4,324 matches
-
pe 13 Iunie 1855 în următoarea distribuție: Hélène (Elenă): Sophie Cruvelli; Henri (Arrigo): Louis Gueymard; Guy de Montford (Guido di Monforte): Marc Bonnehée; Procida: Louis-Henri Obin; Premieră de la Teatro Regio di Parma din 26 decembrie 1855 Acțiunea Operei Locul acțiunii: împrejurimile orașului Palermo, anul 1282 Personaje: Elenă, ducesa, sora ducelui Frederick de Austria (soprana); Arrigo, un tânăr sicilian (tenor); Guido di Monforte, guvernator al Siciliei sub stăpânirea franceză, tatăl lui Arigo (bariton); Giovanni da Procida, doctor și patriot sicilian (baș); Béthune
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
1857 la Teatro La Fenice, Veneția, în următoarea distribuție: Simon Boccanegra: Leone Giraldoni; Amelia: Luigia Bendazzi; Gabriele Adorno: Carlo Negrini; Jacopo Fiesco: Giuseppe Echeverria ; Paolo Albiani : Giacomo Vercellini; Pietro; Andrea Bellini Acțiunea Operei Locul acțiunii: în orașul Genova și în împrejurimile orașului; timp: 1339 și 1363 (aproximativ 25 de ani mai tarziu). Personaje: Simon Boccanegra, un corsar, mai tarziu Doge al Genovei (bariton); Amelia, fiica lui Simon Boccanegra și nepoata lui Jacopp Fiesco, pe numele ei adevărat Maria, purtând însă numele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
unde puteau fi văzute în funcțiune cele mai noi și moderne utilaje de foraj și extracție a țițeiului. Vizita a fost organizată numai pentru delegațiile țărilor membre O.P.E.C., iar observatorilor li s-a prevăzut participarea la o excursie în împrejurimile Teheranului, la barajul de la Karadj. Specialiștilor delegației noastre, prima variantă a prezentat un interes mult mai mare. Pentru a nu scăpa prilejul, la o cotitură a drumului spre zona de prospecțiuni, mașina noastră s-a atașat la cealaltă coloană a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ci până foarte târziu În secolul XX: „À rebours a fost o revelație pentru tinerii din vremea mea. Cunoașteți bizara ei idee: ultimul vlăstar al unei vechi familii se Închide Într-o casă pe care și-a construit-o În Împrejurimile Parisului și aici se dedică cultivării extreme a senzațiilor sale. Se Îmbată de parfumuri pe care le-a ales În mod bizar și le-a clasat; Își compune simfonii de lichioruri. Sau adună obiecte curioase, flori rarisime, de care se
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de l'œuvre de Blaga est souvent comparé à une monade, à une unité indissoluble de l'espace culturel roumain.796 Îl se trouve à l'origine de la philosophie de la culture que le poète élaborera plus tard : Satul nașterii și împrejurimile sale se constituie, dintru-nceput, în ceea ce însuși Blaga definea, în originală să teorie a " spațiului mioritic " că orizont specific. [...] Satul primește treptat în evoluția liricii și gândirii lui Lucian Blaga atribute monadice, de univers închis, metafizic, punct inalterabil de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
densitate mare. Spre vestul Munteniei, între Dunăre și Argeș, se înregistrează acum așezări cu o densitate mai mare, iar altele cu una mai mică. O zonă dens populată este cea aflată între râul Colentina și Dâmbovița, care cuprindea București și împrejurimile, situată în plină câmpie munteană. Între Vedea și Teleorman, se aflau două zone mai dens populate. În Oltenia, provincia de dincolo de Olt, așezările descoperite erau răspândite pe o mare suprafață-întreg sudul regiunii-concentrările masive de populație, întâlnite în Moldova și Muntenia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
schimb, estul și sud-estul (Basarabia, Bugeacul) erau mai puțin locuite. Alte zone populate la est de Carpați erau, în secolele XIII-XIV, Podișul Central Moldovenesc, colinele Tutovei, ținutul Bârladului, iar între Prut și Nistru, zona de la est de Lăpușna, din apropierea Nistrului, împrejurimile Orheiului. Să precizăm că în preajma acestuia (Orheiul) se afla un centru militar, administrativ și politic al Hoardei de Aur. Situația demografică în împrejurimile Cetății Albe-oraș (port) și hinterland-aici populația era mai rară. În jurul acestor arii de locuire s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Moldovenesc, colinele Tutovei, ținutul Bârladului, iar între Prut și Nistru, zona de la est de Lăpușna, din apropierea Nistrului, împrejurimile Orheiului. Să precizăm că în preajma acestuia (Orheiul) se afla un centru militar, administrativ și politic al Hoardei de Aur. Situația demografică în împrejurimile Cetății Albe-oraș (port) și hinterland-aici populația era mai rară. În jurul acestor arii de locuire s-au conturat, în perioada aceasta, formațiuni teritorial-politice al căror nume nu-l cunoaștem, care apoi s-au închegat într-un stat la est de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și al lui Petru Cristea, funcționar. Face studii liceale la Cluj (1947-1954) și urmează cursurile Facultății de Filologie din Cluj și apoi din București (își trece lucrarea de diplomă în 1962). Funcționează o vreme ca profesor de limba română în împrejurimile Bucureștiului. Debutează în „Gazeta literară” în 1962, devenind redactor din 1964 la aceeași revistă, apoi la „România literară”, iar din 1990 redactor și ulterior redactor-șef la „Caiete critice” (până în 1998). Se impune de la început prin articole analitice incisive. Debutează
