122,821 matches
-
Regiunii Capitalei Bruxelles, MIVB-STIB. Prin tunelurile premetroului din Bruxelles circulă tramvaiele a zece linii: , , , , , , , , , . a fost construit inițial că un sistem de metrou ușor pentru circulația prin subteran a tramvaielor, urmând ca ulterior să fie convertit în metrou greu. Toate liniile metroului din Bruxelles au fost la început linii de premetrou. Prima linie, în lungime de 3,6 km, a fost inaugurată pe 17 decembrie 1969, în prezența Regelui Baudoin, si conecta stațiile Schuman și De Brouckère. În anii 1970 au
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Bruxelles circulă tramvaiele a zece linii: , , , , , , , , , . a fost construit inițial că un sistem de metrou ușor pentru circulația prin subteran a tramvaielor, urmând ca ulterior să fie convertit în metrou greu. Toate liniile metroului din Bruxelles au fost la început linii de premetrou. Prima linie, în lungime de 3,6 km, a fost inaugurată pe 17 decembrie 1969, în prezența Regelui Baudoin, si conecta stațiile Schuman și De Brouckère. În anii 1970 au fost create alte trei linii: Centura mică (Louise
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
zece linii: , , , , , , , , , . a fost construit inițial că un sistem de metrou ușor pentru circulația prin subteran a tramvaielor, urmând ca ulterior să fie convertit în metrou greu. Toate liniile metroului din Bruxelles au fost la început linii de premetrou. Prima linie, în lungime de 3,6 km, a fost inaugurată pe 17 decembrie 1969, în prezența Regelui Baudoin, si conecta stațiile Schuman și De Brouckère. În anii 1970 au fost create alte trei linii: Centura mică (Louise / Louiza - Rogier, în 1970
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
fost la început linii de premetrou. Prima linie, în lungime de 3,6 km, a fost inaugurată pe 17 decembrie 1969, în prezența Regelui Baudoin, si conecta stațiile Schuman și De Brouckère. În anii 1970 au fost create alte trei linii: Centura mică (Louise / Louiza - Rogier, în 1970), Centura mare (Boileau-Diamant, în 1972) și axa Nord-Sud (Gâre du Midi / Zuidstation - Gâre du Nord / Noordstation, în 1976). După cel de-Al Doilea Război Mondial au apărut voci care sugerau că tramvaiele să
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
sugerau că tramvaiele să fie coborâte în subteran, iar străzile să fie rezervate traficului auto crescând din oraș. Viteza tramvaielor a scăzut constant din cauza ambuteiajelor, ceea ce a determinat compania de transport din Bruxelles să construiască, peste tot unde era posibil, liniile de tramvai separat de restul traficului, iar în zona centrală a orașului să le coboare în tuneluri. În 1957 a fost deschis primul tunel, în apropierea congestionatei Piețe a Constituției, între Gară Bruxelles-Sud și actuala stație Lemonnier. Tunelul a fost
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
fi construite de la început la dimensiunile necesare transformării lor ulterioare în tuneluri de metrou. Primul tunel al premetroului a fost deschis pe 20 decembrie 1969, între stația De Brouckère din centrul orașului și stația Schuman din districtul instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este parte a liniei 1A/B. În decembrie 1970 a fost pus în exploatare și tunelul de premetrou de sub centură interioară a orașului, între stațiile Madou și Porte
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
al premetroului a fost deschis pe 20 decembrie 1969, între stația De Brouckère din centrul orașului și stația Schuman din districtul instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este parte a liniei 1A/B. În decembrie 1970 a fost pus în exploatare și tunelul de premetrou de sub centură interioară a orașului, între stațiile Madou și Porte de Namur / Naamsepoort. Această linie a fost extinsă spre nord până la Rogier, pe 18 august 1974
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este parte a liniei 1A/B. În decembrie 1970 a fost pus în exploatare și tunelul de premetrou de sub centură interioară a orașului, între stațiile Madou și Porte de Namur / Naamsepoort. Această linie a fost extinsă spre nord până la Rogier, pe 18 august 1974, și spre sud până la Louise/Louiza, pe 19 august 1985. Înainte de prelungirea spre stația Louise/Louiza, tramvaiele liniei 2 ieșeau din premetrou printr-o rampă provizorie din vecinătatea stației
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
a orașului, între stațiile Madou și Porte de Namur / Naamsepoort. Această linie a fost extinsă spre nord până la Rogier, pe 18 august 1974, și spre sud până la Louise/Louiza, pe 19 august 1985. Înainte de prelungirea spre stația Louise/Louiza, tramvaiele liniei 2 ieșeau din premetrou printr-o rampă provizorie din vecinătatea stației Porte de Namur/Naamsepoort și continuau apoi să circule la suprafață. Centura mică a fost convertita ulterior și ea în metrou greu și, după lucrări de renovare, a fost
