12,957 matches
-
generată de reflectarea trăirilor fizice la nivel psihic. Există desigur și durerile psihogene, care apar printr-o fixație obsesională asupra unor funcții sau organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice negative pe care le generează; somatică, deoarece o simțim precis, în corpul nostru; psihică, deoarece o reflectăm psihic, în trăirile, mintea și emoțiile noastre; utilitară, căci semnalează disfuncții și impune luarea unor măsuri; comportamentală, căci generează comportamente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a acuzelor de durere ale pacienților, chiar dacă acestea nu par a fi concordante cu gravitatea leziunii organice. Jaak Panksepp (2003, p. 237) arată că „unele arii ale creierului care sunt activate în timpul durerii fizice sunt de asemenea activate în timpul durerilor emoționale induse de excluziunea socială”. Mecanisme psihice defensive ale personalului medical și durerea fizică a pacientului Exprimarea suferinței față de personalul medical poate fi ambivalentă: pe de o parte, dorința de vindecare, de anihilare a durerii, pe de altă parte, dorința de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de lucru vin în sprijinul personalului medical pentru a-și identifica reacțiile generate de mecanismele defensive și a nu periclita actul de îngrijire medicală pe care o datorează pacientului. Când însă personalul medical este lăsat să facă față unei încărcături emoționale și unui volum de muncă prea mari, mecanismele defensive intră în funcție, iar pacienții sunt plimbați dintr-un serviciu în altul până ce mor1. începutul anului 2009 a adus la cunoștința publicului larg astfel de cazuri de „neglijență în serviciu”. Anul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
definiție a durerii. Nouă respondenți definesc durerea ca „stare de disconfort”. 13 respondenți detaliază astfel: „disconfort, senzație neplăcută de intensitate diferită”. Definiția durerii, dată de International Association for the Study of Pain (IASP) este: „durerea este o experiență senzorială și emoțional neplăcută asociată cu distrugeri actuale sau potențiale de țesut sau descrisă în termeni de astfel de distrugeri”. Am dat această definiție deoarece tocmai „asocierea cu distrugerile actuale sau potențiale de țesut”ar trebui să intre în atenția personalului medical tradițional
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
astfel: nu (16); da (13); nu cred (3); avem de asemenea, din nou, un chestionar fără răspuns. Putem presupune că cele 13 chestionare care recunosc tratamentul diferențial care ar fi aplicat persoanelor cu care personalul medical se află în relații emoționale anterioare aparțin unor persoane conștiente de mecanismele defensive pe care le dezvoltă în raport cu pacienții și acuzele lor. Sunt profesioniști care ar putea profita din plin de implementarea unor rutine de sprijin împotriva epuizării profesionale. Doar că aceste rutine, bune practici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
umane, interpretarea ființei umane din perspectiva suferinței și a rezilienței pleacă de la descoperirile neurobiologiei cu privire la 1. în Science et Avenir (2010), nr. 766, pp. 52-53. importanța emoțiilor în viața omului. Suntem de-a lungul întregii vieți, în orice împrejurare, ființe emoționale. Emoțiile ne pot spori capacitățile de rezolvare a problemelor, inteligența, dar în același timp ne pot bloca raționamentele și eficiența în rezolvarea problemelor. Emoțiile ce alcătuiesc suferința, inclusiv suferința fizică, ce se acompaniază întotdeauna cu suferința psihică, afectează intens funcționarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mediate și prin comportamentele de risc pentru sănătate ale individului.”(Kessler et al., 2008, p. 625) Prezența acestor riscuri de dezvoltare au stat la baza promovării noii interpretări a ființei umane din perspectiva suferinței și a rezilienței. în domeniul trăirilor emoționale este un continuum, de la suferință la fericire. Trăirile emoționale intense, sunt în general, în situații normale de viață, generate în relațiile cu ceilalți. în cazul copiilor, cele mai semnificative persoane cu care copilul se află într-o relație vitală și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
individului.”(Kessler et al., 2008, p. 625) Prezența acestor riscuri de dezvoltare au stat la baza promovării noii interpretări a ființei umane din perspectiva suferinței și a rezilienței. în domeniul trăirilor emoționale este un continuum, de la suferință la fericire. Trăirile emoționale intense, sunt în general, în situații normale de viață, generate în relațiile cu ceilalți. în cazul copiilor, cele mai semnificative persoane cu care copilul se află într-o relație vitală și determinantă, sunt părinții. Cercetările recente demonstrează „”efectele biologice ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grupuri sociale mai mari, cum ar fi: familii (de exemplu, în cazul emigrărilor), comunități sau întreaga societate (așa cum s-a întâmplat în țările unde a fost instaurat cu forța comunismul). Perspectiva egoistă asupra fericirii sau a suferinței, caracteristică a imaturității emoționale, face ca provocarea suferinței celuilalt, sacrificarea celuilalt în beneficiul personal să fie o tendință aproape permanentă în diversele grupuri sociale. De-a lungul istoriei această tendință a dat exploatare socială, războaie, crime. în familie și în cadrul unor grupuri restrânse aceasta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
