12,362 matches
-
și în special faptul că în perioada ocupării Bucureștiului de către armata germană l-a primit în audiență pe feldmareșalul August von Mackensen. Ostilitatea naționaliștilor români a crescut în intensitate odată cu ofensiva anticatolică din teritoriile austro-ungare intrate în componența Regatului Român. Exproprierea Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara în anul 1921, devenită sufragană a Arhiepiscopiei de București, urmată de exilul episcopului Julius Glattfelder, care a acuzat politica de românizare instituită în Banat, a dus la escaladarea conflictului. Între cei care au orchestrat demiterea arhiepiscopului
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
1821 nobilului Grigore Ioan Russo. Această dinastie de boieri a dăinuit mai mult de un secol. La 1900 moșia o stăpânea Zinovie Russo. Marea Unire și reforma agrara din România l-au găsit aici stăpân pe Nicolae Russo. În urmă exproprierii, pe moșia lui se constituie două sate din coloniști veniți de la Cosăuți și Holoșnița Veche - Palanca și Holoșnița Nouă. Nicolae Russo se retrage la Bulboci pe partea să de moșie, lăsând la curte pe fiul Boris și fiică Zoie. Aceștia
Măcăreuca, Drochia () [Corola-website/Science/305228_a_306557]
-
parlamentar, cu implicarea poliției, a ridicat semne de întrabare și a atras reacții puternice din partea mișcărilor de centru și dreapta. Calvo Sotelo era principalul politician monarhist din Spania. El protesta împotriva a ceea ce el considera a fi escaladarea terorii antireligioase, exproprierilor, și reformelor agrare pripite, pe care le considera de natură bolșevică și anarhistă. În schimb, el susținea înființarea unui stat corporativ și declarase că un dacă un astfel de stat este fascist, atunci și el este fascist. El declarase că
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
perioada Statului Național Legionar au fost elaborate peste douăzeci de decrete-legi care duceau la restrângerea libertății și drepturilor civice ale evreilor. În lunile septembrie-decembrie 1940 restricțiile erau și mai aspre decât în august. Antonescu și legionarii erau de acord cu exproprierea evreimii din România, însă Antonescu nu accepta metodele teroriste la care recurgeau legionarii. Antonescu s-a temut că ritmul exproprierilor fiind prea rapid, ar fi dus la oprirea comerțului și la un dezastru economic. O mare parte din proprietățile jefuite
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
evreilor. În lunile septembrie-decembrie 1940 restricțiile erau și mai aspre decât în august. Antonescu și legionarii erau de acord cu exproprierea evreimii din România, însă Antonescu nu accepta metodele teroriste la care recurgeau legionarii. Antonescu s-a temut că ritmul exproprierilor fiind prea rapid, ar fi dus la oprirea comerțului și la un dezastru economic. O mare parte din proprietățile jefuite de la evrei au ajuns în posesia legionarilor și nu în proprietatea statului, cum ar fi vrut Antonescu, care la 11
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
baza unui drept preponderant cutumiar ("ius valachicum", cu varianta sa feudală "ius keneziale"), nu poseda documente de proprietate scrise și nici nu a putut să-și procure certificatele regale de donație introduse după 1366. Aceasta a dus la o treptată expropriere a aristocrației româneși, care rămânând ortodoxă, era oricum exclusă de la apartenența oficială la nobilimea ungară ("nobilis Hungarus"). Lipsiți de titluri de proprietatee și de recunoașterea formală a drepturilor nobiliare, elita ortodoxă românească s-a subțiat numeric după 1366, nemaiputându-și
Universitas Valachorum () [Corola-website/Science/306418_a_307747]
-
moartea sa. A fondat de asemenea în anul 1979 - Muzeul de Istorie a Obștii Evreiești din România și a inaugurat acolo un ciclu de conferințe teologice săptămânale. Între anii 1948-1963 regimul comunist a permis, cu întreruperi - în condiții de represiune, exproprieri de bunuri, concedieri și privare de cetățenia română - emigrarea a circa 400.000 de evrei spre Israel. Cu înțelepciune și diplomație, folosind bunele relații cu fruntașii regimului, Rosen a încercat să amelioreze aceste condiții de emigrare. Valul de emigrări l-
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
54 des. Toți aceștea aveau titlul de dvoreni (nobili). 1904. Hristici, volostea Ocolina, 227 de case, 1799 de suflete de români și ruteni, biserică, scoală elementară ruseasca, vite mari - 480, oi - 340, cai - 60. 7 decembrie 1921. Comisia județeană de expropriere și împroprietărire Soroca a respins cererile de împroprietărire cu pămînt a 17 țărani din Hristici pe motiv că ei sunt bătrîni—aveau câte 50/60 de ani și mai mult, fără copii necăsătoriți și dețineau cîte 1 ha și mai
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
