76,615 matches
-
notoriu fiind cel dintre centru și o parte a artiștilor ardeleni care s-au constituit în Filiala Interjudețeană cu sediul la Cluj. Din ce în ce mai săracă, serios anemiată moral și patrimonial, U.A.P. s-a trezit destul de repede pusă în fața unor noi încercări: pe de o parte, atelierele artiștilor au fost trecute în mod aberant, de către noua putere, în categoria spațiilor cu destinație comercială și impuse ca atare la taxe, iar, pe de altă parte, cu mult mai grav, numeroase spații folosite ca
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
la cea de-a patra lui expoziție. în urma acestei înșiruiri de fapte, concluzia este evidentă: la nivelul reprezentării sale instituționale sau, cu alte cuvinte, la nivel sindicalist, arta românească nu a reușit să se adapteze la condițiile de libertate, iar încercările de a dovedi contrariul au fost, de cele mai multe ori, de-a dreptul jenante. Cum au reușit artiștii să facă, individual, acest lucru și în ce direcții a mers creația artistică de-a lungul acestui deceniu, cu un alt prilej.
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
n-am găsit-o! O viață întreagă stătuse de veghe la poarta casei; acum nu mai era. Plecase după morminte. Și-n locul ei era o altă uliță, pe brațele căreia râdeau alți copii." Trilogia romanescă a Medelenilor rămâne o încercare, pe alocuri eșuată, de a da o consistență realistă, sau cel puțin aparențele ei, unei intuiții prezente deja în Ulița copilăriei. Teritoriul construit de Ionel Teodoreanu nu are nimic din determinismul sumbru al spațiului lui Faulkner - Yoknapatawpha sa e dominată
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
trădător, așa cum spune Ion Cristoiu, cu prilejul unei emisiuni la Prima t.v., asta ar putea însemna că și relațiile mai noi ale țării noastre cu Statele Unite pot fi acuzate de trădare românească, fiindcă renunțarea la politica externă ceaușista și încercarea de a apropia țara noastră de America poate fi privită drept tot un soi de trădare, daca împingem pînă la capăt raționamentele de tip Cristoiu. * În Cotidianul, dl. Valerian Stan publică un drept la replică refuzat de revista 22. Același
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
adevărată și desăvîrșită comuniune sufletească. Trebuie să înțelegi că menirea omului (de altfel, cred că a oricărei ființe vii) este să ducă singur o viață în fond solitara... Însemnările pe care le voi face aici aș dori să fie o încercare de pătrundere în mine însumi, lentă, necruțătoare, franca și de absolută sinceritate. Impresiile despre alții, despre lumea din afara vor înfățișa nu senzațiile momentane, ci mai ales - asa aș vrea cel putin - păreri filtrate prin judecată mea rece, obiectivă, ceva că
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
iluzia că poate salva casă Kalabuhov de la prăbușire: dispariția galoșilor din hol după 1917 și agresivitatea membrilor comitetului de bloc sunt semnele vizibile ale disoluției vechii ordini - tuturor acestora profesorul le opune invocarea vechiului spirit al casei Kalabuhov, într-o încercare de a prezerva ceva din echilibrul unei lumi apuse. Replierea către spațiul casei - asediat de mediocritatea proletara agresivă a comitetului de bloc și de cea legală a unor reglementări absurde ambiționând să rezolve probleme locative prin raționalizări stupide - decurge dintr-
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
mai putine obstacole de restituire. Se știe că ediția "de autor", tot la "Minerva", a întîmpinat fel de fel de probleme și, pînă la urmă, s-a și împotmolit cînd ajunsese la marea Istorie a literaturii. O revenire ulterioară, cu încercarea de a aduna laolaltă puzderia cronicilor literare, a rămas și ea baltă. Acum, dificultățile au fost numai amînate, dar continuă să pîndească din umbră. Chestiunea variantelor va da mult de furcă, daca ne gîndim numai la transformările operate de Călinescu
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
raspuns explicit la o celebra frază sartriană: "Celălalt este pentru mine în același timp cel ce mi-a furat ființă și cel ce face să existe o ființă care e ființă mea". Protagoniștii lui Bruckner sînt niște eugenici pe dos: încercarea lor de exterminare a frumuseții chipului, fie acesta chip de femeie sau de bărbat, face parte dintr-un proiect de putere, de preluare autoritara, despotica a lumii, dar de fapt este echivalentul efortului de autoprotejare. Atîta vreme cît nu mai
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
