6,091 matches
-
mereu un dor cu accente notabile» (Petre Ciobanu, «Cuvântul transfigurat...», în revista «Milenium», VIII, nr. 33 - 34, 2005); « Autorul ne plimbă prin principalele arcane ale gândirii esoterice ale omenirii așa cum apar în marile culturi; peste tot simți un parfum gnostic împrăștiat cu discreție; are și unele incursiuni în misterele Kabbalei din care desprind tainicul concept al Arborelui Sephirot; abordează temele mari ale ocultismului ca muntele, peștera, focul, piramida, smaraldul, pendulul și multe altele pe care le prezintă în contextul unor construcții
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
Acasa > Versuri > Iubire > RANĂ DE CUVÂNT Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cât de ușor, cuvinte ne rănesc Împrăștiind și ură și durere! Mi s-a-ntomnat cuvântul ''te iubesc'' Și a rămas doar rugă și tăcere. Nimic nu mă mai scoală dintre umbre; Am adormit în toamna mea de-atunci, Pictată în culori și nuanțe sumbre, Urlând doar uragane peste
RANĂ DE CUVÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361408_a_362737]
-
face-un plan de fugă. Beiul cu josul în stârneală înghite-n sec și-nfige mâna-n teșchereaua doldora. Apoi scoate un pumn de galbeni pe care îi arată fetei stâlpite, în zornăit căznit. Cu mândrie în scărbă privită ea-mprăștie pe masă mulțimea de bănet și mușcă mâna-ntinsă spre sânii neatinși...Uimire de-ndrăzneală, stârnire îndârjită-n pofte, sărit în ajutor de eunuc și ordin de repaus... Mușcatul buhăit rabdă bărbat, rabdă în prefăcut de rânjet și-adună galbenii
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
atunci când știa să cânte și erau invitate cu formația Plai, cum o numise oficial profesorul, la serbările școlare, concursuri artistice între școli sau la zilele festive organizate de primăria locală, cum era și cea numită „Fiii Satului”, atunci când toți cei împrăștiați prin toată țara reveneau în sat cu acest prilej. Formația era îmbrăcată în costum național și cânta pe scena căminului cultural din sat, pentru toată suflarea satului. Îi plăceau fetei aplauzele pe care le primea de la public. Se simțea deosebită
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
își îndesă pălăria pe cap și ieși, cu geanta pe umăr. Faleza era aproape pustie. Vântul dinspre mare clătina cu putere ramurile palmierilor ale căror frunze uriașe în formă de evantai se zmuceau nervos. Apa mării, izbindu-se de diguri, împrăștia puhoi de picături înspre cerul de neatins. Când ajunse în holul hotelului Sheraton, tremura ca varga. Se apropie de recepționerul care-i zâmbi profesional, căută rezervarea pe calculator și-i întinse o cartelă din plastic. O luă automat și se
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
să fie aur, Leacul pentru suferință Și s-aduci tămăduire Și iubire și credință. Și, cum zise aste vorbe, Sfânta dispăru pe-un nor, Iară fata, Sânziana, Trupu-și înălță ușor Și se prefăcu de-ndată Într-o luminată floare Ce împrăștia-n văzduhuri O mireasmă-mbătătoare. Și de-atunci e căutată Prin dumbrăvi și prin poiene Pe-unde trec și zâne bune În nopți dragi de Sânziene. Și-i de leac în multe boliști Însă mai cu osebit Este leacul tinereții
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
aflați ce e moartea! -Se poate spune și așa, răspunse Gamaliel. Recunosc că e o metodă foarte bună de cercetare. Îmi aduc aminte de proorocia profetului Iezechel când acesta a visat un câmp foarte întins, plin însă de oase omenești împrăștiate care încotro, dar care la porunca Domnului acestea s-au strâns oscior cu oscior alipindu-se și acoperindu-se cu carne, apoi cu piele, iar apoi chemându-se Duhul de către Cel Preaînalt și venind acesta, s-a sălășluit între trupuri
ANCHETA( FRAGMENT DIN ROMAN) FEMEIA PĂCĂTOASĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363883_a_365212]
-
din populația Roșiei Montane între timp? Îi aducem de la Oxford?! Sau precum romanii au adus mineri din Dalmația și Iliria, gabrielenii din Toronto îi vor aduce de pe undeva din lumea treia, unde mâna de lucru e foarte ieftină, după ce a împrăștiat prin manipulare milenară comunitate autohtonă, prin strămutări și relocări, atingându-i tradiția etnică și îngropându-i istoria sub haldele de cianură... Corneliu FLOREA august 2012 - mai 2013 Winnipeg - Canada Referință Bibliografică: Corneliu FLOREA - SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ (5) - ROȘIA MONTANĂ 2012
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
