13,312 matches
-
creștere era combinat, pe timpul zilei vasele cu plante de castravete fiind ținute la soare, apoi puse la adăpost în zone acoperite, la căldură, sau erau acoperite cu pânză îmbibată cu ulei, pentru a nu permite circulația curenților de aer. Aceste pânze erau numite "specularia". În însemnările sale, Plinius cel Bătrân consemnează existența unui castravete foarte mic, probabil soiul cornișon, care crește nu mai mare de 8 cm și are coaja neregulată, cu broboane și grunji. Plinius descrie și pregătirea unor remedii
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
avantajele și dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in și sfeclă de zahăr) și legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5-3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei și inundații periodice în subsolurile caselor, precum și lipsa curenților de aer verticali, care fac să se mențină multă vreme împrăfoșarea atmosferei din oraș
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
verdele, care este o culoare complementară între roșu și galben. În timp ce alți "fauve"-iști combină culorile între ele, Vlaminck le folosește în stare pură. Pictorul preferă contrastele violente între culorile esențiale, pe care adesea le stoarce din tub direct pe pânză. În acest tablou se pot observa "virgulele" atît de caracteristice lui Van Gogh, în special cu scopul de a sugera norii, cât și tentele plate de culoare, de pildă în redarea șlepurilor-spălătorii. În timp ce Sena ponderează compoziția, norii care plutesc pe
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
de cartofi" figurile rămân nedeterminate, ele fac parte din peisaj, confundându-se cu ansamblul în care evoluează. Pictând "Restaurantul "La Machine" din Bougival", în vârtejul aprins al culorilor, artistul își diversifică gama cromatică obișnuită, dar, cu trăsături rapide, lasă pe pânză locuri neacoperite, lipsite de culoare, care contribuie la expresivitatea tabloului. În "Remorcher pe Sena la Chatou" forța culorilor este corelată cu precizia generată de formele simplificate ale construcției. Mișcarea nervoasă a urmelor de pensulă conferă compoziției o extraordinară vigoare. Culorile
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
Cinematografică din București în 1983 și va ajunge actor la Teatrul Nottara din București. Până la absolvirea facultății, el va mai juca în câteva filme: va fi băiatul comisarului Patulea în "Cu mîinile curate" (1972), marinarul Mihu în serialul TV "Toate pînzele sus" (1977) și voluntarul transilvănean Coriolanus Brad în "Pentru patrie" (1978), primul și al treilea din aceste filme fiind regizate tot de Sergiu Nicolaescu. Copia standard a fost finalizată la sfârșitul anului 1971. Cheltuielile de producție s-au ridicat la
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
vase de cositor și textile. Muzeul a fost integrat în 1918 în Muzeul Brukenthal. Ca rezultat a pasiunii sale pentru broderiile și țesăturile țărănești, Emil Sigerus editează în 1906 mapa cu modele de broderii săsești intitulată "Siebenbürgisch-sächsische Leinenstickerei" (Broderii pe pânză a șașilor transilvăneni). Începând cu anul 1880, Emil Sigerus, care a fost întâi funcționar, apoi director al Asociației de Asigurări “Transsylvania”, a devenit și redactor la ziarul Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt din Sibiu. Emil Sigerus s-a numărat printre membrii fondatori ai
Emil Sigerus () [Corola-website/Science/312683_a_314012]
-
Lăpușneanu, pe soția sa Ruxandra și pe fiica lor, Domnița Sultana , care ar fi fost și prima stareță. Domnița ar fi fost înmormântată aici, după unele surse. În biserică s-au aflat o lungă perioadă trei tablouri în ulei pe pânză, realizate de un pictor necunoscut în anul 1827. Pe unul dintre ele sunt reprezentați domnitorul Lăpușneanu și soția sa, Ruxandra, pe al doilea este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului, iar în al treilea este pictat domnitorul
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
XX-lea s-au realizat câteva scene de picturi murale, dar s-a apreciat ulterior că nu prezintă valoare artistică sau liturgică. Pictorul anonim care a realizat picturile iconostasului a realizat în anul 1827 și trei tablouri în ulei pe pânză, care au fost încadrate în rame de lemn și atârnate pe pereții pronaosului. Două dintre tablouri sunt identice ca mărime, iar al treilea este ceva mai mic. Pe unul dintre ele sunt reprezentați domnitorul Lăpușneanu și soția sa, Ruxandra; în
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