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
rampă provizorie din vecinătatea stației Porte de Namur/Naamsepoort și continuau apoi să circule la suprafață. Centura mică a fost convertita ulterior și ea în metrou greu și, după lucrări de renovare, a fost redeschisă, pe 2 octombrie 1988, că linia de metrou 2. În estul orașului a fost deschisă, pe 2 mai 1972, o scurtă secțiune de tunel deservita de o singură stație, Diamant. Tunelul, care făcea parte din axa Centura mare, a fost extins spre sud până la stația Boileau
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
singură stație, Diamant. Tunelul, care făcea parte din axa Centura mare, a fost extins spre sud până la stația Boileau și dat în exploatare pe 30 ianuarie 1975. Stația intermediară Montgomery a devenit una în care se putea face transferul către linia de metrou 1B. MIVB-STIB a pus în funcțiune, pe 4 octombrie 1976, ultima linie de premetrou, denumită axa Nord-Sud, între stațiile Gâre du Midi/Zuidstation și Lemonnier. Pe 3 decembrie 1993, tunelul a fost prelungit de la Gâre du Midi/Zuidstation
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
spre sud până la stația Boileau și dat în exploatare pe 30 ianuarie 1975. Stația intermediară Montgomery a devenit una în care se putea face transferul către linia de metrou 1B. MIVB-STIB a pus în funcțiune, pe 4 octombrie 1976, ultima linie de premetrou, denumită axa Nord-Sud, între stațiile Gâre du Midi/Zuidstation și Lemonnier. Pe 3 decembrie 1993, tunelul a fost prelungit de la Gâre du Midi/Zuidstation până la Albert. În 1976, tronsonul Schuman-De Brouckère a fost convertit în metrou greu și
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
decembrie 1993, tunelul a fost prelungit de la Gâre du Midi/Zuidstation până la Albert. În 1976, tronsonul Schuman-De Brouckère a fost convertit în metrou greu și împărțit în magistralele 1A și 1B. Acestea sunt deservite, începând din aprilie 2009, de garniturile liniilor și , care conectează centrul orașului de comunele Auderghem și Woluwe-Saint-Lambert. Centura mică a fost și ea convertita în metrou greu pe 2 octombrie 1988, făcând loc magistralei . Axa Nord-Sud și porțiunea de tunel din Centura Mare sunt inca exploatate în
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
exploatate în regim de premetrou. Totuși, au fost realizate studii privind posibilă prelungire subterană, înspre anul 2018, a axei Nord-Sud spre nord, până la Schaerbeek, și spre sud, până la Uccle. Aceste studii trebuiau să determine și eventuală oportunitate a transformării viitoarei linii într-una de metrou greu. O altă soluție, propusă în anul 2009 de proiectul Cityvision, sugera păstrarea tramvaielor pe această linie (dar înlocuirea lor cu parc rulant de tip T4000) și îmbunătățirea semnificativă a vitezei la suprafață prin refacerea zonelor
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
nord, până la Schaerbeek, și spre sud, până la Uccle. Aceste studii trebuiau să determine și eventuală oportunitate a transformării viitoarei linii într-una de metrou greu. O altă soluție, propusă în anul 2009 de proiectul Cityvision, sugera păstrarea tramvaielor pe această linie (dar înlocuirea lor cu parc rulant de tip T4000) și îmbunătățirea semnificativă a vitezei la suprafață prin refacerea zonelor de rulare și a semnalizării. Acest concept avea avantajul că se putea călători din nordul spre sudul orașului cu același mijloc
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
parc rulant de tip T4000) și îmbunătățirea semnificativă a vitezei la suprafață prin refacerea zonelor de rulare și a semnalizării. Acest concept avea avantajul că se putea călători din nordul spre sudul orașului cu același mijloc de transport, spre deosebire de construirea liniei de metrou, caz în care pasagerii ar fi nevoiți să schimbe vehiculul. Totuși, societatea MIVB-STIB și-a exprimat dezacordul, considerând proiectul Cityvision „o viziune trunchiata”, „o falsă idee bună” căreia „îi lipsește capacitatea” și a cărei finanțare „este tratată de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
schimbe vehiculul. Totuși, societatea MIVB-STIB și-a exprimat dezacordul, considerând proiectul Cityvision „o viziune trunchiata”, „o falsă idee bună” căreia „îi lipsește capacitatea” și a cărei finanțare „este tratată de o manieră foarte succinta”. De multă vreme predestinata amenajării unei linii de metrou, axa Nord-Sud este strâns legată de istoria capitalei Belgiei. În 1867, sub egida Regelui Léopold al II-lea, Charles de Brouckère, primarul orașului Bruxelles, a lansat șantierul de acoperire a râului Senne (lucrare terminată în 1871), deoarece cursul
