12,732 matches
-
persoane. Orașul Căinari este situat în centrul republicii la o distanță de 50 km spre sud de municipiul Chișinău. Fondul funciar al or. Căinari constituie 4.294 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinație agricolă, preponderent pământ arabil, plantațiile multianuale ocupă 146 ha dintre care livezile constituie 61 ha iar viile 85 ha. Orașul Căinari, spre deosebire de alte localități are o suprafață relativ mare de pășuni - 497 ha sau 11,5% din suprafața totală. Bonitatea medie a terenurilor agricole este
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
colecției de vinuri Cricova în baza vinurilordin colecția Moldovei și a vinurilor rare din colecția lui Goering revenite URSS în calitate de reparații după al 2-lea Război Mondial. 1957-Producerea spumantului clasic în cantități industriale. 1970-Crearea asociației viti-vinicole și extinderea masivă a plantațiilor vinicole. 1980-Fortificarea capacitățiilor de producere și extinderea pe piețele mondiale. 1986-Fondarea întreprinderii de producerea a spumantului original. 1991-Trecerea de la economia centralizată la valorile economiei de piață. 1998-Fondarea centrului de business și turism „Cricova-Vin” 2001-Crearea bazei materiale proprii de plantații vinicole
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
a plantațiilor vinicole. 1980-Fortificarea capacitățiilor de producere și extinderea pe piețele mondiale. 1986-Fondarea întreprinderii de producerea a spumantului original. 1991-Trecerea de la economia centralizată la valorile economiei de piață. 1998-Fondarea centrului de business și turism „Cricova-Vin” 2001-Crearea bazei materiale proprii de plantații vinicole hipermoderne, clone divirozate. 2002-Decernarea Ordinului Republicii. 2004-Declararea Combinatului de Vinuri ”Cricova” Ș.A. ca obiect al patrimoniului național cultural al țării 2007-Reconstrucția Complexului de Degustare ”Cricova” 2008-Implementarea Sistemului ISO 9001 2009-Implementarea Sistemului de Management al Siguranței Alimentelor ISO-22000 2011-Reconstrucția fabricii
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
în zonă de frontieră la 226 verste de Chișinău și la 50 verste de Soroca. Aparține familiei Cantacuzino și este populată de moldoveni și evrei în număr de 5.678 persoane”. Ceva mai târziu documentele ne vorbesc că aici erau plantații mari de tutun. La începutul sec. XX, voloștea Otaci era destul de mare și avea 28 de sate cu o populație de 35.305 persoane, în orașul propriu-zis locuiau 5.820 persoane, dintre care 3.200 erau evrei. În anul 1862
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
anul 1927 un grup de coloniști (Rott, Eghe, Thin, Gherman) din coloniile Bergdorf (Colosovo), Glinstal (Glinoe), Leninstal (Carmanovo) au format primele așezări pe teritoriul satului. Pe atunci satul nu avea denumire. Locuitorii acestei așezări au sădit primele livezi și primele plantații de viță-de-vie. În perioada formării colhozurilor și sovhozurilor aici mai vin și alți locuitori din Ucraina: Lujanschii Timofei, Cipac Ivan, Agatiev Macsim, Bajora Timofei, Pecerski Serghei ș.a. În anul 1932 s-a format sovhozul №4 al trustului de vinuri din
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
sovhozurilor aici mai vin și alți locuitori din Ucraina: Lujanschii Timofei, Cipac Ivan, Agatiev Macsim, Bajora Timofei, Pecerski Serghei ș.a. În anul 1932 s-a format sovhozul №4 al trustului de vinuri din Tiraspol, iar în 1933 au fost mărite plantațiile de viță-de-vie cu așa soiuri ca: “Shasla”- 35 ha, ghibrid “Zaibara-14” - 35 ha. În același an gospodăria primește denumirea de Crasnîi Vinogradari (în limba rusă Красный Виноградарь - Viticultorul (Vierul) Roșu). Pe teritoriul satului atunci erau așezate 3 case, construite de
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
și veșnice. Moșia satului se întinde pe o suprafață de circa 9 mii ha, dintre care 1687,36 ha le revin suprafețelor de apă, 3814 ha - terenurilor arabile, 185,45 ha - pășunilor, 304 ha - viilor, 32 ha - livezilor, 32 ha - plantațiilor de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
