12,662 matches
-
străzi, piețe și cartiere poartă numele marelui domnitor. Epoca lui Mircea a beneficiat de o atenție largă a specialiștilor în istorie și disciplinele conexe, elaborându-se un important număr de lucrări în acest sens. Chipul domnitorului a figurat și pe stema județului Durostor, în perioada interbelică, ca simbol al stăpânirii sale pe acel teritoriu. La 12 septembrie 2011, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă de alamă, cu valoare nominală de 50 bani „Mircea cel Bătrân”, dedicată aniversării a 625 de
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50”, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011”, valoarea nominală a monedei „50 BANI” și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
cantul este zimțat. Tirajul acestei emisiuni este de 500 de exemplare. "Aversul" monedei reprezintă clădirea Spitalului Colțea din București, unde George Emil Palade a desfășurat un stagiu de practică medicală, precum și o compoziție care sugerează activitatea științifică a savantului; milesimul , stema României, inscripția , precum și valoarea nominală . "Reversul" monedei reprezintă portretul savantului George Emil Palade și o compoziție care simbolizează biologia celulară; în arc de cerc, sunt gravate inscripția și perioada în care a trăit -.
George Emil Palade () [Corola-website/Science/297374_a_298703]
-
ha. Din resursele minerale orașul dispune de zăcăminte de piatră și argilă. De asemenea pe teritoriul urbei sunt terenuri ocupate cu cariere deschise, cu pietriș, bolăvăniș, terenuri cu exces permanent de umiditate, sărăturate, erodate, cu alunecări de teren și ravene. Stema orașului Orhei a fost aprobată la 5 decembrie 1997 de către Consiliul orășenesc cu următoarea descriere: Fiecărui element heraldic i-a atribuită o explicație: Calul conturnat de argint exprimă și dorința de libertate, măreția, căutarea spirituală. Aștrii însoțitori sunt luați de pe
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
susținători ai scutului - simbol al forței fizice și morale, dârzeniei, statorniciei și veșniciei, se referă așezarea urbei în zona codrilor moldavi omonimi orașului. Drapelul orașului Orhei, aprobat la aceeași ședință, a fost elaborat în baza smalțurilor câmpului și figurilor din stema orășenească și reprezintă o pânză dreptunghiulară (1 x 1.5) tripartită în fascie - alb, roșu, galben - în proporție de 1:2:1 și având în câmpul roșu, la hampă, două stele cu opt raze, una sub alta, prima de aur
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
a cetății Soroca"”, în care se spune că pe timpul unui îndelungat asediu de către Tătari, o barză albă ar fi adus struguri apărătorilor înfometați și însetați ai cetății, salvându-le astfel viața și dăruindu-le biruința. În 1999 a fost readoptată stema interbelică, cuprinzând un cap de cazac, descris drept cap de tătar, înfipt într-o lance de argint. Această stemă nu a fost acceptată de Comisia Națională de Heraldică. Populația orașului Soroca în 1989 era de 42297 locuitori, în 2004 au
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
adus struguri apărătorilor înfometați și însetați ai cetății, salvându-le astfel viața și dăruindu-le biruința. În 1999 a fost readoptată stema interbelică, cuprinzând un cap de cazac, descris drept cap de tătar, înfipt într-o lance de argint. Această stemă nu a fost acceptată de Comisia Națională de Heraldică. Populația orașului Soroca în 1989 era de 42297 locuitori, în 2004 au fost înregistrate 28417 persoane, astfel populația s-a redus cu 27% în 15 ani. Populația economic activă constituie 25
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
dar nu s-a ales decât cu titlul de „Domn al Moldovei și Țării Românești”, deoarece a fost înfrânt decisiv la Ojogeni. Totuși, s-a păstrat de la Vasile Lupu un document emis la 1 noiembrie 1639 care are ca sigiliu stema unită a Moldovei și Țării Românești, care, ulterior, a devenit stema oficială a Principatelor Române Unite la 24 ianuarie 1859. Cu mitropolitul Iorest din Alba Iulia a făcut un plan de cucerire a Transilvaniei, mizând și pe ajutorul sultanului, însă
Vasile Lupu () [Corola-website/Science/297416_a_298745]
-
Moldovei și Țării Românești”, deoarece a fost înfrânt decisiv la Ojogeni. Totuși, s-a păstrat de la Vasile Lupu un document emis la 1 noiembrie 1639 care are ca sigiliu stema unită a Moldovei și Țării Românești, care, ulterior, a devenit stema oficială a Principatelor Române Unite la 24 ianuarie 1859. Cu mitropolitul Iorest din Alba Iulia a făcut un plan de cucerire a Transilvaniei, mizând și pe ajutorul sultanului, însă nu i-a reușit. Într-o scrisoare adresată Porții otomane, scria
Vasile Lupu () [Corola-website/Science/297416_a_298745]
-
spor demografic accentuat și dezvoltarea industriei în domeniul încălțămintei, țesăturilor, mobilei, cristalului, construcției de mașini, conserve și lactate, relee și vase, teracotă și sticlărie. La data de 29 iunie 1972 devine oraș de subordonare republicană, peste 2 ani este aprobată stema. La recensămîntul populației din anul 1989 în Ungheni erau 40.000 de locuitori. În 1990 pe podul de la Ungheni s-a produs Podul de Flori - trecerea românilor peste Prut, apoi și trecerea basarabenilor în România. Ungheni este primul oraș în
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
revenit Cetății Soroca. În cele patru cetăți moldovenești de la Nistru (Hotin, Soroca, Tighina și Cetatea Albă), capul de bour a fost scos în perioada sovietică: la Hotin și Cetatea Albă gaura corespunzătoare este acoperită în general de un stindard cu stemele orașelor moderne respective, iar la Tighina de acvila rusească bicefală, din metal. Soroca, singura cetate care se află în prezent pe teritoriul controlat de Republica Moldova, este și singura care și-a regăsit, deasupra portalului, capul de bour moldovenesc. Pe 19
