8,238 matches
-
Acasă > Versuri > Visare > MA-NCHIN Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Izvorului , ma-nchin , Ce-și duce dorul Din adânc de vremuri , Din vârful nins , Din codri seculari . Ma-nchin luminii , Firelor de iarbă , Grădinilor în pârg , Curatei flori de crin . Ma-nchin iubirii , Că-i nepieritoare , Si zorilor , Ca-n fiecare zi , răsar
MA-NCHIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385287_a_386616]
-
Acasă > Versuri > Visare > MA-NCHIN Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Izvorului , ma-nchin , Ce-și duce dorul Din adânc de vremuri , Din vârful nins , Din codri seculari . Ma-nchin luminii , Firelor de iarbă , Grădinilor în pârg , Curatei flori de crin . Ma-nchin iubirii , Că-i nepieritoare , Si zorilor , Ca-n fiecare zi , răsar . Ma-nchin năvalnicului Val de mare , Si bunătății , dragostei , Ma-nchin . Referință Bibliografica: Ma-nchin / Florina
MA-NCHIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385287_a_386616]
-
nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Izvorului , ma-nchin , Ce-și duce dorul Din adânc de vremuri , Din vârful nins , Din codri seculari . Ma-nchin luminii , Firelor de iarbă , Grădinilor în pârg , Curatei flori de crin . Ma-nchin iubirii , Că-i nepieritoare , Si zorilor , Ca-n fiecare zi , răsar . Ma-nchin năvalnicului Val de mare , Si bunătății , dragostei , Ma-nchin . Referință Bibliografica: Ma-nchin / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie
MA-NCHIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385287_a_386616]
-
și duce dorul Din adânc de vremuri , Din vârful nins , Din codri seculari . Ma-nchin luminii , Firelor de iarbă , Grădinilor în pârg , Curatei flori de crin . Ma-nchin iubirii , Că-i nepieritoare , Si zorilor , Ca-n fiecare zi , răsar . Ma-nchin năvalnicului Val de mare , Si bunătății , dragostei , Ma-nchin . Referință Bibliografica: Ma-nchin / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MA-NCHIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385287_a_386616]
-
nins , Din codri seculari . Ma-nchin luminii , Firelor de iarbă , Grădinilor în pârg , Curatei flori de crin . Ma-nchin iubirii , Că-i nepieritoare , Si zorilor , Ca-n fiecare zi , răsar . Ma-nchin năvalnicului Val de mare , Si bunătății , dragostei , Ma-nchin . Referință Bibliografica: Ma-nchin / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MA-NCHIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385287_a_386616]
-
Ma-nchin luminii , Firelor de iarbă , Grădinilor în pârg , Curatei flori de crin . Ma-nchin iubirii , Că-i nepieritoare , Si zorilor , Ca-n fiecare zi , răsar . Ma-nchin năvalnicului Val de mare , Si bunătății , dragostei , Ma-nchin . Referință Bibliografica: Ma-nchin / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MA-NCHIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385287_a_386616]
-
Născătoarea de Dumnezeu, mormântul ei a devenit, începând cu acest secol, loc de pelerinaj. Actuala criptă uriașă care acoperă mormântul reprezintă doar reminiscențele acelei biserici cu etaj, construită de Împăratul Marțian (450 - 457) și de Patriarhul Ierusalimului - Iuvenalie. Trecând și închinându-ne le Biserica Sf. Arhidiacon Ștefan - întâiul între mucenici, la Mănăstirea rusească Sf. Maria Magdalena, apoi vizitând Bazinele Siloamului și Scăldătoarea Oilor, am ajuns la Pretoriu - care a fost reședința oficială a procuratorului roman în Ierusalimul epocii lui Hristos, când
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
învecina cu Ierusalimul proaspăt reconstruit de el, și a adus în locul lor oameni străini și păgâni. În același secol au început să populeze Betleemul și primii creștini ceea ce a fost un lucru de bun augur. Locuitorii păgâni ai orașului se închinau zeului Adonis într-o peșteră aflată în centrul așezării, fără să știe, bineânțeles, că în acea peșteră s-a născut Domnul nostru Iisus Hristos. Soarta acestui oraș s-a schimbat în sec. al IV - lea, când Sf. Împ. Elena, la
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
