13,216 matches
-
nu are caracteristicile tipului de animal pur. Astfel, de exemplu, se explică interdicția din iudaism de a mânca o zburătoare care nu e totuși pasăre. Același fir „logic” este urmat și de către militanții anti-O.M.G. pentru care transferul de gene e perceput ca o violare a naturii unei plante sau a unui animal. Aceleași cauze sunt la rădăcina altor manifestări ale "esențialismului apartenențelor" (vezi proverbul arab (egiptean) de la finele textului, care exprimă în mod explicit aceast natural sentiment de apartenență
Rasism () [Corola-website/Science/300838_a_302167]
-
un fel de pribegie confesională determinată de brutalele presiuni exercitate asupra creștinilor ortodocși din "Dejani" de către autoritățile politico-religioase ale vremii. Probabil că refuzul de schimbare a credinței strămoșești a fost cauza acestui masiv aflux de credincioși înspre schitul ortodox din geana muntelui, ținând cont că atât în 1733, 1750, cât și în 1758 exista biserică în sat, iar conscripția lui Adolf Nikolaus von Buccow din 1761 arată că la data acestui recensământ, în "Dejani" era un preot ortodox cu 73 de
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
producție, cercetare, comerț și prestări servicii în diverse domenii precum pomicultura, legumicultura, morărit și panificație, creșterea animalelor sau prelucrarea lemnului. "Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă" din comuna "Bujoreni", singura de acest fel din zona Oltenia, deține unica bancă de gene pentru nuc, alun, castan și prun din România. Stațiunea creează soiuri de pomi a căror faimă a devenit internațională, având clienți pomicultori din Italia și Polonia. Infrastructura comunei "Bujoreni" a fost îmbunătățită în anul 2007 prin refacerea unui drum de
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului. Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belcești cu o suprafață de 360 ha, adâncime 6-7 m. În trecut o pondere însemnată avea pădurea
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
canalelor ionice, interacțiunea mesagerilor secundari în sistemul semnalizării intracelulare, perturbarea transmiterii informației, dereglarea sintezei, stocării și recepționării substanțelor, care realizează interacțiunea intercelulară. Un rol important în patogenia nevrozelor revine particularităților genotipului și dereglărilor proceselor genomice ale neuronului (supresia și expresivitatea genelor, apariția genelor recombinate etc.). Factorii genetici dețin un rol important în producerea nevrozei anxioase și a celei obsesionale; ei sunt insignifianți în depresiunile nevrotice, isteria de conversiune și tulburările de tip fobie simplă. Conform ultimelor date, din tulburările anxioase numai
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
interacțiunea mesagerilor secundari în sistemul semnalizării intracelulare, perturbarea transmiterii informației, dereglarea sintezei, stocării și recepționării substanțelor, care realizează interacțiunea intercelulară. Un rol important în patogenia nevrozelor revine particularităților genotipului și dereglărilor proceselor genomice ale neuronului (supresia și expresivitatea genelor, apariția genelor recombinate etc.). Factorii genetici dețin un rol important în producerea nevrozei anxioase și a celei obsesionale; ei sunt insignifianți în depresiunile nevrotice, isteria de conversiune și tulburările de tip fobie simplă. Conform ultimelor date, din tulburările anxioase numai anxietatea generalizată
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
Genetică (din greacă: ', "genitiv" și ', "origine") este o ramură a biologiei care studiază fenomenele și legile eredității și ale variabilității organismelor. Genetică studiază structura moleculară și funcțională a genelor, comportamentul genelor în contextul unei celule sau organism (de exemplu dominantă și epigenetica), modul de transmitere a caracterelor de la părinți la urmași, distribuirea genelor și variația și schimbarea populațiilor. Știind faptul că genele sunt universale pentru organismele vii, genetică poate
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
Genetică (din greacă: ', "genitiv" și ', "origine") este o ramură a biologiei care studiază fenomenele și legile eredității și ale variabilității organismelor. Genetică studiază structura moleculară și funcțională a genelor, comportamentul genelor în contextul unei celule sau organism (de exemplu dominantă și epigenetica), modul de transmitere a caracterelor de la părinți la urmași, distribuirea genelor și variația și schimbarea populațiilor. Știind faptul că genele sunt universale pentru organismele vii, genetică poate fi aplicată
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
