13,247 matches
-
este el cu adevărat cel care spune că este ?” Poate că este un vrăjitor ambulant, un „solomonar” care testează bunătatea sătenilor (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) <endnote id="(14 și 519)"/>, sau vreun „doctor fără-de-arginți”, precum sfântul creștin Thalaleu Athanase, care umbla „teleleu Tănase” prin sate să vindece pe gratis boli ale trupului și sufletului <endnote id="(171, p. 129)"/>, sau poate că este un zeu travestit, cum zicea Homer : „Cu-nfățișări de oaspeți-străini se-ntâmplă că zeii/ Altfel mereu tot apar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I.L. Caragiale (La conac, 1900), protagonistul se Întâlnește pe drum cu o Întrupare a Diavolului (În final, dispare la semnul crucii). „După chip și port”, duhul rău are trăsăturile (stereo)tipice ale unui evreu : e roșcovan, e negustor „de cari umblă pân sate după daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un publicist român, Încercând să facă o paralelă Între evrei și români -, pe când unii români zic că «numai la naștere și la moarte trebuie să se scalde». [...] Pe lângă aceste Îngrijiri și cunoștinți, [jidanul] cum se Îmbolnăvește aleargă la doctor. Românii umblă cu buruieni, cu babe, cu descântice etc. [...] Iată zic Încă una din fatalele cauze că românii pier și se sting, pe când jidanii să Înmulțesc” <endnote id="(735)"/>. Unele documente din secolul al XIX-lea susțineau că epidemiile de holeră (cholera
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Alba Iulia - singurul oraș din Transilvania În care evreii aveau dreptul să se stabilească - se plângeau că au fost apostrofați „În fața Întregii țări” (adică În Dieta Transilvaniei) pentru faptul că femeile evreice din oraș, fiind Înstărite, poartă veșminte foarte elegante : „umblă În straie strălucitoare din mătase, cu fir de aur și argint [magh. koronka selyem]”. Autoritățile orășenești au hotărât „În unanimitate” să interzică evreicelor acest port <endnote id="(43, p. 121)"/>. Tot cam atunci, În 1778, În sudul Transilvaniei, la Sibiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al II-lea, obligativitatea ca evreii și grecii stabiliți În Transilvania să poarte „haine potrivit stării lor”, pentru a nu se confunda cu ungurii și, mai ales, cu militarii unguri : „Evreii să poarte haine evreiești, grecii haine grecești ; să nu umble În haine militare ungurești, sub pedeapsa de 200 de florinți” <endnote id="(5, p. 100)"/>. Peste aproape un secol, În 1741, Consiliul de conducere al orașului Alba Iulia (singurul oraș din Transilvania În care este admisă În epocă stabilirea evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
portul evreilor din Moldova era „portul vechi, iudeo- moldovenesc, care se aseamănă cu portul țării”. De pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, portul lor Începea să fie influențat de moda evreilor polonezi, devenind „portul iudeo-polon” <endnote id="(194)"/>. „[Evreii din Bârlad] umblă ca În Polonia, cu anumite haine lungi și negre”, nota În 1762 preotul iezuit Ruggiero Giuseppe Boscovich, călătorind de la Constantinopol la Iași <endnote id="(387, p. 241)"/>. După 1832, potrivit Regulamentului Organic al Moldovei, „copiii jidovilor” erau acceptați „În școalele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
808, pp. 358- 359)"/>. „Ovreiu’ până nu Înșală nu mănâncă” Expresia „Are cap de jidan !” nu are În limba română doar un sens admirativ, ci și - foarte adesea - unul peiorativ. După Iuliu Zanne, ea s-ar aplica unei persoane care „umblă cu Înșelăciuni” <endnote id="(207, p. 178)"/>. În limba maghiară există o zicală similară ; despre un negustor necinstit, care Îi trage pe sfoară pe alții, se spune : „Înșală ca un evreu” <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicala româ nească „Ovrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mea a veni și a să afla la orașul acesta orcâți de mulți oamini meșteri cu bun meșteșug” (193). Referindu- se la Înte meierea târgului moldovenesc Vlădeni, Într-un document din 1792 se prevedeau următoarele : „Pentru că acești negustori jidovi au umblat ostenin du-se și cheltuindu-se ca să facă acest târg [...], se cade a-i mulțumi” <endnote id="(383, p. 225)"/>. În 1798, mulțumite de așezarea În Focșani a unor evrei comercianți și meseriași, autoritățile Moldovei Își exprimau speranța ca „să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei din vestul Ucrainei : stafide tocate, apă, ovăz, spirt, „un fel de praf” („două prafuri, o rublă”) și eventual colorant roșu <endnote id="(837, p. 454)"/>. Folosirea accidentală a unora dintre substanțele menționate mai sus era periculoasă : „Acela care va umbla cu spirt de vitriol - se spune Într-un text de pe la jumătatea secolului al XIX-lea - să fie cu băgare de samă, ca nu cumva să se strice șipul” <endnote id="(466, XI, 1, p. 97 ; s.v. șip)"/>. Mai ales că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
