15,863 matches
-
informările mergând și la Secția Relații Externe și Secția presă a CC al PCR. Așa că, de regulă, copiile informărilor mele ajungeau la "Cooperativă" nu neapărat din mâna mea, ci din mâinile dactilografelor, secretarelor, directorilor și directorilor adjuncți "aflați în slujba Patriei"! Menționam mai sus cisterna cu nitroglicerina a lui Yves Montand din filmul "Salariul groazei". Dacă stau și mă gândesc, "nitroglicerina" mea avea cel puțin două cauze de explozie: una puteau fi ziariștii pe care-i însoțeam și care, întorși pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
am spus soției că plecăm la Roma, a fost în al nouălea cer de fericire și avea toate motivele să fie: țară civilizată, frumoasă, călduroasă (ea fiind mereu o friguroasă), teatre, Scala din Milano, bașca revenirea într-un fel la "patria mumă", bunica ei paternă fiind originară din Treviso! Eu am început să mă pregătesc temeinic, am vizitat toți "factorii de răspundere", vorbeam cu soția italiană și ne distrăm de pronunția noastră "dacică" și de cuvintele contorsionate à la "Coana Chirița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
SUA, au fost toți retrași de la ambasade. Am primit în acest sens o telegramă de la tov. Postelnicu, prin care eram solicitat să-l expediez urgent la București "pentru cursuri de perfecționare", urmând ca la o săptămână după confirmarea întoarcerii "în patrie" să plece și familia soția și două fetițe mici. Sărmanii de ei, i-am ajutat cum am putut, rămânând în bune relații și "după"). Le-am mulțumit încă o dată pentru primire, i-am asigurat de bunele mele intenții privind colaborarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
străzi, piețe și busturi în toate localitățile. Aceștia au luptat pentru cucerirea independenței de sub coroana spaniolă, au supraviețuit comploturilor, atentatelor și bătăliilor și unii dintre ei, ca și Bălcescu al nostru, au avut un sfârșit ingrat, murind departe de "madre patria", în exil. E și cazul generalului Bernardo O'Higgins, de origine irlandeză, fiu "natural" al unui guvernator. A fost alături de generalul argentinian Jose de San Martin, cel care a luptat pentru independența Chile, profitând și de ocuparea Spaniei de către trupele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
noi n-am fost lipsiți de șefi de guverne militare toți cu nume terminate în "escu" Averescu, Antonescu, Rădescu, Sănătescu, ultimul "escu" fiind cizmarul-general Ceaușescu!) În majoritatea cazurilor, regimurile și loviturile militare în America Latină au fost motivate "pentru a salva Patria". Lucrurile nu au stat chiar așa, în multe cazuri generalii fiind la fel de corupți, egoiști și cu interese personale ca și "civilii"! În Chile dictatura militară și Pinochet au înlăturat prin forță un guvern și un președinte aleși democratic. Prigoana dezlănțuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu statutul Corpului diplomatic și a trebuit să fie retras rapid de la post pentru a nu compromite și mai mult relațiile cu "țara de reședință". (graba a fost atât de mare încât, așa cum am arătat mai sus, a plecat spre patrie fără "micul echipament", acesta fiindu-i expediat ulterior!). Mutarea MAE român a fost, zic eu, inteligentă: în stolul de "ulii cu ochi albaștri" de la Ambasada României la Santiago de Chile, a fost trimis "porumbelul" Alin Săvescu, șef de misiune, secretar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
E distinctă arhitectura, în Chiloe păstrându-se încă și astăzi circa 150 de bisericuțe de lemn, aflate sub protecția UNESCO, construite de localnici în urmă cu secole sub supravegherea călugărilor iezuiți. Sunt distincte obiceiurile. Chiloe este și în anii noștri patria vrăjitoarelor, faunilor și nimfelor, vaselor fantomă și orașelor fantomă. Chiloe și marea sa interioară s-au format acum zeci de mii de ani ca urmare a cutremurelor puternice și erupțiilor vulcanice, precum și a eroziunii cauzate de ghețari. Un astfel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de exemplu Sao Paulo sau Buenos Aires, nu i-am întâlnit pe români altfel. Mi-am propus nu să-i schimb, fiindcă ar fi fost greu sau imposibil, cel puțin din două motive fugiseră dintr-o dictatură și acum trăiau în patria adoptivă în altă dictatură. Doream doar să mi-i apropii, să aflu ce gândesc și dacă îi mai interesează ceva din ce-au lăsat în urmă din copilăria și tinerețea lor. Ca să-i descopăr mi-a luat câteva luni bune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Ca mine s-a dovedit că au gândit majoritatea românilor. Nu-i acuz pe cei care au plecat, dar nici nu accept ridicarea în slăvi a gestului lor. Românii și în general latinii au un sentiment cu totul special pentru "patria pe care nu poți să ți-o duci pe vârful pantofului". O să mă întrebați: "Care patrie, domnule?" O să vă răspund ca Tudor Vladimirescu: Patria e norodul și nu tagma jefuitorilor", fie ei jefuitorii comuniști de dinainte de '89 sau cei capitaliști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