studiază fenomenele și legile eredității și ale variabilității organismelor. Genetică studiază structura moleculară și funcțională a genelor, comportamentul genelor în contextul unei celule sau organism (de exemplu dominantă și epigenetica), modul de transmitere a caracterelor de la părinți la urmași, distribuirea genelor și variația și schimbarea populațiilor. Știind faptul că genele sunt universale pentru organismele vii, genetică poate fi aplicată la studiul tuturor sistemelor vii, de la virusuri și bacterii la plante și animale domestice și apoi la om (în genetică medicală). Omul
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
Genetică studiază structura moleculară și funcțională a genelor, comportamentul genelor în contextul unei celule sau organism (de exemplu dominantă și epigenetica), modul de transmitere a caracterelor de la părinți la urmași, distribuirea genelor și variația și schimbarea populațiilor. Știind faptul că genele sunt universale pentru organismele vii, genetică poate fi aplicată la studiul tuturor sistemelor vii, de la virusuri și bacterii la plante și animale domestice și apoi la om (în genetică medicală). Omul începe să realizeze câteva lucruri esențiale și universale despre
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
al moștenirii prin amestecare: faptul că indivizii moștenesc un amestec de trăsături de la părinții lor. Lucrările lui Mendel au furnizat exemple în care trăsăturile erau cu siguranta neamestecate după hibridizare, arătând că trăsăturile se produc în urma unei combinări a unor gene distincte mai degrabă decât a unui amestec continuu. Amestecul de trăsături este explicat astăzi de acțiunea unor gene multiple cu ajutorul geneticii cantitative. O altă teorie care a fost susținută la timpul acela a fost moștenirea caracteristicilor dobândite: convingerea era că
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
au furnizat exemple în care trăsăturile erau cu siguranta neamestecate după hibridizare, arătând că trăsăturile se produc în urma unei combinări a unor gene distincte mai degrabă decât a unui amestec continuu. Amestecul de trăsături este explicat astăzi de acțiunea unor gene multiple cu ajutorul geneticii cantitative. O altă teorie care a fost susținută la timpul acela a fost moștenirea caracteristicilor dobândite: convingerea era că indivizii moștenesc trăsături consolidate de părinții lor. Această teorie (asociată cu Jean-Baptiste Lamarck) a fost dovedită ca fiind
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
altă teorie care a fost susținută la timpul acela a fost moștenirea caracteristicilor dobândite: convingerea era că indivizii moștenesc trăsături consolidate de părinții lor. Această teorie (asociată cu Jean-Baptiste Lamarck) a fost dovedită ca fiind greșită, experiența indivizilor nu afectează genele transmise copiilor lor.. Alte teorii includ pangenesis a lui Charles Darwin (care cuprindea ambele aspecte: dobândite și moștenite) și reformularea lui Francis Galton a pangenesis ca fiind particulară și moștenita. Ereditatea caracterelor (de exemplu: copilul moștenește trăsături atât de la mama
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
când Hugo de Vries, Carl Erich Correns și Erich von Tschermak au ajuns în mod independent la aceleași concluzii că și Mendel, redescoperind astfel legile eredității. În 1903 apare teoria conform căreia cromozomii sunt purtătorii eredității, iar în 1909 că genele sunt localizate pe cromozomi. În 1906, William Bateson a introdus termenul genetică. În 1927, este introdus termenul de "mutație" pentru a descrie schimbările suferite de materialul genetic. În 1953 este descifrata structura elicoidala, dublu catenara a ADN-ului iar în
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
suferite de materialul genetic. În 1953 este descifrata structura elicoidala, dublu catenara a ADN-ului iar în 1957 este descris mecanismul de replicare a ADN-ului. La nivelul cel mai fundamental, ereditatea organismelor are loc prin intermediul unor trăsături discrete, denumite gene. Această proprietate a fost observată pentru prima dată de către Gregor Mendel, care a studiat segregarea trăsăturilor ereditare la plantele de "Pisum sativum" (mazăre). În experimentele sale studiind trăsăturile pentru culorile florile, Mendel a observat faptul că florile fiecărei plante de
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
sativum" (mazăre). În experimentele sale studiind trăsăturile pentru culorile florile, Mendel a observat faptul că florile fiecărei plante de mazăre era sau mov sau albă - dar niciodată o formă intermediară între cele două culori. Aceste diferențe, versiuni discrete ale aceleași gene, sunt numite alele. În cazul mazării, care este o specie diploida, fiecare plantă individuală are două copii a fiecărei gene, o copie moștenita de la fiecare părinte. Multe specii, printre care și omul, este compus genotipic după același model de transmitere
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