Cetatea Soroca () [Corola-website/Science/297707_a_299036]
-
Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvila naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvila naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
care orașele transilvane au nume românești consemnează "Varadia Mare", nu "Oradea Mare", Varadia fiind un nume de localitate mai comun, existent și în alte regiuni (vide supra). Atât "Urbea Mare" cât și "Varadia Mare" reprezintă adaptarea denumirii maghiare "Nagy-Varád" ("Nagyvárad"). Stemele orășenești sunt printre însemnele heraldice românești cu cea mai mare vechime. Ele au apărut în primul rând datorită necesității autentificării unor acte emise de sfatul orășenesc. Primul sigiliu cunoscut al orașului Oradea datează din anul 1470 și era format dintr-
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
însemnele heraldice românești cu cea mai mare vechime. Ele au apărut în primul rând datorită necesității autentificării unor acte emise de sfatul orășenesc. Primul sigiliu cunoscut al orașului Oradea datează din anul 1470 și era format dintr-un cap încoronat. Stema actuală a Oradiei conține un scut, deasupra căreia se află coroana argintie în formă de cetate cu 7 turnuri. Scutul este despărțit în două sectoare: partea superioară ocupă două treimi, este de culoare albastră și prezintă două figuri heraldice: Sfântul
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Sfântul Arhanghel Mihail în stânga și un leu încoronat în dreapta, ce susțin o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din scut, este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, din cadrul Academiei Române. Steagul Oradiei, adoptat de Primărie, este realizat din mătase, partea superioară ocupă trei sferturi și este de culoare roșie, iar partea inferioară este de culoare albastră. În mijlocul
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, din cadrul Academiei Române. Steagul Oradiei, adoptat de Primărie, este realizat din mătase, partea superioară ocupă trei sferturi și este de culoare roșie, iar partea inferioară este de culoare albastră. În mijlocul lui se află, pe ambele fețe, stema municipiului. Situat la numai 13 km de granița de vest a României, municipiul Oradea, reședința administrativă a județului Bihor, ocupă o poziție central-europeană privilegiată, constituind un important nod de comunicații, aflat la o distanță sensibil egală de capitalele regiunii: București
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
La Sălaj a trecut fosta plasă Hida (cu Sânmihaiu Almașului etc.), iar la Mureș fosta plasă Sărmașu din perioada interbelică, cu 20 de sate. În urma alegerilor locale din 2012 a rezultat următoarea componență a Consiliului Județean Cluj (36 de consilieri): Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol, dintre cele mai prielnice. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 626 din 29 mai 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003. Descrierea stemei: Stema județului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În cartierul unu, în câmp roșu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat și limbat cu negru, tinând o sabie de aur, în pal. În cartierul
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol, dintre cele mai prielnice. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 626 din 29 mai 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003. Descrierea stemei: Stema județului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În cartierul unu, în câmp roșu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat și limbat cu negru, tinând o sabie de aur, în pal. În cartierul doi
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorică românească, și este un corolar al virtuților locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de grâu reprezintă bogăția acestui județ și ocupația tradițională a locuitorilor săi. Peștele este un element heraldic tradițional, înscris în vechea stemă interbelică a județului, și reprezintă bogăția apelor acestei zone, iar prin extrapolare poate deveni un simbol al agilității oamenilor de pe aceste meleaguri. Etimologia numelui: Dolj, in varianta veche - Doljii - își are originea în limba slavonă ( Dole=Jos la care se
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
dintre romanele sale astfel: “Varșovia tocmai a fost distrusă. Nimeni nu va mai vedea Varșovia știu asta. Permiteți-mi să scriu despre el. Nu permiteți ca Varșovia să dispară pentru totdeauna.”. Dintr-a doua parte a secolului al XVIII-lea, stema Varșoviei a fost o sirenă cu sabie și scut în mâini, reprezentând creatura care în legendă a condus un prinț la acest loc, cerându-i să fondeze orașul. Mottoul orașului este "Contemnit procellas" ("Învinge furtuniile"). Culorile orașului sunt galben și
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
poartă în peisaj amprenta unor influențe datorate acelor entități geografice europene care se interferează pe pământul României. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema județului Galați se compune dintr-un scut roșu, încărcat cu o ancoră de aur, având un otgon alb-negru, înfășurat pe brațul sau vertical; în dreapta și în stânga ancorei se află câte o stea de aur. Semnificația elementelor însumate: Simbolizează cadrul
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
în peisaj amprenta unor influențe datorate acelor entități geografice europene care se interferează pe pământul României. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema județului Galați se compune dintr-un scut roșu, încărcat cu o ancoră de aur, având un otgon alb-negru, înfășurat pe brațul sau vertical; în dreapta și în stânga ancorei se află câte o stea de aur. Semnificația elementelor însumate: Simbolizează cadrul natural
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]