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
astăzi. Traseul pe sub marile bulevarde din centru a fost de asemenea luat în calcul în anii 1930 pentru realizarea unei joncțiuni între gările Midi și Nord ale NMBS/SNCB, însă experții au realizat că era prea îngust pentru cele șase linii de cale ferată propuse. De la deschiderea, în 1976, a liniei de premetrou, tramvaiele au început să ruleze în subteran între stațiile Gâre du Nord / Noordstation și Lemonnier. Linia a fost ulterior prelungită până la Gâre du Midi / Zuidstation înainte ca în
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
asemenea luat în calcul în anii 1930 pentru realizarea unei joncțiuni între gările Midi și Nord ale NMBS/SNCB, însă experții au realizat că era prea îngust pentru cele șase linii de cale ferată propuse. De la deschiderea, în 1976, a liniei de premetrou, tramvaiele au început să ruleze în subteran între stațiile Gâre du Nord / Noordstation și Lemonnier. Linia a fost ulterior prelungită până la Gâre du Midi / Zuidstation înainte ca în decembrie 1993, după circa 15 ani de lucrări, un al
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
SNCB, însă experții au realizat că era prea îngust pentru cele șase linii de cale ferată propuse. De la deschiderea, în 1976, a liniei de premetrou, tramvaiele au început să ruleze în subteran între stațiile Gâre du Nord / Noordstation și Lemonnier. Linia a fost ulterior prelungită până la Gâre du Midi / Zuidstation înainte ca în decembrie 1993, după circa 15 ani de lucrări, un al doilea tunel să fie pus în funcțiune între Gâre du Midi / Zuidstation și Albert, via stația Porte de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
prevăzută după anul 2020, implicând și modificarea parcursului actual între stațiile Lemonnier și Gâre du Midi / Zuidstation, pe de o parte datorită razei de curbura prea mici a tunelului între aceste stații, iar pe de altă parte din cauza intersecției cu liniile de tramvai , și . Exploatarea în regim de metrou greu se va face de la început cu material în întregime automatizat. Deoarece această linie era destinată de la inceput transformării în metrou greu, mai multe stații au configurații diferite: În 2004 au debutat
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
razei de curbura prea mici a tunelului între aceste stații, iar pe de altă parte din cauza intersecției cu liniile de tramvai , și . Exploatarea în regim de metrou greu se va face de la început cu material în întregime automatizat. Deoarece această linie era destinată de la inceput transformării în metrou greu, mai multe stații au configurații diferite: În 2004 au debutat lucrările de reamenajare a liniilor în stațiile Gâre du Nord / Noordstation, Rogier, De Brouckère, Bourse / Beurs și Anneessens. Amenajate pentru gabaritul ramelor
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
în regim de metrou greu se va face de la început cu material în întregime automatizat. Deoarece această linie era destinată de la inceput transformării în metrou greu, mai multe stații au configurații diferite: În 2004 au debutat lucrările de reamenajare a liniilor în stațiile Gâre du Nord / Noordstation, Rogier, De Brouckère, Bourse / Beurs și Anneessens. Amenajate pentru gabaritul ramelor de metrou, peroanele au fost reduse pentru a putea primi noile tramvaie Bombardier FLEXITY Outlook de tipul T3000 (în 2006) și T4000 (în
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Bombardier FLEXITY Outlook de tipul T3000 (în 2006) și T4000 (în 2007) și a le permite pasagerilor să coboare din rame pe peroanele exterioare, în timp cei care urcă să o facă de pe peronul central. Axa Nord-Sud se intersectează cu liniile de metrou și în stația De Brouckère și cu liniile și în stațiile Rogier, Porte de Hal / Hallepoort și Gâre du Midi / Zuidstation. Ca urmare a restructurării rețelei de tramvai a orașului între 2006 și 2009, axa Nord-Sud nu mai
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
în 2007) și a le permite pasagerilor să coboare din rame pe peroanele exterioare, în timp cei care urcă să o facă de pe peronul central. Axa Nord-Sud se intersectează cu liniile de metrou și în stația De Brouckère și cu liniile și în stațiile Rogier, Porte de Hal / Hallepoort și Gâre du Midi / Zuidstation. Ca urmare a restructurării rețelei de tramvai a orașului între 2006 și 2009, axa Nord-Sud nu mai este parcursă decât de două linii (față de șase anterior) de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]