2,389 matches
-
e groază încă nu s-a întîmplat. își închise geamantanul și se ridică: — Am o sănătate șubredă. Vă inoportunez și mă pun și pe mine într-o situație jenantă. Domnul să vă binecuvînteze, copiii mei. Cu arătătorul și degetul mare împreunate schiță gestul unei cruci în aer, deasupra capetelor lor, și ieși în grabă, cu gesturi de evadat, astfel încît ar fi grosolan să-i strige mulțumesc sau la revedere. Crezi că e nebun? întrebă Rima. — Nu. A fost mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ecouri, apoi în lumina rece a unei clase. Thaw intră ultimul și își dădu seama că unicul loc rămas era cel nedorit de nimeni, adică, în rîndul din față, chiar în dreptul profesorului, care stătea îndărătul unei catedre înalte, cu mîinile împreunate pe blatul ei. După ce se așezară toți, privi de la stînga la dreapta chipurile din fața lui, de parcă ar fi dorit să le memoreze pe fiecare în parte, apoi se lăsă pe spate și zise degajat: — Acum o să vă împărțim pe clase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
despre lebede. — Aii văzut cum o fac melcii? îl întrebă Coulter. — Melcii? — Da, melcii. Cînd eram la ferma lui MacTaggart, în Kinlochrua, am ieșit după o ploaie și în iarbă erau cupluri de melci. I-am despărțit și i-am împreunat la loc să văd cum o fac. Păreau atît de umani. Mult mai umani decît lebedele. Thaw rămase nemișcat o clipă, apoi strigă cît îl ținură puterile: — Jur pe Dumnezeu că n-o să doresc nici o altă ființă omenească toată viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
din casa mea? Nu. Mă duc să mă culc acasă. Noapte bună. Drummond veni după Thaw în hol. — Hai să fim raționali, Duncan. De ce-ar trebui să te culci? — Ca să dorm. Drummond rămase în picioare, își încrucișă brațele, își împreună sprîncenele lîngă șaua nasului și spuse cu o voce fermă și liniștită: — Te sfătuiesc să nu ieși pe ușa aia, Duncan. — Hopa! Nu ești în formă atunci cînd trebuie să recurgi la comenzi, zise Thaw, dar zăbovi. De ce să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Mi-ai dat suficiente motive de meditație. Se apucă din nou să citească. Thaw privi iar la flori, dar din ele se scursese toată bucuria și prospețimea. A doua zi dimineață, Thaw stătea într-un fotoliu, iar pastorul, cu mîinile împreunate pe piept, se uita îndelung la tavan. Brusc, i se adresă: — Mă gîndeam că poate ar trebui să vorbești cu Arthur Smail. — Cine? — E secretarul nostru, un tînăr foarte întreprinzător și plin de idei moderniste. Ești amabil să-mi deschizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mînă, și bătu ritmul cu cealaltă, apoi zise: — Optzeci și doi. Poți să ajungi pînă la clădirea aceea? Ai nevoie de somn, dar mai întîi o să te examinez. Arătă spre catedrală. Rima o privi lung. N-am putea să ne împreunăm mîinile și s-o ducem? murmură Lanark. Rima se forță să se ridice în picioare și zise: Nu, dă-mi brațul. O să merg. Preotul îi duse pe niște cărări întunecate, năpădite de buruieni, care treceau pe lîngă porticele unor mausolee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu spatele. — De ce? Dacă nu te întorci, n-o să-l las să mă atingă. Lanark se întoarse și se duse în partea cealaltă a unei coloane, cu picioarele goale pe piatra rece. Se opri și privi plafonul. Nervurile arcuite se împreunau într-o cheie ornamentală, iar pe una se vedea o pereche de șerpi mici, împletiți pe fruntea unui craniu vesel, care rînjea din mijlocul unei cununi de trandafiri. Alături, pe boltă, cineva scrisese cu creionul: Dumnezeu=Dragoste=Bani=Căcat — Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sînt expuși locuitorii regiunii Unthank-ul Mare, e important ca toată lumea - în special familiile care au copii - să acorde o atenție deosebită. Provost Sludden. Sludden apăru, stînd pe o canapea de piele sub o hartă imensă a orașului. își ținea mîinile împreunate între genunchi și privi camera cu gravitate înainte de a vorbi. — Salut. Nu mulți dintre dumneavoastră m-au văzut în acest mod, și vă jur că regret că apar acum. Un primar este un servitor public, și un bun servitor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de un tub de neon, iar pereții erau ascunși de fișete metalice, unele puse desupra altora. într-un colț, era un birou de metal și Lanark nu fu prea surprins să-l vadă pe Monboddo stînd răbdător acolo, cu mîinile împreunate pe stomac. — Bilocație, spuse Monboddo. Nu m-aș descurca, dacă nu m-aș duplica. Ia loc. Wilkins puse un scaun simplu din lemn în fața biroului și Lanark se așeză. — Wilkins, Uxbridge, plecați. Ne va înregistra domnișoara Thing, spuse Monboddo. Lanark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