devierea dezvoltării și nerealizarea în fenotip a potențialului ereditar al copilului; 4. maltratarea conturează o victimă și un agresor cu anumite caracteristici relaționale: a) există o diferență de vârstă semnificativă între cei doi, b) există o diferență de putere fizică, emoțională, cognitivă, informațională, financiară, socială între victimă și agresor, c) agresorul are din punct de vedere legal, responsabilitate de a îngriji și proteja copilul, d) legea penalizează agresorul, e) victima, copilul, se află în responsabilitatea agresorului, depinde de agresor, f) agresorul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dispun de instrumentele necesare pentru a funcționa eficient. c) Forme ale maltratării copilului Deja Henry Kempe, medicul care a atras atenția profesioniștilor din întreaga lume asupra abuzurilor adulților în relație cu copiii, vorbea despre diferite forme de maltratare: 1. abuz emoțional (psihologic); 2. abuz fizic; 3. abuz sexual; 4. neglijare. Această clasificare se regăsește în majoritatea lucrărilor de specialitate, cum ar fi și cartea tradusă în limba română: Copilul maltratat (1998), a cărei autoare, Kari Killen, s-a implicat profund în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
anii 1996 2006. O lucrare mai recentă, având ca și autoare pe Vivien Prior și Danya Glaser (2006), Understanding Attachment and Attachment Disorders” menține aceeași clasificare a formelor de maltratare a copilului. între formele de abuz menționate mai sus: abuz emoțional, fizic și sexual există o relație de incluziune progresivă: abuzul emoțional se regăsește și în cel fizic, iar abuzul sexual include abuz emoțional și pe cel fizic. Aceasta relaționare inclusivă, ca în jocul cu păpușile rusești, în care păpușa mare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe Vivien Prior și Danya Glaser (2006), Understanding Attachment and Attachment Disorders” menține aceeași clasificare a formelor de maltratare a copilului. între formele de abuz menționate mai sus: abuz emoțional, fizic și sexual există o relație de incluziune progresivă: abuzul emoțional se regăsește și în cel fizic, iar abuzul sexual include abuz emoțional și pe cel fizic. Aceasta relaționare inclusivă, ca în jocul cu păpușile rusești, în care păpușa mare conține succesiv alte păpuși mai mici, sporește riscul de traumatizare a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
menține aceeași clasificare a formelor de maltratare a copilului. între formele de abuz menționate mai sus: abuz emoțional, fizic și sexual există o relație de incluziune progresivă: abuzul emoțional se regăsește și în cel fizic, iar abuzul sexual include abuz emoțional și pe cel fizic. Aceasta relaționare inclusivă, ca în jocul cu păpușile rusești, în care păpușa mare conține succesiv alte păpuși mai mici, sporește riscul de traumatizare a copilului, prin cumularea mai multor forme de maltratare. Alți autori consideră că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
forme de maltratare. Alți autori consideră că abuzul fiind varianta activă a maltratării copilului, prin comitere de acte, neglijarea reprezintă varianta pasivă prin omiterea de acte de îngrijire a copilului și că ambele forme de maltratare a copilului pot fi: emoționale, fizice și sexuale (Lynch, 1985). Dacă privim aceste forme de abuz și neglijare sub aspectul frecvenței lor, proporționalitatea este bine exemplificată în statisticile americane privind maltratarea copilului din anii 1993 (Wolfe, 1999, p. 12), în care reprezentarea diferitelor forme de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1985). Dacă privim aceste forme de abuz și neglijare sub aspectul frecvenței lor, proporționalitatea este bine exemplificată în statisticile americane privind maltratarea copilului din anii 1993 (Wolfe, 1999, p. 12), în care reprezentarea diferitelor forme de maltratare apare astfel: abuz emoțional: 18%; abuz fizic: 22%; neglijare educativă: 12%; neglijare emoțională: 22%; neglijare fizică: 45%; abuz sexual: 11%. Statisticile din România, la mijlocul anului 2010, arată astfel 1: abuz fizic: 11,5%; abuz emoțional: 10,5%; abuz sexual: 6,2%; neglijare: 66,7
