12,456 matches
-
a o îndrepta. Apendice 7 CONTROLUL ÎNTREGULUI SISTEM 1. Pentru a controla concordanța cu prescripțiile de la pct. 4.7. din anexa III, se stabilește precizia globală a aparaturii de prelevare CVS și de analiză, introducând o masă cunoscută de gaz poluant în sistem atunci când acesta funcționează ca pentru o testare normală: apoi se execută analiza și se calculează masa poluantului după formulele din apendicele 8 al prezentei anexe, luând totodată ca masă volumică a propanului valoarea de 1,967 g în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
din anexa III, se stabilește precizia globală a aparaturii de prelevare CVS și de analiză, introducând o masă cunoscută de gaz poluant în sistem atunci când acesta funcționează ca pentru o testare normală: apoi se execută analiza și se calculează masa poluantului după formulele din apendicele 8 al prezentei anexe, luând totodată ca masă volumică a propanului valoarea de 1,967 g în condiții normale. Următoarele două tehnici sunt cunoscute ca oferind o precizie suficientă. 2. MĂSURAREA UNUI DEBIT CONSTANT DE GAZ
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
măsurând diferența de masă a sticlei. Apoi se analizează gazele adunate în sac, cu aparatura folosită în mod normal pentru analizarea gazelor de eșapament. Apoi se compară rezultatele cu valorile de concentrații calculate anterior. Apendicele 8 CALCULAREA EMISIILOR MASICE ALE POLUANȚILOR. 1. DISPOZIȚII GENERALE 1.1. Emisiile masice ale poluantului gazos se calculează cu ecuația următoare: unde: M: emisia masică a poluantului în g/km V: volumul gazelor de eșapament diluate, exprimat pentru o testare și readus în condiții normale (273
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
gazele adunate în sac, cu aparatura folosită în mod normal pentru analizarea gazelor de eșapament. Apoi se compară rezultatele cu valorile de concentrații calculate anterior. Apendicele 8 CALCULAREA EMISIILOR MASICE ALE POLUANȚILOR. 1. DISPOZIȚII GENERALE 1.1. Emisiile masice ale poluantului gazos se calculează cu ecuația următoare: unde: M: emisia masică a poluantului în g/km V: volumul gazelor de eșapament diluate, exprimat pentru o testare și readus în condiții normale (273,2 ; 101,33 kPa) Q: masa volumică a poluantului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
gazelor de eșapament. Apoi se compară rezultatele cu valorile de concentrații calculate anterior. Apendicele 8 CALCULAREA EMISIILOR MASICE ALE POLUANȚILOR. 1. DISPOZIȚII GENERALE 1.1. Emisiile masice ale poluantului gazos se calculează cu ecuația următoare: unde: M: emisia masică a poluantului în g/km V: volumul gazelor de eșapament diluate, exprimat pentru o testare și readus în condiții normale (273,2 ; 101,33 kPa) Q: masa volumică a poluantului (în g) pentru o temperatură și o presiune normală (273,2 K
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
poluantului gazos se calculează cu ecuația următoare: unde: M: emisia masică a poluantului în g/km V: volumul gazelor de eșapament diluate, exprimat pentru o testare și readus în condiții normale (273,2 ; 101,33 kPa) Q: masa volumică a poluantului (în g) pentru o temperatură și o presiune normală (273,2 K, 101,33 kPa) K: factor de corectare a umidității folosit pentru calcularea emisiilor masice de oxizi de azot (nici o corectare a umidității pentru HC și CO) O: concentrația
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
g) pentru o temperatură și o presiune normală (273,2 K, 101,33 kPa) K: factor de corectare a umidității folosit pentru calcularea emisiilor masice de oxizi de azot (nici o corectare a umidității pentru HC și CO) O: concentrația de poluanți în gazele de eșapament diluate, exprimată în ppm și corectată de concentrația de poluant prezent în aerul de diluție. d: distanța reală parcursă în timpul verificării în km. 1.2. Determinarea volumului 1.2.1. Calcularea volumului în cazul unui sistem
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
K: factor de corectare a umidității folosit pentru calcularea emisiilor masice de oxizi de azot (nici o corectare a umidității pentru HC și CO) O: concentrația de poluanți în gazele de eșapament diluate, exprimată în ppm și corectată de concentrația de poluant prezent în aerul de diluție. d: distanța reală parcursă în timpul verificării în km. 1.2. Determinarea volumului 1.2.1. Calcularea volumului în cazul unui sistem de diluare variabil cu măsurarea unui debit constant de către un organ deprimogen. Se înregistrează
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