Această pasărte își construiește scorbura timp de până la doi ani. Există păsări care îți construiesc scorburi și în unele specii de cactuși. Cuiburile în formă de ceașcă sau de cupă sunt formate dintr-o împletitură de materiale flexibile (paie, bețe, pânză de păianjen) plus în unele cazuri, noroi. Majoritatea păsărilor Passeriformes dar și păsările colibri sau păsările Apus apus își construiesc un astfel de tip de cuib. Materialul flexibil și forma cuibului permit ca acesta să se muleze pe lângă corpul păsării
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
realizat de asemenea o serie de lucrări pictate într-o dominantă a scenelor tipice din viața de zi cu zi a românilor. Aproximativ în anul 1947 a reînceput să lucreze după o perioadă de aproape totală orbire, un număr de pânze descriind vechiul oraș București sau scene din Istoria Românilor: Execuția lui Gheorghe Doja, 1954. În anul 1956, Uniunea Artiștilor Plastici a organizat la București o retrospectivă Ignat Bednarik. Ignat Bednarik a dat expresie unei problematici filosofice, atât prin compozițiile sale
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
o tendință de a așterne o „surdină” ce se va accentua o dată cu scurgerea timpului. La bătrânețe Grigorescu pictează care cu boi sau ciobănași, reluând astfel subiectele sale de succes. Tehnica folosită dă posibilitatea artistului de a pune în evidență pe pânză vibrațiile sentimentului. Lucrările mai cunoscute ale lui Grigorescu sunt: „Mocan”, „Vatra la Rucăr”, „Evreul cu Gâsca”, „Case la Vitré”, „Andreescu la Barbizon”, „Țărancă torcând”, „Întoarcerea de la târg” sau seria de autoportrete. Absolvent al Școlii de Belle-Arte din București, acesta predă
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
deosebită de colorist și în același timp de mare desenator. Ca alți pictori ai epocii, și Jean Al. Steriadi (1880-1956) parcurge același itinerariu pentru a se forma ca pictor desăvârșit. În 1904 la Paris expune, la „"Salonul de Toamnă"” o pânză numită „Chivuțele din Piața Mare”. Întors în țară, intră în rândurile „"tinerimii artistice"” unde expune numeroase tablouri, portrete, compoziții sau peisaje, realizate riguros, unele având chiar efect de clarobscur („Hamali în port”). Având un rafinament și o cultură vizuală demnă
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
M. Villemont. Balonul cântărea 410 kg, avea o capacitate de 1496 metri cubi de gaz și putea transporta cinci-șase persoane. A fost primul aparat de zbor al României. Însă primul balon înălțat pe teritoriul românesc a fost „o bășică din pânză de Brașov”, fără pasageri. Într-un document de epocă se povestește cum a fost lansat în vara lui 1818, în prezenața unei numeroase asistențe aflate pe Dealul Spirii și a domnitorului Ioan Gheorghe Caragea. „Bășica avea în interior un buriu
Balonul Mihai Bravul () [Corola-website/Science/312126_a_313455]
-
anul 1860 în contextul înființării Asociațiunii Transilvănene pentru Cultura și Literatura Poporului Român (ASTRA), în marea lor majoritate făcând parte breslele măcelarilor și negustorilor din Șcheii Brașovului. Costumul lor diferă de cel al Junilor Tineri și Bătrâni prin cămășile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi și largi, în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii și broderii în motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciula neagră, dar pentru
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
dungile zugrăvelei ce definește imaginea împotriva fondului său spațio-temporal. Călătoria cât mai departe în timp în măsura în care putem, ne duce nu la crearea imaginii, ci la marginea ei; crearea imaginii zace așadar în afara ei, la fel cum artistul se află în afara pânzelor sale. În legătură cu această viziune, spunem că crearea universului în termeni de timp și spațiu este asemenea descoperirii artistului și a acțiunii de a picta, mergând la marginea tabloului. Aceasta ne aduce foarte aproape de sistemele filozofice care văd universul ca gând
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
august, după un alt tur al Mării Marmara, "E11" a torpilat vasul otoman de război "Barbaros Hayreddin", care a pierdut 253 de oameni. În acest tur, "E11" a scufundat și un vas înarmat, șapte transportoare și 23 de vase cu pânze. Eșecul Aliaților de a cuceri Krithia, sau de a face vreun progres pe frontul de la Helles l-a făcut pe Hamilton să treacă la un nou plan de a asigura creasta Sari Bair și de a captura terenul înalt de pe
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
pentru transporturi. Între aprilie și decembrie 1915, un total de nouă submarine britanice și patru franceze efectuaseră 15 patrulări, scufundaseră un cuirasat, un distrugător, cinci canoniere, 11 transportoare de trupe, 44 de nave de aprovizionare și 148 de vase cu pânze, pierzând doar opt submarine Aliate scufundate în strâmtoare sau în Marea Marmara. Pe timpul campaniei, a existat permanent un submarin britanic în Marea Marmara, și uneori chiar două; în octombrie 1915, erau în regiune patru submarine Aliate. "E2" a plecat din
