12,465 matches
-
cardiac, trecând paralel cu stratul superficial subiacent al mușchiului cardiac. Artera circumflexă stângă trece de la origine în sinusul coronar stâng și ajunge la fața posterioară a ventriculului stâng. În traiectul său, artera dă unul sau mai multe ramuri diagonale spre porțiunea anterioară și anterolaterală stângă a ventriculului, ramul marginal stâng (arteria margo obtusa), mai largă, și ramuri pentru fața posterioară a ventriculului stâng și a atriului stâng. Artera coronară circumflexă stângă poate da naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Neethling Barnard (n.1922). Din acest moment termenul de grefă, care viza curent conținutul celui de autogrefă, e înlocuit cu cel de transplant. Dacă în cazul autogrefei nu se pune problema fenomenului de respingere, în cazul transplantului unui organ sau porțiuni de organ, de la o persoană la alta, intoleranța sau compatibilitatea constituie problema de fond. în prezent, în tot mai multe țări se creează bănci de organe în condiții de conservare perfectă. Autotransplantul de piele este practicat curent în cazuri de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
s-ar suprapune. Dar, forma Pământului nu este chiar sferică; continentele se ridică în timp ce oceanele se adăpostesc în crevase adânci. De vreme ce Gilbert atribuia proprietatea de atracție magnetică masei Pământului (dar nu și apei care umple oceanele), el a sugerat că porțiunile ridicate măresc forța de atracție, în timp ce prezența crevaselor o diminuează. În consecință, el a sugerat că, în proximitatea marginilor de est și de vest ale oceanului Atlantic, acul busolei ar fi deviat către continentele din apropiere. Pentru a fi sigur
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de ofense cauzei ei se fac, cred eu că docții de data aceasta mai bine tac. Tragicul și comicul amestecate, Ca și Terențiu cu Seneca, măcar pentru a pune pe picioare al lui Pasifae un alt Minotaur, unul va da porțiunea gravă, iar celălalt o alta ce amuză, căci nimic nu încântă mai mult ca varietatea: Ce alt exemplu mai potrivit ne dă minunata Natură Ce-și trage frumusețea din astă împestrițătură!7" 1.3. Adaptarea piesei la gustul publicului Revendicând
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
muzicianului și al pantomimei. Ea își are subiectul ei; acest subiect poate fi distribuit pe acte și pe scene. Scena își are recitativul său liber sau obligatoriu, și arieta sa." Importanța pantomimei pe care el o definește "ca pe o porțiune a dramei" este atât de mare pentru el, încât cere ca ea să fie notată. "Trebuie scrisă, spune el în Discursul despre poezia dramatică, pantomima, ori de câte ori execută un tablou; [trebuie ca ea] să dea energie sau claritate discursului; [trebuie] să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
gradat, pipetă sau biuretă, direct în vasul de precipitare, picătură cu picătură. Dacă se folosește o baghetă de sticlă pentru agitare, reactivul se toarnă de-a lungul baghetei pentru a nu sări picături pe pereții vasului sau afară. După fiecare porțiune adăugată, se agită amestecul pentru a repartiza uniform reactivul de preciptare. Pentru o precipitare cantitativă este necesar să se adauge un exces de reactiv. În unele cazuri, un exces prea mare de reactiv duce la reacții secundare între reactiv și
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
nu se folosească soluții sau solvenți care ar dizolva o parte din precipitat; cantitatea totală de lichid de spălare să fie cât mai mică. O spălare corectă se face repetat cu cantități mici de lichid, care se adaugă numai după ce porțiunea anterioară a trecut prin filtru; soluția de spălare nu trebuie să reacționeze cu precipitatul. Atunci când lichidul de spălare este apa, ea trebuie să fie întotdeauna distilată sau bidistilată, în nici un caz apă de canal, care conține ioni ce pot interfera
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