au plecat, dar nici nu accept ridicarea în slăvi a gestului lor. Românii și în general latinii au un sentiment cu totul special pentru "patria pe care nu poți să ți-o duci pe vârful pantofului". O să mă întrebați: "Care patrie, domnule?" O să vă răspund ca Tudor Vladimirescu: Patria e norodul și nu tagma jefuitorilor", fie ei jefuitorii comuniști de dinainte de '89 sau cei capitaliști de după. (Am cunoscut prin 1987 un șofer . Era un bărbat tânăr, cam de 40 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
slăvi a gestului lor. Românii și în general latinii au un sentiment cu totul special pentru "patria pe care nu poți să ți-o duci pe vârful pantofului". O să mă întrebați: "Care patrie, domnule?" O să vă răspund ca Tudor Vladimirescu: Patria e norodul și nu tagma jefuitorilor", fie ei jefuitorii comuniști de dinainte de '89 sau cei capitaliști de după. (Am cunoscut prin 1987 un șofer . Era un bărbat tânăr, cam de 40 de ani, bine legat, liniștit și simpatic. În drumul de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
străine"! Mă întorc și eu la Goya: "somnul rațiunii naște monștri"! În România acelor vremi, suspiciunea era la ordinea zilei și exista convingerea fermă până la cele mai înalte niveluri că toți cei 20 de milioane de români (mai puțin "șoimii patriei", până la majorat) pot deveni în orice moment niște trădători. În capetele lor pătrate formula atât de vehiculată "omul, cel mai prețios capital" se transformase de-a lungul anilor din "homo homini mielus est" în "homo homini lupus est"! Că cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de vehiculată "omul, cel mai prețios capital" se transformase de-a lungul anilor din "homo homini mielus est" în "homo homini lupus est"! Că cei de la "Cooperativă" n-au înțeles nimic din "Cazul Săvescu" și după înapoierea "excursionistului" la Ceahlău, "patria mumă", o dovedesc cele 150 de pagini de rapoarte, informări, note ale Dosarului, redactate după sosirea "acasă", care se adaugă celor 200 de pagini anterioare. Una dintre acestea poartă data de 19.10.1981, deci doar câteva zile după revenirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și trebuind să cumpărăm trufandale cu ocazia escalei la Budapesta. O altă problemă care îmi dădea dureri de cap la fiecare două-trei croaziere o aveam cu "hartiștii", cei patru instrumentiști de pe motonavă (vioară, chitară, pian, percuție), care când veneau spre "patrie" erau încărcați cu baloturi cu blugi, baxuri de țigări, kilograme de cafea și alte articole, achiziționate cu ciubucurile de la clienți sau cu trocul făcut în porturi (o sticlă de șampanie "Zarea" luată la noi cu 35 de lei se vindea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
interpreta "Aida" sau "Nabuco"!) Dificultățile cu firma respectivă, a treia ca furnizoare de valută în relația ONT, apăreau la sejururile și circuitele din țară, cu problemele, reclamațiile și penalizările la plăți de rigoare. Veghind însă la "apărarea intereselor economice ale patriei" și luptându-mă cu "imperialistul Dr. L...", am reușit să am rezultate foarte bune "în câmpul muncii", în 1984 fiind chiar decorat cu "Medalia Muncii". Pentru aceleași bune rezultate, trei ani mai târziu, am fost propus și ales secretar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
litera "e". Cu toții am primit "ca bonus" și un "vot de blam" pe linie de partid. Mai lipsea puțin și ni se punea în spate și "subminarea economiei naționale", pentru care, la Târgoviște, ne aștepta "dulce ca mierea e glonțul Patriei"! DECIZIA Nr. 108 din 23.XI.1988 a ONT Carpați-București, "în temeiul dispozițiilor Legii... și HCM..., în baza..., văzând Nota... cu privire la concluziile dispuse ca urmare a controlului efectuat de un colectiv al CC al PCR din care rezultă abaterile săvârșite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
schimb "amabil" de mesaje între Săvescu și "Cooperatori" prin intermediul descoperirii lui Graham Bell, a continuat "voios" și în anii următori, înregistrările nefiind interesante pentru eventualii cititori, deprinși cu "literatura" de bună calitate și nu cu maculatura redactată de UM-urile "patriei". De interes doar intervențiile șefilor pentru a păstra trează "vigilența subalternilor", care mai scăpau câte o "convorbire" a "obiectivului" cu "inamicul": MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI UM 0625 Nr.3721/SN/00169090/18.VI.1987 STRICT SECRET SP 395