barometrică în camera de testare în kPa P: reducerea presiunii la intrarea pompei volumetrice față de presiunea ambiantă (kPa) Tp: temperatura medie a gazelor de eșapament diluate ce intră în pompa volumetrică în timpul verificării (K). 1.3. Calcularea concentrației corectate de poluanți din sacul de prelevare. unde: Ci: concentrația poluantului I în gazele de eșapament diluate, exprimată în ppm și corectată de concentrația lui I prezentă în aerul de diluare Ce: concentrația măsurată a poluantului I în gazele de eșapament diluate, exprimată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
reducerea presiunii la intrarea pompei volumetrice față de presiunea ambiantă (kPa) Tp: temperatura medie a gazelor de eșapament diluate ce intră în pompa volumetrică în timpul verificării (K). 1.3. Calcularea concentrației corectate de poluanți din sacul de prelevare. unde: Ci: concentrația poluantului I în gazele de eșapament diluate, exprimată în ppm și corectată de concentrația lui I prezentă în aerul de diluare Ce: concentrația măsurată a poluantului I în gazele de eșapament diluate, exprimată în ppm Cd: concentrația lui I în aerul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
K). 1.3. Calcularea concentrației corectate de poluanți din sacul de prelevare. unde: Ci: concentrația poluantului I în gazele de eșapament diluate, exprimată în ppm și corectată de concentrația lui I prezentă în aerul de diluare Ce: concentrația măsurată a poluantului I în gazele de eșapament diluate, exprimată în ppm Cd: concentrația lui I în aerul folosit pentru diluare, exprimat în ppm DF: factor de diluare Factorul de diluare se calculează astfel: unde: CCO2: concentrația CO2 în gazele de eșapament diluate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
ppm echivalent de carbon 1.5.2. Calcule 1.5.2.1. Factor de corectare a umidității (kH) (vezi formula (6)) 1.5.2.2. Factor de diluare (DF) (vezi formula 5) 1.5.2.3. Calcularea concentrației corectate de poluanți în sacul de prelevare: HC -emisiunile masice (vezi formulele 4 și 1) CO2 - emisiunile masice (vezi formula 1) NO2 + emisiunile masice (vezi formula 1) 2. DISPOZIȚII SPECIALE PENTRU VEHICULELE CARE AU MOTOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE 2.1. Măsurarea HC
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
2. Testare pe pistă sau pe rută Atunci când anduranța se realizează pe pistă sau pe rută, masa de referință a vehiculului va fi cel puțin egală cu cea reținută pentru probele realizate pe bancul cu rulouri. 6. MĂSURAREA EMISIILOR DE POLUANȚI La începutul probei (0 km), și la fiecare 10 000 km ( 400 km) sau mai frecvent, la intervale regulate de până la 80 000 km se realizează o măsurare a emisiilor de gaz de eșapament în conformitate cu testarea de tipul I, conform
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
a emisiilor de gaz de eșapament în conformitate cu testarea de tipul I, conform ciclului descris în anexa I la pct. 5.3.1. Limitele ce trebuie respectate sunt cele de la pct. 5.3.1.4. din anexa I. Totuși, emisiile de poluanți pot fi măsurate și conform exigențelor pct. 8.2. din anexa I. Diagrama tuturor rezultatelor emisiilor de eșapament în funcție de distanța parcursă, rotunjită la kilometrul cel mai apropiat, trebuie trasată la fel ca dreapta de regresiune corespunzătoare, calculată prin metoda celor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
interpolare la 6 400 km este mei ridicat decât punctul de interpolare la 80 000 km), punctul exact la 80 000 km rămânând inferior limitelor. Factorul multiplicativ de deteriorare pentru emisiile de eșapament se calculează după cum urmează: unde: Mi1 = masa poluantului i în grame pe km, interpolare la 6 400 km. Mi2 = masa poluantului i în grame pe km, interpolare la 80 000 km. Valorile interpolate trebuie să fie date cu un minimum de patru cifre după virgulă înainte să fie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
80 000 km), punctul exact la 80 000 km rămânând inferior limitelor. Factorul multiplicativ de deteriorare pentru emisiile de eșapament se calculează după cum urmează: unde: Mi1 = masa poluantului i în grame pe km, interpolare la 6 400 km. Mi2 = masa poluantului i în grame pe km, interpolare la 80 000 km. Valorile interpolate trebuie să fie date cu un minimum de patru cifre după virgulă înainte să fie divizate una prin cealaltă pentru determinarea factorului de deteriorare. Rezultatul trebuie să fie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
17 JO L 197, 20.07.1983, p. 1. 18 JO L 36, 9.02.1988, p. 33 19 JO L 96, 3.04.1985, p. 25. 20 Dacă unul din cele trei rezultate obținute pentru o emisie oarecare de poluanți sau o combinație oarecare depășește cu peste 10% valoarea limită prevăzută la pct. 5.3.1.4. pentru vehiculul vizat, testarea poate continua în condițiile definite la pct. 5.3.1.4.2. (1) unde x este un n oarecare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