a binecuvântat Dumnezeu ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că într-însa S-a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le-a făcut și le-a pus în rânduială”(Fac. 2, 1-3). Alții se zăpăcesc, mintea li se împrăștie, o iau razna cum se spune, încercând să facă mai multe lucruri deodată, când normal ar fi să termini lucrul început, astfel mintea se curăță, se odihnește și omul poate începe altceva. Există și aspectul tragic al zilelor noastre. Din cauza
„MUNCA ESTE LEGEA LUMII MODERNE ... ” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363958_a_365287]
-
fructe roșii și dulci, din copacul “norocului”, zâna n-a observat capcana întinsă de un vânător. Lațul i s-a prins de picior, trântind-o la pământ. Coșulețul i-a căzut din mână iar fructele, atât de prețioase, s-au împrăștiat prin iarba umedă. Cu greu a reușit să-și dezlege piciorul, apucându-se apoi să adune fructele ce trebuiau duse la ospățul de botez al fiicei reginei zânelor, micuța Lia. Cu chiu, cu vai, s-a prezentat la timp, așezând
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
și să nu te pui pe plâns. să nu-mi faci vreo pomenire, nici în lut să nu mă bagi, arde-mă-n costum de mire și trei clopote să-mi tragi. și când fumu-ncet se suie vântu’ l-o împrăștia peste o colibă șuie, ignorând tradiția. ... iar tu singură vei duce, cum de-o viață tot ai dus, rămășițele sub cruce, câte-au fost, și câte... nu-s?! Referință Bibliografică: știi tu, oare? George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ŞTII TU, OARE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364019_a_365348]
-
fost mângâierea ce-am simțit-o ca o boare..? Privesc în jur din nou, cu ochi plutind în lacrimi Suflet ce m-apasă cu multe dorinți și patimi.. VIAȚA mea ce-acum INCEPE, de ea mi-e dor! Acum se-mprăștie-n tot corpul și știu.. că încă... n-am să mor! copyright by D. Theiss Referință Bibliografică: Calul alb... Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 905, Anul III, 23 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss
CALUL ALB... de DOINA THEISS în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364034_a_365363]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ȘAH-MAT! Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016 Toate Articolele Autorului Curajoasă pătrund în copacul minții împrăștiind impulsuri. În perdeaua întunericului dansez pe vârf de neuron. În calea mea dinții orelor se macină cu sete îmbrățișând aleile pustii în făină albă. În calendar zilele se rostogolesc scăldându-se în ape negre. Joc ultima piesă ascunsă de văzul
ȘAH-MAT! de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362791_a_364120]
-
ei era pentru mine cutremurul de gradul opt pe scara...Numai o dată a intrat Silvica în dormitor (bineînțeles, cu treabă), unde l-am văzut pe domnul Gigi răstignit pe diagonala patului, cu fața-n sus, sforăind infernal, de fluturau ziarele împrăștiate pe el. Văzându-l cum sforăie așa de hotărât, ca un adevărat cap de familie, mi-am dat seama că este un sacrificat pe altarul căsniciei. Convingerea mi-a întărit-o și Silvica, atunci când a cules de pe el, cu o
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
Domnule căpitan, îți interzic să fii obraznic și să răstălmăcești spunerea mea de acum o sută de ani! Acum vor trece strănepoții noștri pe bicicletă!, preciză generalul Eremia Grigorescu, așezat pe marginea sarcofagului din care abia ieșise. Praful fin se împrăștiase de jur împrejurul său ca aură de sfânt. Căpitanul Ignat își reprimă pornirea de care se molipsise în tranșeele ... Citește mai mult Când a aflat după un secol de lâncezeală că urma să aibă vizitatori, s-a bucurat. A ieșit din cavou
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
Domnule căpitan, îți interzic să fii obraznic și să răstălmăcești spunerea mea de acum o sută de ani! Acum vor trece strănepoții noștri pe bicicletă!, preciză generalul Eremia Grigorescu, așezat pe marginea sarcofagului din care abia ieșise.Praful fin se împrăștiase de jur împrejurul său ca aură de sfânt. Căpitanul Ignat își reprimă pornirea de care se molipsise în tranșeele ... X. GHEORGHE ANDREI NEAGU - TATUAJUL, de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016. - Cei pentru biserică să se adune
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > CAPUL LUI DECEBAL Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1149 din 22 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Soarele de primăvară își împrăștiase razele pe cer, pentru a încălzi ținuturile Cazanelor Mici din Defileul Dunării. Printre munții stâncoși și proaspăt înverziți se strecura Dunărea agitată de un vânt ușor. Imaginea lor reflectată pe suprafața apei dădea acestor ținuturi un aspect de basm. De pe