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în străinătate, pentru obligații de serviciu încheierea de contracte, participări la târguri și expoziții de turism, "acțiuni de impulsionare" etc., "sursele" fiind solicitate să garanteze într-un fel că "obiectivul" nu va "excursiona", respectiv nu va "alege libertatea", trădându-și Patria și Partidul. De menționat, în acest context, care era "circuitul" urmat pentru obținerea avizelor necesare unei deplasări, în interes de serviciu, în străinătate: după obținerea avizelor conducerii ONT și COM-ului ONT, și a Direcției Turism Internațional din Ministerul Turismului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Bismarck a făcut un demers la Constantinopol, urmărind ca Poarta să intervină În această problemă pentru apărarea intereselor Germaniei, ceea ce reprezenta pentru România o gravă Încălcare a autonomiei sale. Datorită acestui demers, prințul Carol (profund marcat de acest gest din partea patriei de origine), s- a văzut obligat să sancționeze legea. Concomitent, ministrul român de externe - Costaforu, i-a trimis consulului german o notă În care se sublinia că „România se va apăra totdeauna contra unui amestec al Turciei În afacerile sale
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mulți dintre aceștia, potrivit afirmațiilor consulului francez, erau agenți ruși sau austrieci. Datorită măsurilor luate de guvernul român, la nivelul Europei a fost declanșată o campanie de presă potrivnică, mai ales În Franța, unde ziarele sprijinite financiar de evrei: La Patrie, Le Siecle, Le Temps, precum și publicațiile israelite: Archives israelites, L’Univers israelite ș.a s-au Întrecut În a condamna măsurile guvernului de la București În termeni de o violență verbală puțin obișnuită: „acte de persecuție sălbatică”, „acte de barbarie și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
1895, Dumitru Sturdza a convocat numeroase adunări publice În capitală pentru a protesta Împotriva „viitoarei violări a Constituțiunei”, iar de anul nou a redactat un apel către cetățeni, prin care declara că, „ordinea morală, constituțională și națională este răsturnată În patria noastră”. Dacă Sturdza credea că legea minelor periclita morala și naționalitatea românilor, presa liberală, mai sentimentală, vorbea cu melancolie de „fluierul stricat al mașinei Înlocuind doina ciobanului!” În ședința din 7 februarie 1895 raportorul Gr. Tocilescu considera legea ca impusă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de construcție logică, un model de raționament omenesc, totul era spus cu mândria siguranței și emoția patimii. Nu Îngăduia moșneagul să se fi putut Înșela o viață Întreagă și acum, la pragul mormântului, convins de infailibilitatea sa, depunea pe altarul patriei roadele jumătății de veac de gândire și de credință”. Fiind sensibil la situația românilor din Transilvania, și nefiind Împotriva unirii, a răspuns domnului Moldovanu spunându-i că a oferit „mirajul României Mari”, care, ca orice „miraj se evaporează când te
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
când va scăpa de domiciliul obligatoriu de la sovietici) în toată România, peste tot, de la munte la mare, din Sighet la Constanța, de la Iași la Timișoara. Să o plimbe o lună întreagă. Fiul ei va conduce motocicleta, soțul ei, revenit în patrie, călare pe șa, în spatele tânărului, și ea, Maria Ivanovna, în ataș. Era o entuziastă, trăia închipuita aventură ca pe un eveniment extraordinar, o revoluție sufletească eliberatoare. Când motocicleta și-a făcut apariția, Maria Ivanovna și-a confecționat un fanion cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Așa am aflat și altele: "cine cu cine, că baba e într-adevăr vrăjitoare, că șeful poliției provine de la secu" și am "degustat" bancuri fără perdea. Unul din cei doi era experimentat; umblase noapte de noapte prin mai toate orașele patriei și mi-a cântat, cu lacrimi în ochi, fragmente de manele... Ne-am despărțit cu duioșie... * Ce fac oamenii în aceste nopți albe? l-am întrebat într-o doară, mai mult pentru mine. Dar lăutarul mi-a răspuns, înțelept, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
angajament care, la vremea respectivă, trecea drept unul de natură profesională, făcea parte din obligațiile cadrelor didactice care lucrau cu străinii. La cât o agreează conducerea liberală, poate își pierde și partidul. O mulțime de neonuferi se ivesc pe frontispiciul patriei noastre, cântând un recviem vesel celei mai populare dintre liberali, proaspăt și voluptos maculată. Mă întreb, oare am deprins ceva mai mult discernământ legat de principiul proporționalității în privința responsabilității moral-politice? Dacă mă gândesc la rezultatul alegerilor trecute, perfect anapoda față de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]