266)"/> ; iar În romanul Baltagul (1930), negustorul evreu David Își permite să călătorească sâmbăta doar când s-a topit puțin zăpada și astfel „a ajuns apa sub sanie”. Altfel, „din pricina tocmelilor noastre, a jidovilor cu Dumnezeu”, „n-avem voie să umblăm pe drum” de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care conducea În locul lor căruța sau birja : „[Birjarul evreu] se Învoise cu un om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
israelite care trăiesc exclusiv din agri cultură. Ele nu sunt grupate Într-un singur loc, ci trăiesc În diferite sate, răspândite printre țărani, cu care trăiesc Într-o armonie desăvârșită. Unele dintre aceste familii se scoboară din evreii care au umblat cu coarnele plugului Încă sub marele Împărat Iosif al II-lea, când acesta Încurajase pe evrei la agricultură. Ele se mai bucură, până acuma, de multe privilegii ; binecuvântarea și prosperitatea Încoronează munca mâinilor lor” <endnote id="(194)"/>. Tot cam atunci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al străinului, În general. Orice străin de sat, și mai ales unul venit din alt mediu (urban), este tratat similar de câinii satului. El poate să nu se teamă doar Într-un sat fără câini : „Găsește sat fără câini și umblă fără ciomag”, spune un proverb cules de Anton Pann (Povestea vorbei, 1847). Un călător francez printr-un sat românesc ajunge, evident, În aceeași postură ca un negustor ambulant evreu : „Străin, [...] Încungiurat de vro douăzeci de câni, care vroiau numaidecât să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Evrei ! Acești bravi evrei ! Niciodată n-am mai Întâlnit de atunci evrei atât de buni. I-am iubit sincer, dezinteresat...”, evocă Liviu Rebreanu câteva chipuri de evrei bătrâni, răsfoind albumul copilăriei sale. „Schan ! Tuptil ! Trei păduchi ! Unde sunteți ? Pe unde umblați ? Cât de mult s-a schimbat lumea de când nu v-am văzut ! Ce deșert rece, pustiu, dezolant a devenit lumea de când ne-am despărțit” <endnote id="(734, p. 1203)"/>. Modelul „bunului evreu” este unul de excepție. De regulă, toți evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rătăcirii, iar creștinismul clarviziunii, luminii și căii drepte. Dihotomia lumină/Întuneric - idee centrală, preluată din religiile dualiste iraniene și perpetuată de gnosticism - este foarte prezentă În chiar discursul lui Isus : „Eu sunt lumina lumii ; cel care mă urmează nu va umbla În Întuneric, ci va avea lumina vieții” (Ioan 8, 12 și 12, 46). Aceeași metaforă, a luminii care urmează Întunericului (post tenebras lux), se regăsește și la Sfântul Pavel : „Noaptea e pe sfârșite ; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puțin maligne. Principala abilitate magică atribuită de popor evreului În răsăritul continentului este puterea de a stăpâni fenomenele meteorologice. Evreul era perceput ca un rain maker, un vrăjitor care poate declanșa sau opri ploaia, furtuna, vântul sau grindina. „Când evreii umblă pe la țară - credeau țăranii bieloruși -, Înseamnă că va fi furtună” <endnote id="(70, p. 137)"/>. Rutenii aveau o superstiție similară : „Are să plouă, căci evreii umblă primprejur” <endnote id="(3, p. 63)"/>. Polonezii erau convinși și ei că un evreu, chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
maker, un vrăjitor care poate declanșa sau opri ploaia, furtuna, vântul sau grindina. „Când evreii umblă pe la țară - credeau țăranii bieloruși -, Înseamnă că va fi furtună” <endnote id="(70, p. 137)"/>. Rutenii aveau o superstiție similară : „Are să plouă, căci evreii umblă primprejur” <endnote id="(3, p. 63)"/>. Polonezii erau convinși și ei că un evreu, chiar și mort, poate aduce sau Îndepărta grindina de pe ogoare <endnote id="(70, pp. 135 și 142)"/>. În 1859, după o călătorie În Moldova, medicul francez
