1,363 matches
-
preoți, venind credincioși din toată Depresiunea Întorsurii Buzăului. În fața bisericii s-a așezat crucea eroilor, cu un grilaj de ciment și de fier, s-a construit un zid de piatră, precum și porțile și gardul de fier. Cimitirul parohial a fost împrejmuit cu un gard de scânduri. Pentru biserică s-a primit donație o icoană mare a Mântuitorului. În timpul slujirii primului preot titular, Gheorghe Burlea, un mare animator al vieții naționale, s-a construit și casa parohiala în fața bisericii din sat. În
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
fost transferat aici (noiembrie 1950-mai 1953), apoi s-a mutat la cerere. A locuit într-o casă cu chirie, a înfrumusețat biserică, zugravind-o din nou, a refăcut icoanele mici ale iconostasului, a adus vase sfinte noi; cimitirul a fost împrejmuit și gardul din jurul bisericii a fost refăcut. În perioada mai-octombrie 1953, parohia a fost din nou vacanță, fiind administrată de pr. Alexe Apafi din Saramas. Ioan Batranu (1953-1971) a venit la 1 noiembrie 1953. Era originar din comuna Harman. La
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
din piatră). Micile gospodării ale jelerilor ("Einzelne Hauser" - case independente) se află de-o parte și de alta a albiei pârâului de la Ciurgău și continuă și după unirea celor două albii. Locuințele iobagilor sunt reprezentate prin simple pătrațele negre, ce "împrejmuiesc" castelul grofului (Haller de Hallerko, Kornis de Goncz-Ruszko și Karacsay de Valje - Szaka) dinspre sud, respectiv est și vest, fiind mai degrabă niște bordeie, de mărimea unor colibe ("coliben"). În zona centrală,partea de vest a satului (unde este actuala
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sud-est). Numele celor două comune din apropiere sunt porecle date de dobridoreni dijmașilor care munceau pământurile moșnenilor și boierilor din Dobridor. O bizarerie a regiunii constituit-o multă vreme valul uriaș de pământ și șanțul adânc cu care satul era împrejmuit - după modelul castrelor romane („vallum et fossa”) și al așezărilor rurale bizantine - și care a fost folosit de localnici de-a lungul secolelor ca tranșee și zid de apărare. Dobridorenii numeau împrejmuirea „Tabia”, se mândreau cu impenetrabilitatea ei și îi
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Monumentul este de tip Cruce comemorativă și se află amplasat în cimitirul din strada Păltinișului. Acesta a fost dezvelit în anul 1944, din inițiativa Școlii Rășinari și are o înălțime de 3 m. Este realizat din lemn, fără să fie împrejmuit. Inscripția comemorativă de pe fațada Monumentului este următoarea: „Eroilor neamului - Școala recunoscătoare - 1944“. "Casa natală a poetului Octavian Goga". Buni credincioși, rășinărenii respectă cu sfințenie sărbătorile înscrise în calendarul ortodox. Duminica și în zilele de sărbătoare ei își îndreaptă pașii spre
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
producând hidrogen gazos care de obicei se aprinde phokas era forțat să recunoască faptul că înlocuise un adversar slab cu un dușman puternic și periculos în prima divizie și cupele europene aceasta este realizată din lemn de stejar si este împrejmuită cu un gard din beton capul este de culoare gri gâtul negru partea inferioară este de culoare albă cu partea de deasupra ce culoare pestriță e obsedat de roboți aceștia luptând în locul lui fiindcă el habar nu are să se bată
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
cel mai bine în cea de-a treia etapa a istoriei - etapa apariției proprietății private. Izvorul inegalității, opinează filozoful, este proprietatea privata. Ea nu exista în „stare naturală” și de aceea nu este justificată de legea naturală: „Primul om care, împrejmuind un teren, s-a încumetat sa spună: «acesta este al meu» și care a găsit oameni destul de proști ca să-l creadă, a fost adevăratul întemeietor al societății civile”. Dar de câte crime, războaie, omoruri, de câte mizerii și orori ar
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
Transilvania secolelor XII-XVI, având în vedere preluarea apărării marginilor Regatului Ungariei de desele năvăliri turcești și tătărești, încep să dezvolte un caracter militar, prin popularea cu soldați ai imperiului, transformându-se în mici cetăți întărite, construite din piatră și cărămidă, împrejmuite cu ziduri puternice, crenelate. Gospodarii lor sunt fie localnici crescători de animale, agricultori sau cavaleri ai gărzilor, cu soldații lor. În prezent în zona Transilvaniei majoritatea gospodăriilor sunt alcătuite de: casă, căsuță continuate cu șop cu spațiu pentru depozitarea uneltelor
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