ortodox și greco-catolic din România". Conform acestui proiect, restituirea bisericilor, caselor parohiale și mănăstirilor Bisericii Române Unite cu Romă ar fi urmat să fie făcută în funcție de ponderea credincioșilor din unitățile administrativ-teritoriale de la locul situării imobilului, ceea ce ar fi echivalat cu exproprierea BRU. O excepție de la această regulă a fost prevăzută la art. 3 al proiectului, cu privința catedralelor eparhiale "care aparțin cultului pe seama și în numele căruia au fost ctitorite inițial". Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ și din partea Guvernului Tăriceanu
Augustin Zegrean () [Corola-website/Science/305286_a_306615]
-
24 familii. Analiza efectuată de către conducerea moșiei a decis de a da în arendă de la 1 martie 1913-1 martie 1917: După Marea Unire din 1918 a Basarabiei cu România, guvernul a întreprins în decurs a mai multor ani măsuri intru exproprierea moșiilor. Un document atestă procesul verbal al Inspectoratului Chișinău din subordinea Direcției Cadastrale din 22 august 1932. Inspectorul cadastral Vasile Costin a fost delegat la măsurarea moșiei Stîncăuți - Cucueți, comuna Șapte Bani plasa Rîșcani județul Bălti, ce se află în
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Această moșie se marginea cu proprietatea Ecaterinei Dobrograeva, răzeșia locuitorilor satului Cucueți și satului Bălan; moșia Hiliuți, proprietatea satului Hiliuți; moșia Danul, proprietatea lui Capetanopolis; răzeșia locuitorilor satului Mălăiești și nădelurile din s. Șapte Bani. Alt document este actul de expropriere a moșiei Chiroșca - Danul, proprietatea lui Capetanopolis. O parte a acestui pămînt a fost repartizat locuitorilor din satul Cucueții - Noi: Popa Constantin Gh, 2 ha la prețul de 2165 lei; Zama Iachim - 5 ha, la prețul de 4330 lei; Breiciuc
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
2 ha, la prețul de 1732 lei, Dudu Maria, 2 ha la prețul de 1732 lei. și Alexăndrești: Guțu Grigore; Ștefan Vasile; Jaloba Ștefan; Furman Maxim; Corneev Petre; Ana I. Peataș, Grigore Manoi cîte 5 ha de fiecare. Prețul de expropriere a constituit 750 lei + 5% (38 lei)+ cheltuieli cadastrale 78 lei, total 866 lei. Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922 ne stipulează date referitor la Biserică Sf Treime din satul Cucueții-Vechi. Aici se stipulează că biserică a fost zidita
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
care putea ajunge până la 1.500.000 lei-aur. Totodată el a dispus întocmirea unui nou regulament de funcționare al Casei, aprobat de Consiliul Comunal la 6 noiembrie 1909. Pe baza acestor noi aranjamente s-au putut începe marile lucrări edilitare: exproprieri, deschideri de bulevarde, canalizare, transport în comun, etc. Pentru ducerea la îndeplinire a planurilor sale, precum și pentru a limita la minim nevoia de a se recurge la specialiști străini, Vintilă Brătianu dispune înființarea unui serviciu nou în cadrul primăriei, numit „"Serviciul
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
măsuri de reglementare a creditului intern au constat în: ștampilarea și consolidarea titlurilor de stat de dinainte de război, consolidarea datoriilor flotante în bonuri de tezaur, consolidarea creanțelor speciale, acoperirea creanțelor interne, reglementarea angajamentului datoriei flotante la Banca Națională, reglementarea finanțării exproprierii și reglementarea datoriilor interaliate din timpul războiului. Acest efort nu ar fi fost posibil fără asigurarea unor surse de venituri organizate în mod serios. Astfel sumele alocate de la bugetul statului pentru serviciul datoriei publice interne și externe au crescut de peste
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
principal de a dezbate și de a populariza în rândul populației, ideile principale ale noii viziuni a Partidului Național Liberal, după preluarea conducerii sale de către Ion I. C. Brătianu. Astfel aveau să fi dezbătute idei ca: unitatea națională, reforma sistemului electoral, exproprierea moșiilor și împroprietărirea țăranilor, dezvoltarea economică „prin noi înșine”, etc. La 1 aprilie 1913, tot prin stăruința lui Vintilă Brătianu, apare revista "Democrația", ca organ de presă al Cercul de studii al Partidului Național Liberal, iar câțiva ani mai târziu
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
stat chinez, împărțit în 36 de prefecturi conduse fiecare de un civil, un militar și un supraintendent „raportor". Această concepție era puțin adaptată mentalității popoarelor din regiune. El a reușit totuși, cu ajutorul unei reforme agrare brutale realizate, mai ales, prin exproprierea de foste domenii nobiliare, să câștige asentimentul țăranilor săraci: recunoașterea dreptului de proprietate, înlocuirea servituților feudale cu un impozit proporțional plătit către statul central. Prefecții însărcinați cu realizarea marilor lucrări (drumuri, diguri și canale), generalii cu atribuții de securitate în
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, înaintează Parlamentului României un Proiect de Lege privind ratificarea prin procedură de urgență a Amendamentului nr.1. Pe 21 octombrie 2009, Guvernul condus de Emil Boc adoptă Hotărârea nr.1240/2009 privind «privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării „Reabilitare DN 56 A Maglavit - Șimian, între km 0+000 și km 79+140, din cadrul etapei a V-a de reabilitare a drumurilor naționale, pe teritoriul județelor Dolj și Mehedinți”». Nota de