doilea de cel dintâi. Alexandru Drăghici știe că, în timpul grevelor de la Grivița din 1933, Gheorghe Gheorghiu-Dej era informatorul Siguranței, iar Gheorghe Gheorghiu-Dej știe că Alexandru Drăghici deține această informație. În plus, șeful Securității este gata să raporteze la Moscova orice încercare a șefului partidului comunist din România de a deveni independent față de sovietici. Astfel stând lucrurile, Gheorghe Gheorghiu-Dej transpira mereu, de teamă, în prezența virtualului sau calau. Când acesta îl duce, enigmatic, să asiste la executarea unor țărani care refuzaseră să
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
Povestea propriu-zisă începe în clipa în care leșii, conduși de un bărbat pe nume Cybula, sînt înfrînți de polonezii conduși de craiul Rudy, și ea urmărește, într-o anumită măsură, felul în care cele două populații, după îndelungi și epuizante încercări de exterminare reciprocă, ajung la un fel de înțelegere pașnică, pe care însă o vor sabota cu orice prilej. Evident, românul lui Sînger are un filon foarte actual astăzi pentru că problematizează ură etnică, vrăjmășia între oameni care împart același teritoriu
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
un ermetism mai degrabă gratuit. Personajele, cu cîteva anemice excepții, există doar onomastic, completînd fără nuanță instrumentarul autobiograficului. O descriere monotona și parcă mereu aceeași domină un traseu psihologic ce-ar fi avut nevoie de cu totul altă împlinire textuala. Încercările de reflecție în notă eseistica par patetice, oferind nefericite și plictisitoare truisme melodramatice. Lirismul, una dintre certele vocații ale autorului, invadează uneori realitatea, indiferent care ar fi ea, atingînd ieftine "recorduri" metaforice, penibile - "Vocea căpitanului era moale că o vata
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
a se raporta la spiritul și la istoria ei. Ciclul Pisicilor constituie un joc al memoriei prin care artistul mai încearcă să păstreze o legatura istorică și culturală cu tridimensionalul de tip apusean, iar celelate cicluri (Cactușii, Sugiucurile etc.) sînt încercări decisive de negare a ponderabilității sculpturii europene și de reîntoarcere, la fel de necruțătoare, la rădăcinile orientale, semitico-bizantine, ale gîndirii în spațiu și ale înțelegerii corporalității. Dar pentru a determina mai exact natură artei lui Yengibarian și spiritul pe care formele sale
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
îl dea primei părți a Amintirilor... sale: " Un ^supliment^ de patruzeci de ani". "Suplimentul" pe care îl are în vedere Mircea Ștefănescu reprezintă darul prin care, dîndu-i longevitate, soarta i-a răsplătit răbdarea și robustețea de caracter manifestate în timpul unor încercări grele. La jumatatea vieții, în împrejurări pe care ni le prezintă prin intermediul extraselor dintr-un jurnal chiar din 1938, s-a aflat în vecinătatea morții, a bolii și suferințelor insistențe. Fără patetism ori excese, Mircea Ștefănescu descrie această experiență cu
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
un subiect care, de ceva vreme, dă naștere la noi și noi interpretări: alteritatea, mai exact, modul in care au descoperit românii alteritatea. I-au servit drept material, în primul rând, bogată istoriografie românească, deși acest lucru a presupus o încercare de îmblânzire a subiectivității, ca să spunem așa, date fiind deșele alunecări spre literatura: vechile letopisețe de curte, scrierile lui Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, cronicile muntenești (Stoica Ludescu, Radu Popescu, Radu Greceanu), dar și tratate de istorie, cosmografie
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
1954, si a apărut în același an, în Gazeta literară, acceptat și tipărit imediat de Paul Georgescu. Atunci îl cunoscusem întîia oară pe reputatul critic. Textul i-a plăcut și a stîrnit vîlvă în epoca. Astăzi îl consider cea dinții încercare a mea de proza. Era vorba de un romancier foarte talentat și foarte puternic, un dandy al vremii, provocînd cu vestimentația să extravaganța masele cenușii ale comunismului. Un amănunt de istorie literară se cuvine consemnat: citînd articolul de mai jos
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
la masa de securiștii deghizați în chelneri? Sunt absolut sigur că proiectul de Lege a lustrației, gândit de regretatul George Șerban, nu va stârni, în afară tradiționalelor ridicări din umăr, nici un fel de reacție. Singurele comentarii previzibile vor constă în încercarea de discreditare și în descoperirea intențiilor de război civil, de trădare a intereselor patriei etc. Firește, a cere activiștilor de partid și securiștilor să stea departe de treburile publice zece ani înseamnă curat trădare de patrie, pentru că ei, si nu
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