știe, niciodată, nimic... „Îi place de mine“, spunea Constantin și eu nu mai știam dacă vorbea despre colegul lui sau despre câinele-șobolan. „Îi place pentru că sunt urât, mi-a și spus-o : tu ești Apolo preschimbat în broască-țestoasă ca să se împreuneze cu nimfa Dryope, zicea. Asta sunt pentru el. Apolo...“ „S-ar putea“, am spus, ca să spun ceva, și râdeam cam aiurea. Râdea și Constantin. Câinele-șobolan o luase din loc, pe strada Batiștei. * Mii de șobolani giganți au atacat trei sate
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
va fi vreodată capabil să se adapteze la inhalarea simultană a celor două gaze. Morton, nu trebuie să lăsam să ne scape această creatură! - Pare ea însăși dornică să rămână, zise directorul și, urcând pe pasarelă, intră în ecluza pneumatică împreuna cu Corl și cu cei doi oameni. Grosvenor se repezi și el în ecluză, laolaltă cu alți zece-doisprezece oameni. Poarta cea mare se închise și aerul începu să șuiere în încăpere. Oamenii se țineau cât mai departe de monstru. Grosvenor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
alcătuind dintr-un singur flash tăcerea studiată a unei umanități pe jumătate înghețate: copiii și mamele la picioarele taților sau doar fetele între ele, o mireasă cu mirele și nuntașii, în ordinea înălțimii, patronul și calfele, un mullah cu degetele împreunate pe burtă. Viața e întotdeauna în spatele acestei fotografii, îndrăzneață și vinovată, dar mereu liberă și de nestăpânit. Începuse să se preumble prin Yazd, încercând să își ia rămas-bun, dar părea ca și cum și-ar fi smuls suflarea din piept. Nu era
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
MAI ALES, ÎMBRĂCĂMINTEA MÂINILOR este un semn impus cu diferite aplicații, conceput într-un ansamblu sacerdotal, în biserică față de haina credinciosului, cu norme clare. În practica ortodoxă pentru rugăciune este folosită mâna dreaptă. Degetul mare, indexul și degetul mijlociu sunt împreunate într-un singur punct, în timp ce inelarul și degetul mic sunt ținute în palmă. Cele trei degete astfel împreunate se pun pe frunte, apoi coboară spre piept; de acolo, mâna merge către umărul drept, iar apoi merge orizontal către umărul stâng
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
stâng. În timp ce se face semnul crucii, se rostește „În numele Tatălui” (când mâna e pe frunte), „și al Fiului” (când mâna coboară pe piept), „și al Sfântului Duh. Amin” (când mâna se duce de la un umăr la celălalt). Cele trei degete împreunate simbolizează Sfânta Treime, cele trei Persoane împărtășind aceeași Esență (natură). Celelalte două degete, strânse unul lângă celălalt și ambele în podul palmei, reprezintă dubla natură, umană și divină, reunite în persoana Domnului Isus Hristos. În colegiul roman/fabrorum, zeița fidelității era
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
vizual, referitor la tema vastă a mâinii în artă, pornind de la ritualuri spre spiritualitate, poate fi retrăit simbolic, fie în dansuri, fie în fetișuri, fie în limbajul mâinii. În cadrul multor religii, zeitatea creatoare depinde de gesturile mâinii (Buddha are mâinile împreunate pentru meditație, mâna dreaptă spre pământ sugerând iluminarea), fie stând sub o umbrelă/smochin, sub care a atins eliberarea, coarda intuitivă profundă. Corpul simbolic al relației Ying și Yang, masculin și feminin, ori Mandala reprezintă forța energică a celor două
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
-i de cristale Parc-ar fi încremenit. Ne-ncrețite, plane, pale, Viorii au adormit. Rădăcinile în pături Sub pământ s-a-ntrețesut Și pornesc în mii de lături, Flori frumoase la văzut. Colo-n snopi, colo câte - una, Colo-n fire se-mpreună Îndoite într-un trunchi; Ici o pajiște într-una Iar dincolo un mănunchi. Roși și vineți, albi-s snopii Cei de flori strălucitoare, Picurați, își scutur stropii Ce lucesc mărgăritare. Pe cărarea - abia îmblată Pintre iarba înfoiată, Trece-un mândru