s-a început refacerea lui radicală. În același timp este din ce în ce mai mult mecanizată agricultura. Astfel, în timpul URSS, colhozul dispunea de 6.000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mai dezvoltată în apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Criza apei este cel mai bine simțită în perioada caldă a anului. Resursele de vegetație naturală, circa 8% din teritoriul satului este ocupat de pășuni și numai 491 hectare din totalul terenurilor satului de 6.912 hectare sînt ocupate de plantații forestiere. Pășunile sînt de calitate inferioară, iar pădurile sînt foarte tinere, excepție făcînd doar fîșia de pădure din partea de nord - est a satului, numită “Flămînda”. Vegetația de pășune și pajiște favorizează creșterea animalelor, în special a ovinelor și caprinelor, mai
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
din populația satului simt lipsa apei potabile. Pe an ce trece vegetația naturală ocupă suprafețe tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a păstrat un procent foarte mic: pădurea de stejar din N-E satului, restul plantațiilor forestiere sînt toate plantate de om (plop, salcîm). În total fîșiile forestiere a stului Colibași au o suprafață de 491 ha. Suprafața de pășuni este deasemeni foarte mică (8% din totalul teritoriului satului) și pe lîngă aceasta în mare măsură
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
făcuse bun renume în r-nul Fălești prin hărnicia și eforturile țăranilor. Având în 1973 o populație de 3141 de locuitori, Mărăndenenii dădeau anual producție de peste 2 mln. de ruble., cultivând intensiv sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, cerealiere, îngrijind bine plantațiile de livezi. Rentabilitatea depășea 62%. Deci nu-i de mirare că în acea perioadă construcțiile de case și așezăminte social-culturale luase o amplă desfășurare. Despre sătenii acestui sat se poate spune că sunt harnici, îndrăgostiți cu patimă de natura ce
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
își croiește drum spre sud pârâul Sărata, creând, alături de șoseaua Hîncești - Leova o lungă ghirlandă de iazuri. Piscul împădurit dintre Mereșeni și Hîncești atinge altitudinea de 322 m, dând peisajului un aspect de regiune premontană. Localitatea e înconjurata cu mari plantații de vii, iar între sat și fabrica de vinificație se așterne un mare iaz cu pește. Mai la vale încântă privirea satul podgorean Sărata-Galbenă. Savantul Ion Hâncu, în lucrarea sa "Vetre strămoșești din republica Moldova", scrie că „Arheologii au identificat
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
Ulmu este o localitate, din Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Situat în Mijlocul Codrilor Moldovei, cu o climă favorabilă, cu ierni blânde și veri călduroase. Solul acestei zone, un soi de cernoziom, este prielnic plantațiilor agricole de cele mai multe feluri, în zilele noastre crescând culturi de viță-de-vie, porumb, pomi de cireș și vișin și multe alte culturi și plante. Râul Botna este un afluent al râului Nistru. Debitul râului poate ajunge și la zero, în vreme
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
construcția rețelei de gazificare, pîna astăzi sunt gazificate circa 1000 de gospodării. Peste 30% din gospodării beneficiază de un sistem de canalizare. Drumurile locale depășesc 33 de km. Predomină peste toate blocul administrativ cu 3 etaje. Văzînd în preajma satului Bardar plantații mari de viță-de-vie, bine îngrijite, fabricantul de origine germană Miller, ajutat de inginerul Fișman, aduse de peste Carpați, din Transilvania, utilaj pentru axtragerea spirtului din poamă. Construi o mica întreprindere, la care angajă vreo duzină de oameni în frunte cu un
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
menajerie este vizitată de o mulțime de copiii din Chișinău și din alte părți ale țării, iar pe timp de vară, aici vin copii și din România și Rusia. Site-ul oficial - http://www.zooclub.md/ro/ Cea mai mare plantație de lalele din Moldova se află în localitatea Bardar, raionul Ialoveni. Aceasta se întinde pe o suprafață de 40 de ari, unde în fiecare an, antreprenorul plantează in jur la un milion de bulbi de lalele.El a putut să
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
studenta în anul V la Paris. Frații Vasile și Nicolae Luchița au case frumoase în sat, trăiesc alături, fără gard între ei, ca și la ferma de sub pădure. Dar în ambele curți predomină covîrșitor florile. Bulbii sunt aduși din Olanda. Plantația de lalele datează din anii 2000, iar investiția antreprenorului se ridică la aproape patru milioane de lei. În anul 2013, Ministerul Agriculturii prin intermediul IFAD a finanțat construcția drumului de acces spre plantație. Originari din acest sat sunt:
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
predomină covîrșitor florile. Bulbii sunt aduși din Olanda. Plantația de lalele datează din anii 2000, iar investiția antreprenorului se ridică la aproape patru milioane de lei. În anul 2013, Ministerul Agriculturii prin intermediul IFAD a finanțat construcția drumului de acces spre plantație. Originari din acest sat sunt:
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
adîncime de mai mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
agricoli din republică. Roșiori-Lux are relații de parteneriat cu companii din Polonia, Ungaria, România, Rusia și Ucraina. Calitatea managementului asigură menținerea fondurilor fixe, calitatea deosebită a culturilor, a livezilor de meri (dotate cu un sistem de irigații prin picurare), a plantațiilor de pepene verde (unde se aplică metode speciale sub folie) etc. Primăria Chișcăreni dispune de un post de radio local, cu emisiuni zilnice și care contribuie la dezvoltarea comunitară. La Chișcăreni activează numeroși sportivi judocani, care au obținut rezultate remarcabile
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
străzi, piețe, construcții și alte terenuri neagricole - ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip cernoziom și de luncă. Vegetația culturală este reprezentată prin culturile tradiționale cultivate: grâu, porumb, floarea soarelui, tutun, legume etc. Plantațiile multianuale au fost defrișate ca rezultat al repartizării cotelor de pământ echivalent proprietarilor particulari, degradării lor și neprelucrării acestor terenuri. Bazinele acvatice se întind pe o suprafață de 53,07 ha și sunt proprietatea Administrației Publice Locale. Acestea sunt date
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
Bucovăț este una din cele mai industrializate localități din republică. Terenurile agricole ocupă o suprafață de 383 ha sau 48,6% din suprafața totală. În structura terenurilor agricole cea mai mare parte o ocupă terenurile arabile 242 ha, urmate de plantațiile multianuale 85,7 ha și pășuni 54 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Bâc care trece prin localitate și lunca lui. Suprafața totală a terenurilor de sub apă este de 7 ha. Baza economiei locale o formează cei
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
acest vid decurge dreptul regal de a acorda aceste pământuri călugărilor militari teutoni, care erau în căutarea unui loc de așezare în Europa după nereușitele militare din Orientul Apropiat . Prin stabilirea teutonilor aici, locul devenea un „nou răsad” ("nova plantatione", "plantațio novella"), o „țară gospodărita” ("terra culta"). Observând că țara nu era nici „pustie”, nici „nelocuita”, căci chiar diplomele îi menționează pe locuitorii ei, autorul caută să deslușească aceste formule în tradițiile din textele medievale europene, si chiar antice greco-romane, găsind
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
explorare și colonizare în cele două Americi, până în 1604, după pacea încheiată cu Spania. În secolele XVII-XVIII, Marea Britanie a înființat primul imperiu, care își avea centrul în emisfera vestică, adică în insulele Caraibiene și America de Nord. A început cu înființarea unor plantații de tutun în Indiile de Vest și a coloniilor religioase situate de-a lungul coastei Americii de Nord. Anglia și-a asigurat prezența în India în secolul XVII, prin Compania Indiilor Orientale. Deși această prezență a devenit mai întinsă și consolidată de-
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
coloniilor spaniole din cele două Americi, și ca rezultat stabilea statutul Marii Britanii ca putere maritimă aproximativ egală cu puternicii competitori europeni. Prima colonie de exploatare din Indiile de Vest a fost Saint Christopher (mai târziu Saint Kitts), achiziționată în 1623. Plantațiile engleze înființate în Indiile de Vest au fost lucrate inițial de ucenici albi aduși din Anglia. Plantațiile de tutun sunt înlocuite cu cele de trestie de zahăr lucrate însă de sclavi aduși din Africa. În 1655, Anglia a cucerit Jamaica
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]