distincția între; Alte acțiuni de combatere a acțiunilor dăunătoare au drept obiect dispersarea ceții. Fenomenele de poluare atmosferică afectează nu numai calitatea aerului ci și cea a vaporilor de apă din atmosferă și produc efecte dăunătoare în urma antrenării diferitelor substanțe poluante de către vaporii de apă. Un exemplu ale unui asemenea fenomen îl constituie ploaia acidă, care se produce dacă apa atmosferică conține substanțe acide. În asemenea cazuri, sunt inițiate acțiuni de protecție a calității precipitațiilor în general care constau de obicei
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
al lacurilor și bălților, care face obiectul preocupărilor gospodăririi apelor stătătoare. Pe de altă parte, vegetația din unele zonele umede, cum sunt diferite forme de stufăriș, au un efect pozitiv asupra calității apelor. Aceste plante extrag din apă unele substanțe poluante. În multe zone de coastă, vegetația din zonele umede are un efect de protecție a litoralului de efectele negative ale mării sau oceanelor. Gospodărirea apelor are ca obiect și crearea artificială a unor zone umede pentru a genera pe cale naturală
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
puțurilor mai puțin adânci. Gospodărirea apelor freatice urmărește menținerea echilibrului natural al straturilor acvifere precum și soluții de sporire a alimentării straturilor subterane prin metode ca reîmprospătarea artificială a straturilor subterane. Deoarece în cursul proceselor de infiltrare, apele antrenează diferite substanțe poluante de la suprafața solului aceste substanțe fie ajung în apele freatice, fie se depun în solurile care constituie straturile acvifere sau în cele de deasupra lor. Ca urmare are loc o deteriorare a calității apelor subterane, care le face improprii folosirii
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
apele freatice, tocmai din cauza adâncimilor reduse la care se află. Acest proces poate ajunge atât de intens încât să devină ireversibil. O sursă de poluare a apelor subterane o constituie și pierderile din conducte și rezervoare îngropate, care conțin lichide poluante. Apele freatice din subteranul marilor aglomerații urbane sunt practic peste tot inutilizabile. Adeseori, solurile de la suprafață sunt atât de murdărite, încât singura soluție este îndepărtarea lor și înlocuirea lor cu soluri proaspete, soluție inerent aplicabilă numai pe suprafețe relativ reduse
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
discuție. Pe măsură ce gradul de solicitare a resurselor de apă a crescut, au apărut preocupări din ce în ce mai mari legate de procesele care au loc în cadrul folosințelor, având drept obiect reducerea atât a cantităților de apă consumate de folosințe cât și a substanțelor poluante evacuate de aceste folosințe. Gospodărirea apelor pentru folosințe se ocupă astfel de modalitățile de reducere a pierderilor de apă din sistemele de alimentare cu apă ale folosințelor. Obiectul ei nu se limitează însă la circuitele de apă ale folosințelor, ci
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
consumurile de apă îl constituie recircularea apei (folosirea apei în circuit închis). În privința gospodăririi calității apelor, analiza surselor de poluare în cadrul folosințelor pot duce la soluții eficiente. Soluția radicală este de a elimina complet evacuarea în ape a unor substanțe poluante sau greu degradabile. Există multe cazuri în care s-a impus renunțarea la anumite produse care degradau calitatea apelor; un exemplu în acest sens este înlocuirea detergenților nedegradabili (care în prezent sunt practic interziși) cu detergenți degradabili. Totuși, deoarece numărul
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
greu degradabile. Există multe cazuri în care s-a impus renunțarea la anumite produse care degradau calitatea apelor; un exemplu în acest sens este înlocuirea detergenților nedegradabili (care în prezent sunt practic interziși) cu detergenți degradabili. Totuși, deoarece numărul substanțelor poluante este din ce în ce mai mare, în multe cazuri aceste substanțe provin numai dintr-un număr redus de surse. Totuși odată deversate în canalizări ele ajung să polueze cantități din ce în ce mai mari de apă, chiar dacă aceasta înseamnă o diluție, adică o reducere a concentrației
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
redus de surse. Totuși odată deversate în canalizări ele ajung să polueze cantități din ce în ce mai mari de apă, chiar dacă aceasta înseamnă o diluție, adică o reducere a concentrației. Eliminarea acestor substanțe impune tratarea întregii cantități de apă cu procese corespunzătoare substanței poluante respective; printr-o gospodărire corespunzătoare la folosințe, tratările se pot limita doar la apele care provin de la punctele de poluare. Identificarea unor asemenea soluții impune însă a analiză de detaliu a circuitului fiecărei substanțe poluante în parte. Pe lângă poluările de
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]