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Vântul trece doar prin ele, Vântul rece și vr-o țarcă Scuturând le mai descarcă... Albă-i noaptea cea cu lună, De-n departe codrul sună, Lupi-n pâlcuri se adună. Suflă vântul, suflă - într-una, Câmp și cer mi le-mpreună. Te - apuc-o jale nebună, Jale lungă și întinsă, Ca și țara toată ninsă, Codri tremur ca o vargă Cât îi zarea ta de largă, Lupii peste culmi aleargă, Străbătând ninsorile Pâlcuri sboară ciorile, De mai zici cu [zicătoarea]: Albă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
EminescuOpVI 97} Fără vr-o asămănare, Cum nu-i alt viteaz sub soare". Iar a treia-i zise: "Dragă, Ai să aibi o minte - ntreagă, Căci isteț vei fi cu duhul Ca și luna și văzduhul". Iară muma cum visează, Mîinile-și împreunează Și se roagă către zîne: Luminatelor stăpâne, Nicăieri nu-i copilaș Așa blând și drăgălaș, Nici în lume, nici în țară, Că-i frumos din cale-afară, Drag îmi e ca o minune, N-am cuvinte a o spune, Geaba caut
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tu pentru mine Un minut de chinuire. 19 În zadar răsare, în zadar apune Soarele și luna, ah! făr-a-nceta, Sufletu-mi putere în credință n-are Pe tine, slăvito, a te mai uita. Ziua vine, trece, vîrsta-mi naintează - Cu ele-mpreună tinereța mea, Dar sufletu-ți rece nu vrea să mă crează Când îți zic, iubito, nu te pot uita. Nici un ceas în viață, nici un ceas în lume Ca acele două nu voi mai gusta, De aceea poate cât voi fi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Acum s-au liniștit. No. 79 În zădar apune, în zădar răsare Soarele și luna fără de a-nceta, Sufletu-mi putere în credință n-are Pe tine, iubito, a te mai uita. Ziua-mi vine, trece, vrâsta naintează, Cu ele-mpreună tinerețea mea, Dar sufletu-ți rece nu vrea să mă crează Când îți zic iubito, nu te voi uita. Nici un ceas în viață, nici un ceas în lume Ca acele două nu voi mai gusta, De aceea poate cât voi fi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o să vină. Te înșeli cam des în ultima vreme și doar te-am rugat să fii a-ten-tă." Se aplecă îndreptînd crizantemele de pe mormântul Valericăi Scurtu. O femeie în vârstă trecu pe alee, salutînd-o mecanic. Melania Lupu răspunse amabilă. Ținea mâinile împreunate pe poalele trenciului. " Mai e cineva... Nu, nu-l cunoști, dar poți fi convinsă că-i polițist. E de-ajuns să-i vezi ochii și felul cum merge. Poți paria că e englez! Obrajii aceștia roșcovani n-ai să-i
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să vă felicit pentru modul dezinteresat în care vedeți lucrurile. ― Și cu pentru felul amabil în care ați înțeles să duceți ancheta. Îmi pare rău că plecați. ― Am să mă întorc. Vă promit. Melania Lupu îl conduse până la ușă. Își împreună palmele a rugăciune. ― Îmi dau seama că e o îndrăzneală din partea mea și n-aș vrea deloc să vă închipuiți... Maiorul o privi surprins. Îngână de circumstanță: ― Vă rog... ― Îngăduiți-mi să-l vizitez pe Doru la spital. Trece prin
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
toată inima: nu știați deci cum să procedați pentru ca pânzele să parvină mai repede statului. ― Dar bineînțeles. Aș fi putut oare proceda altfel? ― Vă vizitez de-o săptămână. De ce nu mi-ați pomenit niciodată nimic despre ele? Melania Lupu își împreună mâinile. ― Habar n-aveam de existența lor, puteți să mă credeți! Astăzi le-am găsit întîmplător, mai precis astă-seară. Ștergeam praful și dintr-o dată am auzit: Clic! " Va duce farsa până la capăt, gândi Cristescu. Scontează pe faptul că nu am
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mai dăduse și o boală în păsări. și astfel ne-amlecuit de pescuit. DEBUT VÂNĂTORESC Îmi amintesc că mă duceam în fiecare an în mun iiț Vrancei la cabana Zboina unde erau pădurari mo Zaharia și ginerele său Alec Balan și împreuna cu Tinca soția lui Alec ne primea cu multă căldură și bunăvoință și ne pregătea mâncăruri foarte gustoase din lapte, brânzeturi și zarzavaturi ecologice pe care le cultiva pe munte precum și din ciuperci.. Iar eu împreună cu pădurarul mergeam în pădure
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
sacrifică pentru mine. Că de dragul meu, în interesul meu, se culcă cu el. O adevărată martiră, biata Augusta. Mi-a venit s-o pleznesc și să-i spun: "Du-te dracului cu G. cu tot. N-aveți decât să vă împreunați, dar, repede, până mă duc să iau puțin aer. Și să aerisești după aceea. Nu-mi place mirosul de cocină". Dar nici de data aceasta n-am avut puterea să-i arunc adevărul în față. Îmi pare rău, nu știu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]