3,037 matches
-
și cărturar român, scriitor, filosof al culturii, editor și publicist de elită, creatorul rețelei de publicații electronice INTERMUNDUS Media”. (ibid. p. 24) În comuniunea cu harul hristic, omul creștin își definește esență să ortodoxă slăvind: adorarea lui Dumnezeu, cinstirea pentru Înaintași cei Mari, recunoștiința Elitelor spiritual-religioase, flacăra comuniunii intru iubire, mireasma misiunii intru adevăr, vocația alegerii în lumina crezului și autoritatea conducerii de ați asumă jertfă, vrednicia și responsabilitatea intru zidirea Panteonului sacru al Neamului nostru: „Pentru mine, care trăiesc numai
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
meu și cu poporul drept măritor creștin prin adorarea Mântuitorului, prin supravenerarea Maicii Domnului, prin aleasă venerarea a Sfinților și Martirilor, prin căutarea și cunoașterea Mărturisitorilor aflați în viață și prin ei, a celor urcați la ceruri, prin cinstirea Marilor înaintași de pe fiecare treaptă de misiune, vocație, jertfire și slujire a Neamului și a lui Dumnezeu. Referirile mele în scris, în manuscris, despre diversitatea lucrurilor și a esențelor lor, însumau cca. 3000 de pagini, după 30 de ani de informare, de
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
cules cântec, deoarece bătrânii noștri nu sunt eterni și-i și diminuată preferința pentru arta autentică deoarece falsul cultural nu se lasă nici el mai prejos de falsul din toate, mai proeminent azi decât în cel mai negru gând al înaintașilor, glăsuiește un cântec ce-și croiește drum ca iubirea până la nucleul sufletului. Mai ales doina cântată de Nicoleta Voica are în ea îngerul! În legătură cu baza acestei concluzii ajunge să fie auzită cu urechea și ascultată cu inima, privită cu ochii
NICOLETA VOICA. NEDEZBINARE ÎNTRE INIMĂ ŞI MINTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372451_a_373780]
-
Acasa > Strofe > Valori > DACII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1618 din 06 iunie 2015 Toate Articolele Autorului De pe columnă văd coboară dacii, Cât de smeriți ne-au fost înaintașii Duc oile acum în transhumanță Și trec prin munți cu-atâta cutezanță! Din câmp adună spicele de soare, Cu viața toată-n strai de sărbătoare, Pe deal, când seara se proptește-n mal, Cu foc doinesc din cobză și caval
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale înaintașilor în peceți peste vremi. Sensibilă și intransigentă, dulce și amară ori asemeni strigătului de pescăruș, poeta Mariana Gurza împarte alinări catifelate prin vers, prin trăiri, cu toată ființa, pentru acum și mai târziu.- Dragă Mariana spune-mi te rog ce
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
nu sunt decât urmări ale unor fenomene existențiale ale unui fost ancestral, o lume a lumii cercului care se învârtește în timpul teluric sub secunda cosmică, care definește viața ca însemn petrecut ca rost sesizabil. Mulți se vor fi așezat, dintre înaintașii celor înțelepți, să caute înțelesul a ceea ce se consideră că viața este o repetare a unei grandioase scene imaginare a imaginii imaginate a existenței umane. O doină populară maramureșeană zice astfel, în graiul imaginat al omului molcom al muntelui: Câtă
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
au absorbit lucrările cosmice cu cele telurice, creându-și propriile sale mituri. Datinile noastre, obiceiurile moștenite din moși-strămoși sau dobândite pe parcursul integrării noastre în lumea migratorilor cotropitori, care au trecut ca tăvălugul peste pământurile pe care le stăpâneau din timpuri înaintașii noștri au format trainica noastră națiune. Au existat și întrebări din partea cercetătorilor, pentru că de multe ori evenimentele politice, sociale istorice, nedorite de populația acestui teritoriu, au separat oamenii aceluiași neam cu frontiere greu de trecut și chiar cu grave dorințe
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
însemnați în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele dumneavoastră va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-ați făcut atâtor