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sub aspectul frecvenței lor, proporționalitatea este bine exemplificată în statisticile americane privind maltratarea copilului din anii 1993 (Wolfe, 1999, p. 12), în care reprezentarea diferitelor forme de maltratare apare astfel: abuz emoțional: 18%; abuz fizic: 22%; neglijare educativă: 12%; neglijare emoțională: 22%; neglijare fizică: 45%; abuz sexual: 11%. Statisticile din România, la mijlocul anului 2010, arată astfel 1: abuz fizic: 11,5%; abuz emoțional: 10,5%; abuz sexual: 6,2%; neglijare: 66,7%; exploatare prin muncă: 4%; exploatare sexuală: 0,4%; exploatare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care reprezentarea diferitelor forme de maltratare apare astfel: abuz emoțional: 18%; abuz fizic: 22%; neglijare educativă: 12%; neglijare emoțională: 22%; neglijare fizică: 45%; abuz sexual: 11%. Statisticile din România, la mijlocul anului 2010, arată astfel 1: abuz fizic: 11,5%; abuz emoțional: 10,5%; abuz sexual: 6,2%; neglijare: 66,7%; exploatare prin muncă: 4%; exploatare sexuală: 0,4%; exploatare cu scop infracțional: 0,6%. în realitate, copilul victimă a maltratării, cumulează diferite forme de maltratare recognoscibile în dezvoltarea lui fizică, psihică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fizică, psihică, socială și culturală și exprimate în modul de a se comporta în relațiile cu ceilalți adulți și cu colegii de vârstă, iar mai târziu, ca adult, în calitatea lui de partener în cuplu și de părinte. 1. Abuzul emoțional poate lua forme variate. în ciuda largii varietăți de manifestare, abuzul emoțional este mai greu de identificat. Dacă ne gândim la faptul că însoțește celelalte forme de abuz și neglijare, ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă, chiar dacă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se comporta în relațiile cu ceilalți adulți și cu colegii de vârstă, iar mai târziu, ca adult, în calitatea lui de partener în cuplu și de părinte. 1. Abuzul emoțional poate lua forme variate. în ciuda largii varietăți de manifestare, abuzul emoțional este mai greu de identificat. Dacă ne gândim la faptul că însoțește celelalte forme de abuz și neglijare, ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă, chiar dacă mai puțin studiată, de abuz și neglijare a copilului. Are o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă, chiar dacă mai puțin studiată, de abuz și neglijare a copilului. Are o largă varietate de manifestări: umilirea, hărțuirea, adresarea unor cuvinte abuzive, izolarea copilului (Hodgkin, Newell, 1998). Abuzul și neglijarea emoțională a copilului compromit dezvoltarea unui atașament securizant și a unor modele de relaționare sănătoasă cu ceilalți și cu sine însuși. Aceste forme de maltratare a copilului se asociază cu „simptome ulterioare de anxietate și depresie, mediate prin schemele de vulnerabilitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
securizant și a unor modele de relaționare sănătoasă cu ceilalți și cu sine însuși. Aceste forme de maltratare a copilului se asociază cu „simptome ulterioare de anxietate și depresie, mediate prin schemele de vulnerabilitate la răniri, rușine și autosacrificiu. Neglijarea emoțională se leagă de simptome ulterioare de disociere, mediate tot prin intermediul schemelor de vulnerabilitate față de răniri și rușine”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009). Prima manifestare de abuz emoțional a copilului, o manifestare ce va deschide ulterior porțile pentru multe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mediate prin schemele de vulnerabilitate la răniri, rușine și autosacrificiu. Neglijarea emoțională se leagă de simptome ulterioare de disociere, mediate tot prin intermediul schemelor de vulnerabilitate față de răniri și rușine”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009). Prima manifestare de abuz emoțional a copilului, o manifestare ce va deschide ulterior porțile pentru multe forme de violență împotriva copilului, este a nu dori copilul care urmează să se nască. Copiii nedoriți, care vin pe lume „în ciuda părinților”, fără a fi așteptați de aceștia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
onest, nici harnic; fie nesociabil, fie hipersociabil; o dorință anormală de a i se da importanță, adesea utilizând moduri inacceptabile pentru a obține atenția celorlalți (de aceea uneori pot apărea tendințe antisociale); prost dispus, ostil fericirii și succesului celorlalți; indiferent emoțional, surditate emoțională; absența reciprocității în înțelegerea celuilalt, a persoanei semnificative, cu care comunică; caustic, incisiv, ironic; ca părinți, se sustrag de la sarcina de a-și crește copiii; slabă capacitate de a face față stresului; nervozitate, depresie mascată; nevrotism; pot apărea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
harnic; fie nesociabil, fie hipersociabil; o dorință anormală de a i se da importanță, adesea utilizând moduri inacceptabile pentru a obține atenția celorlalți (de aceea uneori pot apărea tendințe antisociale); prost dispus, ostil fericirii și succesului celorlalți; indiferent emoțional, surditate emoțională; absența reciprocității în înțelegerea celuilalt, a persoanei semnificative, cu care comunică; caustic, incisiv, ironic; ca părinți, se sustrag de la sarcina de a-și crește copiii; slabă capacitate de a face față stresului; nervozitate, depresie mascată; nevrotism; pot apărea simptome psihotice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]