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajute, „țiganii s-au urcat pe cruce și i-au smuls puținele haine pe care evreii i le mai lăsaseră pe trup”. „Fii blestemat, tu, popor al țiganilor - le-ar fi strigat Isus muribund - ; pe veci blestemat ! Fără patrie să umbli și nicăieri să nu-ți găsești odihna !” <endnote id="(833, p. 24)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, când practic Polonia dispăruse de pe harta Europei, marele poet Adam Mickiewicz Îi identifica pe polonezi cu evreii, spunând că sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și În epocă. Pentru cele câteva reușite poetice (alături de nenumărate stângăcii) și pentru faptul că textul este inedit, Îl reproduc mai jos, in extenso : Vremea se duce fără-ncetare, Eu de viață sunt obosit, Dar pentru mine nu e cruțare, Umblu prin lume necontenit. Mi-este osânda nestrămutată, Prin toată lumea să rătăcesc, Călătoria-mi fu necurmată ; Mă obosește, moartea-mi doresc. Veacuri ca zile trec și iertare Nici pân’ acuma n-am câștigat, Ca și pedeapsa, vina-mi fu mare, Căci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
turbare Și fără milă l-am depărtat. Zicându-i „Fugi de la lăcașu-mi, fugi, vinovate, Mergi la osânda-ți”, astfel Îi vorbii, Și cu cuvinte prea blestemate, Îl izgonii. „Însuți vei merge fără oprire”, Zice Mântuitorul, Și de atuncea, În rătăcire, Umblu necontenit prin lume ca călător. Nu e vreo apă, nu e pustie, Nu e vreun munte ce n-am trecut, Vecinic mă aflu-n călătorie, Și tot pământul am străbătut. Prin elemente trec cu iuțeală, Ziua și noaptea nevătămat, Fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
multe pachete cu cărți (tipărirea, comercializarea și editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un om cu pachete. Câte necazuri, atâtea pachete”, explică el. Întrebat ce face, cu ce se ocupă, Abraham răspunde simplu : „Ce face un ovrei ? Umblu”. Fiind „Ahasverus În persoană”, „Abraham Sulitzer umblă : asta Îi e meseria. E negustor de cărți ovreiești. Le poartă pe toate dru murile, În slujba eternității lor” <endnote id=" (219, pp. 66-69)"/>. Abraham este un evreu călător și etern, așa cum sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un om cu pachete. Câte necazuri, atâtea pachete”, explică el. Întrebat ce face, cu ce se ocupă, Abraham răspunde simplu : „Ce face un ovrei ? Umblu”. Fiind „Ahasverus În persoană”, „Abraham Sulitzer umblă : asta Îi e meseria. E negustor de cărți ovreiești. Le poartă pe toate dru murile, În slujba eternității lor” <endnote id=" (219, pp. 66-69)"/>. Abraham este un evreu călător și etern, așa cum sunt cărțile pe care le negustorește. Un caz
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și evreii aveau, se pare, o credință similară. De data aceasta, creștinul era considerat de bun augur, pentru că el Îl atrăgea asupra lui pe Diavol, scăpându-l pe evreu : „Evreii - sună o credință populară poloneză - se temeau de Diavol. Când umblau pe lângă o pădure, Își doreau să fie Împreună cu un creștin catolic” <endnote id="(70, p. 121)"/>. Rămâne să ne Întrebăm dacă este Într-adevăr o superstiție a evreilor sau una a creștinilor, doar pusă pe seama evreilor. În orice caz, dacă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al ecuației mitice este diferit și el va răsturna cu totul ecuația Însăși. Spre deosebire de Sfântul Ioan cel Nou, care este negustor din Trapezunt, Gheorghe este un „sfânt militar”. El este soldat În armata romană și, ca atare, este „deprins a umbla cu caii”. Prin urmare, „În loc să-l lege jidovii de picioarele calului”, Sfântul Gheorghe „se aruncă cât ai bate din palme pe cal, și de acolo Înainte : noroc și sănătate, lasă pe jidovi cu buzele umflate și cu gura căscată” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de nemulțumire a populației: „poliția Dorohoi ne raportează nemulțumirile ivite în rândul multor locuitori din orașele și satele județului Dorohoi, pentru motive că, deși aceștia au făcut cereri pentru a li se da prăvălii și magazine rămase de la evreii evacuați, umblând săptămâni întregi pe drumuri, pentru a 220 obține aprobarea necesară și pentru a li se da în primire de către șefii de sectoare prăvăliile și magazinele solicitate, nici până astăzi nu s-a rezolvat în mod favorabil acele cereri. Populația critică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care pentru a doua oară dovedește în mod clar că are resentimente față de mine și asta numai din invidie pentru activitatea mea. și dușmanii de la Iași au procedat la fel. La patru zile după 6 aprilie un șarpe (D. Costea) umbla prin redacția Cr[onicii]cu S[cînteia] și interpreta docomentul bucurîndu-se că bine mi-a făcut că „prea m-am lăfăit în paginile Luceafărului”. între cei care se amuzau și-i țineau hangul erau L. Ciobanu și unul dintre cei
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]