era sau mov sau albă - dar niciodată o formă intermediară între cele două culori. Aceste diferențe, versiuni discrete ale aceleași gene, sunt numite alele. În cazul mazării, care este o specie diploida, fiecare plantă individuală are două copii a fiecărei gene, o copie moștenita de la fiecare părinte. Multe specii, printre care și omul, este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele diploide cu două copii ale aceleași alela a unei gene date sunt denumite homozigote, în timp ce organismele cu
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
plantă individuală are două copii a fiecărei gene, o copie moștenita de la fiecare părinte. Multe specii, printre care și omul, este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele diploide cu două copii ale aceleași alela a unei gene date sunt denumite homozigote, în timp ce organismele cu două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
părinte. Multe specii, printre care și omul, este compus genotipic după același model de transmitere a caracterelor. Organismele diploide cu două copii ale aceleași alela a unei gene date sunt denumite homozigote, în timp ce organismele cu două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
utilizate pentru prezicerea rezultatelor unei împerecheri este pătratul lui Punnett. Când studiază bolile genetice umane, geneticienii folosesc de obicei diagramele genealogiei pentru a reprezenta moștenirea trăsăturilor. Aceste diagrame marchează moștenirea unei trăsături într-un arbore genealogic. Organismele au mii de gene în componență, iar în organismele cu reproducere sexuală aceste gene sunt în general grupa independent una de cealaltă. Asta inseamna ca moștenirea unei alele pentru bobul de mazăre de culoare galbenă sau verde nu are legătură cu moștenirea alelelor pentru
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
Când studiază bolile genetice umane, geneticienii folosesc de obicei diagramele genealogiei pentru a reprezenta moștenirea trăsăturilor. Aceste diagrame marchează moștenirea unei trăsături într-un arbore genealogic. Organismele au mii de gene în componență, iar în organismele cu reproducere sexuală aceste gene sunt în general grupa independent una de cealaltă. Asta inseamna ca moștenirea unei alele pentru bobul de mazăre de culoare galbenă sau verde nu are legătură cu moștenirea alelelor pentru florile de culoare albă sau mov. Acest fenomen, cunoscut ca
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
de mazăre de culoare galbenă sau verde nu are legătură cu moștenirea alelelor pentru florile de culoare albă sau mov. Acest fenomen, cunoscut ca „a Doua Lege a lui Mendel” sau „legea separării independente”, asta însemnând că alelele a diferite gene se amestecă între cele ale părinților pentru a forma progenitura prin multe combinații diferite. (Unele gene nu se separă independent, demonstrând liknageul genetic, un topic discutat mai jos în articol.) Adesea gene diferite pot interacționa într-un mod care influențează
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
culoare albă sau mov. Acest fenomen, cunoscut ca „a Doua Lege a lui Mendel” sau „legea separării independente”, asta însemnând că alelele a diferite gene se amestecă între cele ale părinților pentru a forma progenitura prin multe combinații diferite. (Unele gene nu se separă independent, demonstrând liknageul genetic, un topic discutat mai jos în articol.) Adesea gene diferite pot interacționa într-un mod care influențează același caracter. De exemplu, la specia "Omphalodes verna" există o genă cu alele care determină culoarea
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
separării independente”, asta însemnând că alelele a diferite gene se amestecă între cele ale părinților pentru a forma progenitura prin multe combinații diferite. (Unele gene nu se separă independent, demonstrând liknageul genetic, un topic discutat mai jos în articol.) Adesea gene diferite pot interacționa într-un mod care influențează același caracter. De exemplu, la specia "Omphalodes verna" există o genă cu alele care determină culoarea florii: albastru sau magenta. Altă genă, totuși, controlează dacă florile să fie colorate sau albe. Cand
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
florii: albastru sau magenta. Altă genă, totuși, controlează dacă florile să fie colorate sau albe. Cand o plantă are două copii ale acestei alele albe, florile sale sunt albe - indiferent dacă prima genă are alele albastre sau magenta. Interacțiunea dintre gene este denumită epistazie, a doua genă fiind epistatică pentru prima. Multe trăsături nu sunt caractere discrete (de exemplu, florile violet sau albe) însă sunt caractere continue (de exemplu înălțimea omului și culoarea pielii umane). Aceste trăsături complexe sunt produsul mai
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]