DN56A () [Corola-website/Science/314667_a_315996]
-
al Transporturilor, anunța în toamna lui 2009 că lucrările la pod sunt în întârziere cu 12-14 luni din cauza managementului defectuos: Pentru a putea preda companiilor constructoare amplasamentul liber de sarcini, România și Bulgaria au fost nevoite să procedeze și la exproprierea unor suprafețe de teren. Spre exemplu, conform lui Mircea Guță, primarul Calafatului, pe malul românesc au trebuit expropriate 42,6 hectare de teren, cu 242 de poziții în Cartea Funciară. Dintre acestea, 24 aparțineau Consiliului Local Calafat, una - Romsilva, iar
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Spre exemplu, conform lui Mircea Guță, primarul Calafatului, pe malul românesc au trebuit expropriate 42,6 hectare de teren, cu 242 de poziții în Cartea Funciară. Dintre acestea, 24 aparțineau Consiliului Local Calafat, una - Romsilva, iar alte 217 - persoanelor private. Exproprierea terenurilor de pe malul românesc a început relativ dezordonat, marcată de zvonuri, întârzieri și suspiciuni. Ludovic Orban, ministrul Transporturilor din acea perioadă, anunța la începutul lui septembrie că: Tot în septembrie 2008, primarul Mircea Guță spunea: „Negocierile de expropriere vor începe
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
persoanelor private. Exproprierea terenurilor de pe malul românesc a început relativ dezordonat, marcată de zvonuri, întârzieri și suspiciuni. Ludovic Orban, ministrul Transporturilor din acea perioadă, anunța la începutul lui septembrie că: Tot în septembrie 2008, primarul Mircea Guță spunea: „Negocierile de expropriere vor începe după 15 octombrie, dar nu se ocupă primăria. Nu am primit până acum nici un document de la guvern în acest sens”. Toma Iovănescu, director general adjunct tehnic al proiectantului IPTANA București, estima că vor fi afectați în total 150
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
tehnic al proiectantului IPTANA București, estima că vor fi afectați în total 150 de proprietari de terenuri, dar cu suprafețe modice. Cu toate acestea, până la sfârșitul lui 2008 nu a existat niciun act normativ clar care să reglementeze procedurile de expropriere. Desfășurarea alegerilor legislative din 2008 a întârziat și mai mult emiterea unei Hotărâri de Guvern în acest domeniu. Abia pe 13 mai 2009 Guvernul României emite Hotărârea nr.576, care abroga H.G. nr.1664 din 7 octombrie 2004, modificată ulterior
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
pe 13 mai 2009 Guvernul României emite Hotărârea nr.576, care abroga H.G. nr.1664 din 7 octombrie 2004, modificată ulterior prin H.G. nr.1331 din 3 noiembrie 2005. În anexa H.G. nr.576 se preciza că se alocă pentru exproprieri suma de 7.300.000 lei. Ulterior, presa românească a sugerat că sunt cazuri în care anumite suprafețe de teren au fost trecute de autoritățile locale dintr-o categorie inferioară într-o categorie superioară, pentru a le crește valoarea și
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Poiana Mare, adică aproape 100.000 de euro pe hectar la acea dată. Din acest motiv, pe data de 23 septembrie 2009 guvernul român emite Hotărârea nr.1032, care modifică H.G. nr.576., și prin care se suplimentează banii destinați exproprierilor „cu suma globală estimată de 2.465 mii lei, alocată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”. În Nota de Fundamentare a acestei Hotărâri se precizează clar că: O problemă reclamată de AZVI / Vimac și care a dus
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Infrastructurii”. În Nota de Fundamentare a acestei Hotărâri se precizează clar că: O problemă reclamată de AZVI / Vimac și care a dus la întârzieri în predarea amplasamentului liber de sarcini către constructor a fost necesitatea scoaterii definitive din circuitul forestier (exproprierea) a unei suprafețe de 3499 mp aparținând proprietății publice a statului și administrată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva. Acest lucru s-a reglementat până la urmă prin Hotărârea de Guvern nr.1005 din 2 septembrie 2009. În septembrie 2009, Konstantin
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
din Bulgaria, explica presei că întârzierea de 12-14 luni față de termenul de finalizare inițial se datorează în parte și faptului că România a emis târziu Autorizația de Construire care permite FCC accesul pe malul românesc, precum și procedurilor foarte lente de expropriere a terenurilor de pe același mal. Dificultățile legate de exproprieri au întârziat lucrările și pe malul bulgăresc. Deși oficial Bulgaria a început lucrările în iunie 2007, în realitate, datorită problemelor cauzate de exproprieri, începerea propriu-zisă a construcției a fost amânată până în
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]