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
cernealăîmi stă brodat pe față.Orele zboară ca vântul!... Dimineața își varsălacrima în gura ierbii.Rimelul cade greu pe gene.... XIV. ȘAH-MAT!, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016. Curajoasă pătrund în copacul minții împrăștiind impulsuri. În perdeaua întunericului dansez pe vârf de neuron. În calea mea dinții orelor se macină cu sete îmbrățișând aleile pustii în făină albă. În calendar zilele se rostogolesc scăldându-se în ape negre. Joc ultima piesă ascunsă de văzul
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
În calea mea dinții orelor se macină cu sete îmbrățișând aleile pustii în făină albă. În calendar zilele se rostogolesc scăldându-se în ape negre. Joc ultima piesă ascunsă de văzul lumii. Șah-mat! Citește mai mult Curajoasă pătrundîn copacul minții împrăștiind impulsuri. În perdeaua întunericului dansez pe vârf de neuron.În calea mea dințiiorelor se macină cu seteîmbrățișând aleile pustiiîn făină albă.În calendar zilele se rostogolescscăldându-se în ape negre.Joc ultima piesă ascunsăde văzul lumii.Șah-mat!... XV. LUMINĂ ȘI ÎNTUNERIC
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
cățeluș, / Cu urechile de pluș, / Se mira cum de se poate / Alb să fie, peste noapte. / Alb e dealul și câmpia, / Albi sunt pomii și scufia / Caselor de peste drum, / Alb e coșul pentru fum. / Alb e cerul și pământul, / Alb împrăștie și vântul, / Alb e omul din grădină, / Albă-i noaptea ce-o să vină! / Însă bietul cățeluș / Observă chiar cu stupoare / Că și bolul de mâncare / Este plin de ... nonculoare!”( Alb).Poezia copilăriei, poezia purității, poezia suflețelelor celor mai nobile și
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
pasăre neagră a mușcat cu o răutate bolnavă Cerul de aripi. Și-a zvârcolit, mai apoi, cu bruschețe măruntaiele putrede, aruncându-se parcă de bună voie în apele nestăpânite ale mării. Metal topit și carne amestecată cu suflet s-au împrăștiat toate, de-a valma, în milioane și milioane de bucăți imposibil de recompus vreodată... Chipuri, identități, partituri, geamantane, uniforme, instrumente, inimi, tot ceea ce fusese cu o singură clipă înainte strălucire și viață dispărea subit în amestecul nervos al valurilor sărate
PASĂREA „TU” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362897_a_364226]
-
gânduri, priviri,sentimente prin fiecare vena. Să se aprindă în tine viața din nou. Să fi flacăra care topește ploaia din jurul meu. Dar nu!... Iar,... că o otravă ce se răspândește rapid , așa-i și negura din ochii tăi. Se împrăștie prin corpul tău, trecut prin multe , ca valurile sfârâitoare pe nisipul de pe plajă. Și nu mă mai vezi cu adevarat. Ești absent. Închis iarăși în temnița pe care mă tot visez deschizand-o. Așa departe, așa departe. Îți lași trecutul
NO ORDINARY LOVE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362913_a_364242]
-
fetița nostalgică așezată pe genunchii tatălui, într-o zi în care visurile nebune erau intacte și-mi mocneau în ochi. Trec prin mine ploile de septembrie păsările rebele îmi desenează pe cer zâmbetele învățate pe de rost primăvara. Frunzele se împrăștie prin aleile solitare ca și rănile ce dor ascunse sub piele... Seara vine în mirosul unor visuri coapte, adormind sub copacul golit de remușcări melancolia mi se închide în inimă ca esențele tari în sticluțele mici. Vântul îmi șoptești cu
PASTEL DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363021_a_364350]
-
Prietenii cei buni sunt ca stelele, nu-i vezi tot timpul, dar știi precis că sunt acolo! După ce a servit masa împreună cu mama sa, Mircea a început să dea câteva telefoane în oraș. Încerca să-și regăsească prietenii care se împrăștiase și ei ca și păsările cerului după cum fuseseră repartizați. Nu i-a găsit decât pe trei dintre ei. Ceilalți nu erau poate acasă la acea oră, însă a lăsat mesaj cu cine i-a căutat și unde să vină dacă
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
mergem a doua zi pe mare, la pescuit din barcă. Se anunța o zi deosebit de frumoasă, cu o mare liniștită. Dimineața, am urmat același program obișnuit. Am ieșit cu toți colegii cu bărcile pe mare și am început să ne împrăștiem fiecare în altă direcție. Marea era cu suprafața apei nemișcată și se anunța o zi plăcută pentru pescuit și apoi pentru plimbare cu barca. Timpul se scurgea monoton. Guvidul trăgea în prostie, parcă nu mai mâncase de când lumea. Se putea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]