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
mărturisesc o vagă influență a lui V. Alecsandri și, poate, a lui G. Coșbuc. Sunt, în fapt, rezultatul impresiilor puternice lăsate de amintirea lumii în care a copilărit, de particularitățile ei etnografice. Pe lângă „angucitori” (cimilituri) și poezii populare (culese din împrejurimile satului natal și publicate în „Macedonia”), B. a scris versuri în manieră populară, cu prozodie caracteristică și tematică specifică. Unele se apropie de cântecele „de dragoste” sau de „înstrăinare”, altele aduc mult cu balada (Curnicea, de exemplu, seamănă cu Miorița
BELIMACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
1924; Az erdélyi románok a protestáns fejedelmek alatt [Românii din Transilvania sub domnia domnitorilor protestanți], Târnăveni, 1925; Gyulafehérvár Erdélyi művelödéstörténetében [Alba-Iulia în istoria culturală a Ardealului], Cluj, 1926; Az Alba-Iulia-i róm. kat. székesegyház és környéke [Catedrala romano-catolică din Alba-Iulia și împrejurimea sa], Alba Iulia, 1936; Scrieri alese, îngr. și introd. Kovács Ferenc, București. Antologii: Müforditások román kőltőkból [Antologia poeților români], Cluj, 1928. Repere bibliografice: Nicolae Drăganu, Bitay Árpád, „A román irodalomtörténet összefoglaló áttekintése”, DR, 1921-1922, 757-761; N. Iorga, Bitay Árpád, „A
BITAY Árpád (20.VII.1896. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
voluptatea cufundării în biologic, exaltarea instinctelor vitale vin dintr-o arzătoare dorință de plenitudine, de conectare la ritmurile eterne ale vieții. Sensul complex al tradiției transpare în mai multe straturi. Matricea geografică este evocată cu venerație în largi tablouri ale împrejurimilor satului, ale câmpurilor și activităților agreste. Duhul ancestral al pământului, instinctul apartenenței la sat, perceput și în dimensiunea atemporală, ca o colectivitate eternă, cu un mod de a fi unic - sumă a tuturor vieților și a moștenirii etnice -, alcătuiesc solul
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și niște pinteni frumoși. Așa Îl aducea părintele său, Bogdan-Voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseți și bogății pe Întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ștefan Îi plăceau cel mai mult Împrejurimile Borzeștilor, unde se afla un stejar uriaș, rotund În coroană, gros cât să-l cuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ștefan cu copiii de prin partea locului. Toți dădeau chiote că s-au Întâlnit. Îndată Începea joaca. După ce se minunau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pândă Într-o pădurice. Cealaltă, În frunte cu Mitruț, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevărați. Apoi s-a arătat Mitruț, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de vifor, dar nu voiau să se dea bătuți... Într-o dimineață de octombrie, În același an, 1877, soarele răsări cu o lumină prietenească. Negura se risipi curând și văzduhul se umplu de strălucire. Tunurile bubuiau În Plevna și În Împrejurimi. Obuzele aduceau moartea. La ceasurile nouă, un trimis al turcilor ieși din spatele Întăriturilor, cu steag alb, În fața Griviței. Se predau necondiționat. ,, Ura ! măreț se-nalță-n vânt Stindardul României !”. Și astfel, după veacuri de suferință și de lupte Îndelungate, cel
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Împlinirii; trupul țării se Întregea și cu Transilvania. Stăpânirea străină asupra pământului românesc era alungată pentru totdeauna. În dimineața aceea a zilei de 1 Decembrie 1918, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-Iulia, locul adunării. Cei din Împrejurimi au renunțat la călătoria cu trenul și s-au Îndreptat spre oraș pe jos și cu căruțele. Era o dimineață rece, de iarnă. Pe o parte a șoselei se duceau spre Alba-Iulia, scârțâind prin făgașul zăpezii, căruțele românești, buchete de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
știrea că prin pădurile din apropiere fuseseră semnalate câteva grupuri de militari hitleriști. În zorii zilei, mai mulți tineri Înarmați și organizați pe echipe așteptau să li se Încredințeze misiuni precise. În timp ce unii aveau să patruleze prin comune și prin Împrejurimi, doi dintre ei, Împreună cu un militar, au primit ordin să se Îndrepte spre pădurea de la marginea islazului. Grupurile de hitleriști trebuiau descoperite și capturate. Cei trei au străbătut islazul și s-au afundat În pădure. La gura unei văi s-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