fânețe, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului fiind ocupațiile de bază ale locuitorilor. Caracteristică zonei este casa cu moară, constituită din cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă, piuă și presă pentru ulei, vâltoare, grajduri pentru animale și șură mare, monumentală împrejmuite cu gard de răzlogi și vramniță. Caracteristică acestei zone pomicole pentru sfârșitul secolului XIX este gospodăria cu curtea închisă de casă și de construcțiile anexe, pentru economisirea terenului. Gospodăria cuprinde: casa alcătuită din tindă, două camere de locuit și pridvor
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
edificiu al orașului (situat în centrul localității - Piața Mihai Viteazul nr.1). Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj () elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Este o clădire fortificată din piatră, împrejmuită cu ziduri defensive (păstrate parțial până în zilele noastre). Zidurile erau și mai înalte, dar, după ce nu mai aveau rol de apărare, înalțimea lor a fost redusă. În 1786 bisericii i s-au adus unele modificări: s-a refăcut interiorul și
Biserica Reformată-Calvină din Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/307492_a_308821]
-
până aproape de zilele noastre. se întinde pe aproximativ 755,30 km², de la Turț - Gherța Mare - Gherța Mică (în limita vestică) până la pasul Huța - 640 m alt (în limita estică) și de la Cămărzana (în nord) coboară în sud până la munții ce împrejmuiesc localitățile Orașu Nou - Racșa - Vama. Țara Oașului cuprinde următoarele comune și sate apărținătoare: Orașu Nou, Prilog, Racșa, , Orașu Nou-Vii, Certeze, Huța Certeze și Moișeni, Vama, Vama Băi, Călinești-Oaș, Lechința, Coca, Dumbrava, Târșolț, Aliceni, Trip Băi, Boinești, Bixad, Cămârzana, Bătarci, Târna
Țara Oașului () [Corola-website/Science/306511_a_307840]
-
Fl. Costea, el publicând și un amplu studiu pe această temă). În urma acestor cercetări s-a putut constata o continuă locuire a cetății pe întreaga durată a neoliticului, epocii bronzului și cea a fierului. Cetatea era compusă dintr-o incintă împrejmuită cu ziduri dacice, val de pământ și palisade. Aceasta din urmă este presupusă a fi având rol de drum de rond pentru străji ori platformă pentru lupte. În incinta fortificației se mai afla și un turn-locuință. După o vreme, construcțiile
Cetatea de la Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/306591_a_307920]
-
în perioada 1836-1839. Așezată pe o terasă cu o altitudine relativă de 8-10 metri față de șesul Bahluiului, Biserica Frumoasa domină peisajul prin silueta sa zveltă și albă și prin cele patru turle ale sale, străjuită de un turn impozant și împrejmuită cu un zid de piatră măcinat de vreme. Ansamblul Mănăstirii Frumoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având și fiind alcătuit din următoarele 6 obiective: Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în preajma anilor
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748), a refăcut ansamblul ruinat al Mănăstirii Balicăi: a extins și reparat biserica, adăugându-i un pridvor, acoperind-o di nou, zugrăvind-o pe interior și înzestrând-o cu obiectele de cult necesare, a împrejmuit-o cu ziduri de piatră, a construit un turn-clopotniță deasupra porții, case domnești în incintă, iar, la nord de zidurile mănăstirii, a adus meșteri care au amenajat o grădină cu fel de fel de flori și fântâni arteziene. În spatele mănăstirii
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
ruine pe latura de sud și de est. Ruinele caselor mănăstirești au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la poziția 294, având codul de clasificare SV-II-a-A-05570.02. În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de piatră și a construit un turn masiv. Pe clădirea turnului se afla încastrată următoarea pisanie: "„Acest turn l-a zidit și împodobit evlaviosul și de Hristos iubitorul domn Io Vasile Voievod, din mila lui Dumnezeu stăpân
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
romano-catolică cu hramul Sf. Maria. Bisericile turdene și-au creat după marea invazie tătară din 1241 fortificații de jur-împrejur. Cea mai importantă fortificație s-a construit în jurul actualei Biserici Reformat-Calvine din Turda-Veche. În secolele XV-XVI actuala Biserică Reformată-Calvină era deja împrejmuită cu un zid gros de apărare, având patru bastioane de colț (vezi planul anexat). Pe vremea principelui Sigismund Báthory (1581-1597 si 1599-1602), bastionul de nord-vest a fost demolat, spre a permite reconstrucția și extinderea Palatului Princiar învecinat Bisericii (azi Muzeul
Ruinele fortificației medievale din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306928_a_308257]
-
o turlă deschisă cu baza pătrată și două etaje octogonale, luminate de patru ferestre. Se delimitează de pronaos prin doi stâlpi masivi marginali. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Altarul este luminat de o fereastră la est. Mănăstirea este împrejmuită cu un zid de piatră, având la intrare un turn-clopotniță cu un etaj, care are o deschidere largă. Biserica, construită în stilul bisericilor moldovenești din secolul al XV-lea este monumentală ca dimensiuni și are un pridvor deschis unde sunt