timp de 30 minute. Se scoate balonul, se completează la semn cu apă distilată fierbinte apoi se reintroduce în baie pentru încă 10-15 minute. Se răcește balonul, se controlează cota și se filtrează prin hârtie de filtru uscată, aruncând primele porțiuni. Soluția zaharată finală trebuie să fie limpede pentru a fi posibilă măsurarea unghiului de rotație specifică a soluției cu ajutorul unui polarimetru. DETERMINAREA DIMENSIUNII PARTICULELOR ÎN SUSPENSIE ÎN FUNCȚIE DE VITEZA DE SEDIMENTARE Principiul lucrării Particulele dintr-un sistem coloidal având mediul de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Fidonissi este precis marcată pe portulanul medieval al lui Marino Sanudo cel Bătrân, în dreptul gurii Sollina. În secolul al XIX-lea, arheologii ruși fac săpături pe insulă și dezvelesc fundațiile unui templu extraordinar de mare; se mai păstrau încă și porțiuni însemnate din zidăria cu blocuri mari de calcar alb. Nicolae Densușianu 19 face legătura între mitul grecesc al Insulei Albe și baladele și colindele românești, care cântă o Mănăstire Albă cu nouă altare, din "prundul mării". Cităm câteva versuri din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fines Dacorum). Strabon, în secolul I î.e.n., ne prezintă izvoarele, cursul și Delta cu 7 brațe și aduce o precizare foarte importantă în legătură cu numele Dunării: romanii îi spuneau Danubius, pentru partea de la izvoare la cataractele din Defileul Porților de Fier, porțiune locuită de daci, și Hister (Istros latinizat), pentru partea inferioară locuită de geți. Și unii și alții vorbeau aceeași limbă, precizează Strabon (Geografia, VII.3.12-13). Era, desigur, același popor, dar daci pentru romani și geți pentru greci, așa cum Dunărea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
românescul Dunăre (rom. vechi nuăr). Este sensul pe care îl admite și Hasdeu 53 precum și A. Papadopol-Calimach, în 188454 într-o comunicare la Academie. După cum se vede, același popor - geto-dacii - a dat două nume diferite aceluiași fluviu, dar pentru două porțiuni ale sale, caracteristic diferite, separate nu numai printr-un obstacol natural evident - Defileul Porților de Fier, dar și prin origini. Deci, două nume diferite și ca sens, venind din negura vremilor. Se vede că memoria popoarelor care și-au păstrat
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dar și prin origini. Deci, două nume diferite și ca sens, venind din negura vremilor. Se vede că memoria popoarelor care și-au păstrat vatra de formare poate fi foarte veche. Probabil că acum două milenii granița între cele două porțiuni ale Dunării era mai evidentă decât în timpurile moderne, mai puțin erodată de curgerea apelor. Pentru că în Defileul Porților de Fier se pot semnala două vechi toponime populare legate de acesta. Unul este desemnarea cataractelor prin cuvântul Gherdap, un nume
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
altă parte, actualul curs inferior, pornind dintr-un fost golf al altei mări salmastre, ce se retrăgea treptat către răsărit, spre actualul bazin al Mării Negre, când, prin eroziune regresivă, acest curs a străpuns culmea montană din care pornise, cele două porțiuni cu începuturi separate s-au unit, formând întregul curs al Dunării de astăzi. Această teorie datorată lui de Martonne 55 a fost verificată și însușită de geografii români. Este uimitor de constatat că locuitorii au păstrat amintirea acestor schimbări hidrografice
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sucul gastric și supuse acțiunii enzimatice a acestuia. Digestia gastrică reprezintă o împletire a activității mecanice cu cea secretorii. Stomacul, segmentul care primește alimentele, îndeplinește următoarele funcții: acumularea alimentelor care pot fi ingerate la o singură masă; segmentul responsabil este porțiunea proximală a stomacului (fundus și corp gastric); rolul de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
secretorii. Stomacul, segmentul care primește alimentele, îndeplinește următoarele funcții: acumularea alimentelor care pot fi ingerate la o singură masă; segmentul responsabil este porțiunea proximală a stomacului (fundus și corp gastric); rolul de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]