urmându-și drumul dinainte stabilit. Gheorghe Olaru, unul dintre ei, Înainta voinicește, cu pușca la umăr, pe poteca ce șerpuia pe marginea pârâului. Din când În când, se oprea și cerceta cu privirea locurile tainice ale desișurilor. Nimic deosebit. În Împrejurimi era o liniște deplină. Nu se auzea decât freamătul ușor al frunzelor copacilor. În depărtare Însă, dinspre Brașov, se deslușeau Împușcături, semne ale unor bătălii. Soarele se ridicase deasupra munților, poleind cu razele sale de aur panglica pârâului. Tânărul Gheorghe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
rece. Apoi porni mai departe. Dar abia făcu câți pași și adierea ușoară a vântului Îi aduse În urechi un zgomot suspect. Se trânti la pământ. Își controlă arma. Începu să Înainteze târâș, cu multă grijă. Iscodi atent cu privirea Împrejurimile. Nu se zărea nimic deosebit. I se păru, totuși, că aude frânturi de vorbă. După ce mai Înaintă câțiva metri, desluși clar cuvinte străine. Târându-se pe coate și genunchi, ajunse la marginea luminișului În spatele unei stânci. Acolo, cu grijă Își
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
TREI STRĂINI. UN POET, UN ZUGRAV, UN GIUVAERGIU, UN NEGUSTOR, UN MOȘNEAG ATENIAN, UN PAJ, UN MASCARICI PHRYNIA TIMANDRA țiitori ale lui ALCIBIAD Alți BOIERI, SENATORI, CĂPITANI, OȘTENI, PUNGAȘI și SUITA. Scena se petrece în Atena și în pădurile din împrejurime. A C T U L I Perdeua întîia SCENA I Cortu-ntîi Atena. O tinadă în casa lui TIMON. Intră POETUL, ZUGRAVUL, GIUVAERGIUL, NEGUSTORUL și alții, pe uși deosebite {EminescuOpVIII 478} POETUL Bună ziua, domnule! ZUGRAVUL Îmi pare bine că te văd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și întreaga celulă explodează, eliberând enzime litice care produc un proces generalizat de distrugere și disoluție. Acest proces va culmina cu ruperea membranei și revărsarea conținutului celular în mediul interstițial. Fragmentele celulare sunt factori proinflamatori, care atrag celulele fagocitare din împrejurimi, se produc manifestările caracteristice ale inflamației, crește permeabilitatea capilară, se produce edem, crește metabolismul local ș.a.m.d. Datorită faptului că de obicei, agentul vulnerant acționează pe o zonă mai importantă a organismului, mai multe celule sunt afectate simultan. Spre deosebire de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
începu preparativele pentru război. Dar abia izbuti să strângă o oaste de 2 000 de oameni aleși și cu cai buni, în fruntea cărora plecă din Adrianopole, lăsând aici uneltele grele de război și holota. La știrea că inamicul pustiește împrejurimile de la Agathopolis (acum Burgas) și de la Lardea (spre miază-noapte de Jambol) împăratul porni în contra lui și dete de un tren greu încărcat cu prăzi, care nu se putea mișca înainte decât încet-încet. Românii se grăbiră să dosească la munte pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numi și el Alexie, dar pregătea în toată taina și cu toate perspectivele succesului o răscoală în contra Împărăției romeice. Între conaționalii săi recrută cu succes prin bani și daruri un partid destoinic de război, îi dete arme îndeajuns, zidi în împrejurimile Emului casteluri atât de tari și așa la loc potrivit așezate încît intrarea la ele căta să rămâie închisă inamicului, înmulți partea aceea de oaste bizantină care era de-un neam cu dânsul, împuțină și înlătură pe aceea ce era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
revoltă și localitățile și ținuturile din șes, încît turburarea se lățea asemenea unei epidemii. Izbucnise deja în flăcări răscoala în regiunea de la Mosynopolis până la Xanthia și pân-la muntele Pangoeus, atingea orașul Abdera și se lățise peste ținutul smolenilor și a împrejurimilor lui. Ivanco (Alexie) nu uită ca s-aducă romeilor din regiunile rebele pierderi însemnate, prinzîndu-i și ucizîndu-i, pe când pe conaționalii săi cari se asociase de bunăvoie cu revolta, îi lăsă în pace pe posesiunile lor. Dar cu puterile îi crescu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu glezne repezi și pe dânșii armătură ușoară. Proba metodei de luptă a latinilor era deci făcută, și ziua trecu fără alte urmări. Curând după asta, Ioannițiu se ascunse cu oștirea între ponoară, adâncături ale terenului și văi înguste ale-mprejurimii, tăbărî după dâmburi înalte care îl acopereau și tăinui latinilor cu mare grijă poziția lui. Apoi, pentru a întărîta pe dușman, rândui o trupă însemnată de cumani să atace tabăra latină, dar li prescrise ca-n retragerea lor, asemănătoare cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]