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
se poate ajunge pe drumul spre Vaslui; imediat după Hanul Trei Sarmale, pe partea dreaptă, se desprinde un drum pe care se poate ajunge în satul Bârnova (10 km). este situată într-un pitoresc cadru natural, printre copaci umbroși și împrejmuită cu ziduri puternice. Ea a fost ctitorită de domnitorul Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633), de la care își trage și denumirea, iar lucrările au fost terminate de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666). Ansamblul Mănăstirii Bârnova a fost inclus pe Lista monumentelor istorice
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
XIX-lea, descriind mănăstirea în povestirea „La Agapia” din volumul "Pe drumuri de munte" (1912). El a coborât de la Schitul Agapia Veche, pe la Piatra lui Aron, nevăzând la început Agapia Nouă care era „ascunsă deocamdată în dosul pădurilor ce ne împrejmuiau mersul”. Scriitorul crede că mănăstirea „pare a se furișa și a se ascunde în strâmta, adânca și umbroasa vale scăldată de limpedele pârău al Agapiei”. Hogaș constată că aici se află adăpostite, "„sub mohorâta haină a călugăriei”", descendentele vechilor familii
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
stejarul pădurilor bucovinene. În interval de 10 ani de la punerea pietrei de temelie, s-au înălțat biserica (care a fost pictată în tehnica frescă), turnul-clopotniță, chilii, o fântână adâncă de 20 de metri, monumentul închinat primului ctitor, Bogdan Voievodul, totul împrejmuit cu zid temeinic, de piatră. Deasupra intrării în biserică se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: ""Biserica actuală și clădirile dimprejur s-au construit numai în scop filantropic, din jertfa și contribuția credincioșilor din com. Bogdănești, din localități
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
de casă de vânătoare,după ridicarea unei noi biserici ,lângă vechea mânăstire,unde credincioșii se adună în fiecare dunimica la Sfânta Slujbă,în casa de vânătoare locuiește îndrumătorul călugărițelor. Întreaga incintă este întregită cu ziduri de piatră, menite a o împrejmui și a consolida terenul în pantă. Terenul aflat pe partea opusă a Crișului va fi și el împrejmuit cu un gard de piatră de 2 m înălțime și 1 km lungime, gard existent și astăzi. Goga va cumpăra de la Biserica
Conacul Octavian Goga din Ciucea () [Corola-website/Science/307449_a_308778]
-
dunimica la Sfânta Slujbă,în casa de vânătoare locuiește îndrumătorul călugărițelor. Întreaga incintă este întregită cu ziduri de piatră, menite a o împrejmui și a consolida terenul în pantă. Terenul aflat pe partea opusă a Crișului va fi și el împrejmuit cu un gard de piatră de 2 m înălțime și 1 km lungime, gard existent și astăzi. Goga va cumpăra de la Biserica Reformată partea superioară a actualului domeniu, aflată între castel și liziera pădurii. Este inclusă și clădirea ridicată în
Conacul Octavian Goga din Ciucea () [Corola-website/Science/307449_a_308778]
-
sindicaliștii ieșeni s-au grupat lânga Crucea lui Ferentz, au blestemat războaiele și au aprins lumânări, solidari cu ostașii răposați din toate semințiile . În același an, Primăria a decis ca cei 3.000 de metri pătrați din jurul monumentului să fie împrejmuiți, pentru o mai bună conservare. După încheierea celor două războaie mondiale a avut loc o creștere semnificativă a populației, dar și o extindere a orașului Iași, fapt ce a dus la parcelarea și împroprietărirea participanților la război, inclusiv pe terenul
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
urmele fundației, iar unul din brațele crucii s-a rupt. Gardul metalic ce a înconjurat apoi crucea a dispărut și el. La doi pași de monument, a fost ridicată o benzinărie în franciză. Deși patronul benzinăriei s-a angajat să împrejmuiască movila funerară cu un gard metalic, nu s-a făcut nimic până în prezent. În plus, movila a devenit și loc de parcare, patronii profanând groapa comună și cu un pavaj mărunt bătut peste ciolanele oștenilor care odihnesc aici de aproape
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
de 142 stânjeni (circa 11.700 m²), pentru a înființa o grădină publică "„în capătul lărgimii din sus dinspre Copou”". Deoarece această suprafață era prea mică pentru a deveni un parc și profitând de faptul că terenurile învecinate nu erau împrejmuite sau cultivate, administrația locală a întocmit planurile grădinii și a început acțiunile de împrejmuire fără a consulta ceilalți proprietari din zonă; aceștia erau persoane precum Ralu Moruzzi (născută Mavrocordat), Vasile Anghel, V. Iamandi și Toma Bantăș. În urma unui proces inițiat
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]