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
din Carpați, Ridică-ți fruntea către Soare, Adună-ți, mândru, ai tăi frați! Să ne unim din nou, la Alba, De ziua României Sfinte, Să-i strângem, de prin lume, salba, Să-i punem jerbe pe morminte! Să ne cinstim înaintașii, Să ridicăm spre Cer, drapel, Regii Unirii și ostașii Să îi pictăm, din nou, pe el! Să mai sorbim din Cer și Mare, Puterea de a înflori, Să rezistăm la încercare Și să trăim spre a iubi! LACRIMA PRIMEI UNIRI
SĂ RIDICĂM SPRE CER, DRAPEL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372970_a_374299]
-
fizionomiei spirituale a epocii. Precizând sensul ideilor principale ale vremii și determinând valoarea lor de circulație, dicționarul mai poate servi de îndreptar gândului celor mai tineri, care vor să se orienteze exact față de problemele pe care le găsesc deschise de înaintașii lor”. Ori nici un termen nu era atât de intens vehiculat precum cel de „spiritualitate” și nici unul nu era atât de echivoc, iar una din cauze se datora sensurilor multiple pe care el le are. Mircea Vulcănescu a identificat trei accepțiuni
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
noi în evul mediu și aceste stăpâniri încricișate asupra pământurilor de la Ciovârnășani , Prejna, Turtaba, Izverna, etc. să se datoreze fenomenelor roirii, al mobilității funciare a populației în cadrul unor arealuri mai mult sau mai puțin extinse. Este foarte probabil ca între înaintașii lui Buliga din Ciovărnășani și moșnenii, de la Prejna, Costești, Cerna Vârf, Gornovița, Nadanova și chiar Izverna , în general oameni de la hotar ( graniță ) să se fi stabilit legături de întrajutorare , de rudenie chiar de înfrățire etc. care au permis asemenea stăpâniri
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
menținându-mă într-o indiferență și apatie din care respectul zilnic, acel sărut-mâna sau bună ziua nici măcar căznit nu-l mai murmurau buzele când o întâlneam, era o înstrăinare a consecvenței în onestitate pe care o datorăm sanguinar și prin educație înaintașilor, celor care au pus din obligație sau din onoare profesională umărul, la creșterea și maturizarea omului și cetățeanului care voi fi mâine. Culmea, chiar fructificasem (și încă onorant) șansele oferite de sârgul neprecupețit al altora și eu mă încăpățânam să
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371249_a_372578]
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc - mare personalitate a culturii și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
membrii ai Bisericii pentru a înțelege cât mai bine viața, opera și activitatea acestui mare Sfânt Părinte al Bisericii și foloasele duhovnicești destinate poporului lui Dumnezeu care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul spiritual al înaintașilor, învățătorilor și strămoșilor săi!... Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Semnal editorial și publicistic - Pr. Ioan Alexandru Mizgan, Sfântul Ioan Gură de Aur - Arhiepiscop la Constantinopol, Editura „Theosis”, Oradea, 2016, 116 pagini... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
refuzat cunoașterea istoriei adevărate. Fiecare generație n-a vrut să-și asume responsabilitatea păcatelor trecutului și să repare prin pocăința această fărădelege. Nu a xistat o generatie, care s-a oprit să studieze “dosarele” trecutului, si care să constate păcatul înaintașilor. Să ne imaginăm că acea generație, care dorea să “răscumpere memoria”, s-a adunat și a declarat un post național și o adunare solemnă de pocăința pentru păcatul acesta (după modelul pe care l-a folosit Ezra când au mărturisit
CONSPIRATIA TACERII ASUPRA ABUZURILOR COMISE IN BISERICA NU ESTE NICIODATA BIBLICA de PETRU LASCĂU în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344909_a_346238]
-
