anunță elevii că vor învăța sunetul „a” Profesorul va mânui două marionete, una îmbrăcată în halat alb și una reprezentând un copil, li se prezintă elevilor situația creată: pe Ana aseară a început să o doară dințișorul și din când în când făcea „Ăă!, Ăă!”. A doua zi s-a dus la doctor, care a pus-o să deschidă gura mare. Cum credeți că a făcut Ana? (copiii repeta în cor: A, a). Doctorul a luat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
zică lumea: „Uite-l pe murdărel!” Periuța Dinții veseli și curați Seamănă ca niște frați. Bucuroasă periuța Se dă uta, uta, uta. Dansa nu știe de glumă Freacă până iese spumă Și de aceea pe Ionel Dinții nu-l mai dor de fel. Gimnastică Gelu, Barbu, Gică, Gina Fac gimnastică spunând: Unu doi, unu doi! Faceți toți la fel ca noi! Așa creștem noi cei mici, Sănătoși, voioși, voinici. Iubește curățenia de Florin Cristescu Vezi tu mică pisicuța Vezi micuțul porumbel
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vieții sunt necesare pentru formarea personalității fiecăreia dintre noi, ființele umane. Păcat...că... Păcat că ne-am născut, toți, în același păcat. Deși toți am încercat, nici unul nu s’a schimbat. Păcat că, fără să vrem, am ales calea ce doare, dorința de răzbunare ce arde’n fiecare. Păcat că prezentul nu schimbă trecutul cum să’ndreptzi probleme când nu le știi începutul? Păcat că ultimul cuvânt îl are sufletul. Auzi aceeași voce ce-tzi spune: "E DESTUL!" Păcat că uiti să
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]