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
tapiserie ce o reprezintă pe Sfânta Cecilia (secolul XVII) patroana muzicienilor. Tot la etaj este și "dormitorul Caterinei de Medici" împodobit cu tapiserii flamande.În stânga patului, „Învățătura Dragostei”, de Correggio, pictată pe lemn (spre deosebire de tabloul omonim de la Londra, executat pe pânză). În anexe pot fi vizitate "bucătăriile" (mobilier, ustensile și vase de aramă) aflate în pilonii enormi ai fundației din albia râului; de fapt, sunt cămara, sala de mese, măcelăria, magazia.Între cei doi piloni, o terasă aflată pe malul apei
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
și cu un stil deosebit care însă, cu timpul, a suferit o evoluție remarcabilă. Tablourile sale au căpătat importanță și datorită faptului că ele coincideau cu gustul burghez și aristrocratic mai ales în tematicile religioase. În 1645 a pictat 13 pânze pentru chiostrul bisericii "San Francisco el Grande" din Sevilia; acestea se numără printre pânzele care i-au adus cea mai mare faimă. S-a căsătorit în același an cu Beatriz Cabrera, cu care va avea, în final, 9 copii. Realizarea
Bartolomé Esteban Murillo () [Corola-website/Science/311041_a_312370]
-
Tablourile sale au căpătat importanță și datorită faptului că ele coincideau cu gustul burghez și aristrocratic mai ales în tematicile religioase. În 1645 a pictat 13 pânze pentru chiostrul bisericii "San Francisco el Grande" din Sevilia; acestea se numără printre pânzele care i-au adus cea mai mare faimă. S-a căsătorit în același an cu Beatriz Cabrera, cu care va avea, în final, 9 copii. Realizarea celor două tablouri pentru Catedrala din Sevilia au constituit pentru el izvorul inspirației și
Bartolomé Esteban Murillo () [Corola-website/Science/311041_a_312370]
-
în 1665. Frescele Bisericii Capucinilor din sevilia au fost salvate de la distrugere în perioada invaziei franceze din timpul Războiului spaniol de Independență iar mai apoi au fost restaurate de pictorul sevilian Joaquín Bejarano; drept mulțumire, călugării capucini i-au dăruit pânza centrală a palei principale, "Extazul de la Porțiuncula a Sfântului Francisc de Assisi", în prezent conservată la Wallraf-Richartz-Museum din Köln. Murillo este cunoscut și pentru tablourile sale reprezentând fetițe și copii: de la candoarea "Fetițelor cu flori" la realismul viu al copiilor
Bartolomé Esteban Murillo () [Corola-website/Science/311041_a_312370]
-
orașelor. Astfel, vorbind despre Londra, naratorul afirmă: ""Drumurile serii în Londra! Le am în mine ca pe unul din cele mai mari bunuri ale vieții. În ceața ușoară a nopții apropiate, impresia de aventură a străzilor care se desfac înainte, pânza mișcătoare a luminilor, amețeala subtilă a vârtejului. Uneori, la vreo încrucișare de străzi rămân în loc cu o tristețe inexplicabilă și subtilă în piept. Un miros special de benzină mi-a deșteptat în suflet viziunea proaspătă a unui colț din Londra
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
sale "cubofuturiste". Influențat de Fernand Léger, își reduce personajele la forme obloconice și cilindrice sau execută colaje cubiste după modelul oferit de lucrările lui Pablo Picasso și Georges Braque. Malevici elimină perspectiva, așterne suprafețe colorate una peste alta, adună pe pânză materiale diferite, cel mai adesea lipind decupaje de hârtie. În ""Compoziție cu Mona Lisa"" face legătura dintre tablou și cuvânt, introducând în compoziție două cuvinte rusești, pictate cu litere mari, care înseamnă "eclipsă parțială". În felul acesta ne dă de
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
ladă pentru păstrarea hainelor ori a pâinii sau a sării și cuptorul pentru gătit. Casele nobililor erau din piatră, nici ele confortabile, dar cu mobilier foarte scump. Pereții erau ornamentați cu diferite desene sau cu un fel de tapiserii din pânză groasă. Ei nu aveau instalații de curățire a apei. În schimb, în Orient, nobilii trăiau în lux și rafinament, având băi, instalații sanitare și grădini. Țăranii purtau haine croite din pânză groasă, lână și piele. Ei purtau ca încălțăminte saboți
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
diferite desene sau cu un fel de tapiserii din pânză groasă. Ei nu aveau instalații de curățire a apei. În schimb, în Orient, nobilii trăiau în lux și rafinament, având băi, instalații sanitare și grădini. Țăranii purtau haine croite din pânză groasă, lână și piele. Ei purtau ca încălțăminte saboți din lemn sau umblau desculți. Hainele nobililor erau elegante, făcute din materiale mai scumpe (mătase, stofă subțire) și purtau ghete din piele groasă sau cizme înalte. Din anii 1400, femeile purtau
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]