în scris, poeme întregi, ediții realizate, studii publicate și polemici înregistrate, va trebui, necondiționat, să apeleze la acest învățat capitol. Merită, de asemenea, reținută, din materia altor capitole, ideea, corectă, că nu orice poezie de Eminescu e o capodoperă, iar încercarea de a-l traduce pe poet într-o altă limbă este considerată o himera pernicioasa, în sfîrșit eroarea de a-l consideră și impune pe Eminescu mai mare decît a fost este, deopotrivă, o naivitate puerila și un sacrilegiu la fel de
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
o opțiune proNATO, opțiune pe care vrea să o respecte. De altfel, în ADEVĂRUL editorialiștii ziarului au scris în repetate rînduri că România trebuie să facă eforturi pentru a fi primită în Alianța Nord-Atlantică. Dacă, acum, NATO bombardează Iugoslavia, în încercarea de a stopa războiul regimului Milosevici împotriva albanezilor din Kosovo, întrebarea e cum ar fi putut adopta România o poziție neutră față de acest conflict? Explicînd oficialităților NATO că România vrea să intre în această alianță, dar că nu dorește să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
Georgeta Drăghici Românul Mayei Belciu Vin americanii?... destin amînat, (apărut la "Cartea Românească" în 1998) ar fi putut fi un "Bildungsroman", daca istoria n-ar fi retezat șansele devenirii unei lumi (a unei mici lumi) în plină afirmare. Așa însă, încercarea de a reconstitui din amintiri o epocă dispărută sub senilele țancurilor rusești vrea să fie o demonstrație a unei idei, care nu e nouă și care a fost enunțata de multe voci: aceea că pe lîngă martirii din închisori au
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
americani sau europeni, i-au întrecut pe japonezi în măiestrie. Este mișcarea noului haiku. Sub influența ei, poeții occidentali au intrat în contact și cu alte forme de poezie nipona, precum tanka sau renga și și-au pus condeiele la încercare și în aceste specii. Cu toate astea, nicăieri în lume, haiku-ul nu mai este altceva decât o terțina, care poate să respecte formă de poezie cu forma fixă și să se plieze pe structura 5-7-5, dar poate, la fel de bine
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
formă clasică, pe hîrtie (de pildă, chiar "România literară"!), cărți, bibliografii, acte, decizii - sînt doar depozitate în noua formă. Din punct de vedere lingvistic, mi se par interesante mai ales textele scrise special pentru paginile rețelei electronice, caracterizate fie de încercările de a adapta o terminologie de specialitate engleză și deci internațională, fie, mai ales, de tentația de a exprima în versiunile românești o colocvialitate simpatică și glumeața. Încă o dată, temerile legate de riscul că inovațiile tehnice să producă o uniformitate
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
din Kosovo? A fi de acord cu măsurile de forță ale regimului Milosevici sau a ignora existența lor nu mai înseamnă că România își păstrează relațiile tradiționale cu Iugoslavia, ci că devine complicea unui regim care îi poate pune la încercare propria ei stabilitate. Așadar ce rost au, de fapt, atacurile venite din partea presei la adresa atitudinii oficiale a României? Relațiile tradiționale? Ar fi un motiv de laudă pentru țara noastră să închidă ochii la crimele regimului Milosevici în numele relațiilor tradiționale cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
chimie ca să nu fiu altfel decît celelalte. Ai mei nu m-au obligat niciodată la ceva. Ei ne spuneau, mie și fratelui meu, ce era bine și ce era rău. Alegerea ne aparținea. Și nu trebuia să dau cont. O încercare, totuși, cu istoria, am făcut. M-am dus să mă înscriu la Universitatea "Al.Ioan Cuza". Acolo, însă, am găsit în ziua respectivă ghișeele închise. Alături, la Politehnica, ghișeul era deschis. Gata! Dumnezeu a decis: chimie. Și mi-am spus
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
viitor, pînă la obiectele, florile uscate, gîngăniile, paianjenul (de metal, cu ochi scăpărători) de care mă apropiasem cu frica închipuindu-mi că sînt vii, plus libelulă vitrificata atîrnînd de peretele atelierului și care imi inspiră unul din cele trei-patru sonete, încercări mai vechi din tinerețe, cînd poezia, spre dezamăgirea mea de mai tîrziu, mi se părea cel mai lesnicios mijloc de a face artă, că tot românu^, în general și fals zicîndu-se că s-ar naște poet. Aici e și dramă
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
dacă se mai știe astăzi și e bine să adaug că nici ieri, cînd noi am ieșit de pe băncile facultății. Entuziasmul profesorilor noștri nu l-am împărtășit deloc. Altele ne atrăgeau pe noi la vremea aceea. Priveam cu superioară ironie încercările (uneori, foarte serioase) ale lui G.C. Nicolescu, Al. Dima sau Al. Piru de a reîmparți zonele de influență în timp ale curentelor și școlilor literare ori ale scriitorilor înșiși. Era întrucîtva firesc că, după 1989, să se fi redeșteptat interesul
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]