refuzat cunoașterea istoriei adevărate. Fiecare generație n-a vrut să-și asume responsabilitatea păcatelor trecutului și să repare prin pocăința această fărădelege. Nu a xistat o generatie, care s-a oprit să studieze “dosarele” trecutului, si care să constate păcatul înaintașilor. Să ne imaginăm că acea generație, care dorea să “răscumpere memoria”, s-a adunat și a declarat un post național și o adunare solemnă de pocăința pentru păcatul acesta (după modelul pe care l-a folosit Ezra când au mărturisit
CONSPIRATIA TACERII ASUPRA ABUZURILOR COMISE IN BISERICA NU ESTE NICIODATA BIBLICA de PETRU LASCĂU în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344909_a_346238]
-
Aiud, precum și cele semnate de către Răzvan Codrescu, Dan Puric și Danion Vasile. După cum citim, observăm și constatăm, volumul de față este tipărit întru pomenirea sfinților din închisorile comuniste. Rostul său este de a atrage atenția creștinilor români despre valoarea jertfei înaintașilor lor. Textele sunt variate, de la conferințe și predici până la poezii și rugăciuni către noii mărturisitori. Nu toți cei care au trecut prin închisori sunt sfinți, dar toți cei care au murit pentru Hristos în închisorile comuniste pot fi canonizați. De
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
apărea) este foarte bine venită, remarcându-se ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus acestor persoane pline de har, dar și curaj mărturisitor, dorindu-se a fi un pas către revenirea la realitatea normală și firească a cinstirii înaintașilor noștri, așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Mărturisesc sincer că, cel puțin eu personal, mă simt foarte împlinit din punct de vedere spiritual - sufletesc, pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
doar cu ajutorul cărților și a relatărilor celor care i-au apucat aici, pe acest pământ - mari personalități a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
o variantă posibilă era pe o parte și cealaltă a Prutului, în Moldova. Altă variantă era stabilirea undeva prin Argentina, sau în Africa. Au reușit să determine Organizația Națiunilor Unite ca în anul 1947 să creeze în locul din care plecaseră înaintașii lor în urmă cu aproape 2000 de ani, două state: Palestina și Israel. Palestina era locuită de arabi, care în timp ocupaseră acele teritorii, și se opuneau cu îndârjire colonizării evreilor. Conducătorii israelieni fiind în bune releții cu americanii, s-
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
și, era convins, o femeie este mai de folos decât un bărbat. Se apropie de biserica mare cu hramul la Sf. Mihail și Gavril, care-și ivea printre copaci turlele. În spate era cimitirul în care-și dormeau somnul veșnic înaintașii lui, Dumnezeu să-i odihnească în pace. De câte ori nu se gândise la dânșii, când hălăduise prin Iașul devenit orașul lui, mai ales când trecea pe lângă Mitropolie și Trei Ierarhi! În centrul satului, deoparte și de cealaltă a drumului pavat cu
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
avem până acum decât pentru Abrud. Acesta derivă din Abruttus. Poate că și Tapae, unde s-au dat cele două lupte între Decebal și Traian să se fi păstrat în numele satului bănățean de astăzi Tăpia, etc. Este sigur că printre înaintașii poporului român un loc important îl ocupă coloniștii aduși de imperiu în Dacia. Nu zicem “romani “ fiindcă dacă e să luăm cuvintele în sensul lor propriu, romani adevărați, adică locuitori ai Italiei, după cum am văzut au fost prea puțini. Au
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
spirit înconjurându-ne. Nichita Stănescu și-a iubit aproapele, însă puțini fiind aceia pe care i-a apropiat de inima sa, au stat de vorbă în aceiași încăpere ori împreună făcând plimbări pe străzile Bucureștiului, vorbind despre Eminescu ori alți înaintași străluciți ai literaturii noastre. Unul dintre acești norocoși privilegiați de marele Nichita, s-a numărat și poetul Nicolae Băciuț. Atât a fost iubit și adorat până acolo încât i-a făcut portretul în peniță încredințându-i în întregime inima și
,,AL MEU PRIVIT DE AL SĂU,, SAU ,, CU COLŢUL INIMII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345892_a_347221]