mare curte exterioară dinaintea fațadei orientale spre apus. În aripa dinspre răsărit, a fost construită o clădire impresionantă, octogonală, în centrul căreia se află Peștera Nașterii Domnului - loc foarte important pentru toți creștinii și pelerinii care vin aici să se închine deoarece este locul începutului mântuirii noastre, cu alte cuvinte acest loc, alături de Biserica Sfântului Mormânt, se află pe primul rând în istoria mântuirii neamului omenesc!... Pardoseala ei era acoperită cu un mozaic în culori, ale cărui fragmente se mai văd
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
a petrecut după invazia arabă, când vechea Cana a fost distrusă și părăsită de locuitorii ei. În actualul sat arab Kfar Kanna locuiește o populație mixtă - musulmani și creștini. Toate bisericile aflate aici au fost construite nu demult. Biserica franciscană, închinată Nunții și Minunii de la Cana, a fost construită pe ruinele unei vechi clădiri iudaice, cu pardoseală și mozaic și o inscripție în aramaică. În biserica greco - ortodoxă sunt expuse două vase de piatră asemănătoare celor pomenite în cazul Nunții și
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
și el la Domnul, și care din acest motiv a fost canonizat de către Biserica noastră Ortodoxă Română la 21 iunie 1992, având ca zi de pomenire și de prăsnuire data trecerii sale în adevărata viață adică 5 august. Ne-am închinat și noi cu evlavie și cu adâncă emoție sfintelor și sfințitelor sale moaște, bucurându-ne că, iată, am avut și avem în aceste locuri (și) părinți români trăitori, cu viață sfântă și aleasă, bineplăcută lui Dumnezeu!... În cele ce urmează
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
la sfârșitul acestei expuneri și descrieri a locurilor, momentelor și trăirilor de care am avut parte în acele zile!... Pentru care fapt rămâne conluzia că noi, creștinii, care nu suntem altceva decât niște pelerini pe acest pământ, trebuie să ne închinăm lui Dumnezeu „în duh și în adevăr” pentru că Împărăția lui Dumnezeu nu este din lumea aceasta și, deci, din această cauză, nu avem „cetate stătătoare aici pe pământ” ci tindem și aspirăm la cea care va să vină care nu
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
a îviat!”/v-am însoțit apoi la mama-mare /să-L prăznuim pe Cel ce a-nviat. Se răsfățau pe mesele cu flori /belșug pascal și bunătăți de soi, /eu n-aș fi vrut să-mi dați decât un ou, /să mă închin și să-l ciocnesc cu voi. Mi-ați pus un blid frumos de sărbătoare, /dar n-ați adus nimic din nici un fel, /un trandafir care căta spre mine /își picura petalele în el. /Către sfârșit, m-am ridicat cu grijă
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
-l ciocnesc cu voi. Mi-ați pus un blid frumos de sărbătoare, /dar n-ați adus nimic din nici un fel, /un trandafir care căta spre mine /își picura petalele în el. /Către sfârșit, m-am ridicat cu grijă, /m-am închinat adânc, flămând și mut, /și m-am întors la ciorba mea de varză, /dar fericit c-am fost și v-am văzut. /M-ai sărutat pe frunte-n noaptea asta /și dorul tău mă-ncearcă iar acum, /îmi scot batista-ceea
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
să-i fur pumnal din clopot?” „Ba știu și ți-l voi spune la capătul de tropot.” Convoi cu regii lumii, prințesele urmează, dantelării și-opaluri neastâmpărate-n rază. Vin crai din miazănoapte cu nibelungii-n strajă, iar codrul li se-nchină cu veacul scris sub coajă. „Ce noapte înflorește în ochii tăi - răpire? La ce gândește Riga și-al dorului meu mire?” Se sorb unul din altul, ca nor ce-și bea seninul, dar numai unicornul înghite-n gând veninul. Tristeți
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
aur. Odată i-am scos din călcâi un dinte-ascuțit de balaur ce-a vrut să mi-o fure. Împărăția noastră era din pădure și până-n Orionul înalt, despre care spunea iazul morii că-i poartă la tărâmul celălalt. Cerbi se-nchinau printre brazi ca prin schituri ascultând Sfânta Vineri seara chemându-i la masă. „Când vei fi mare, spuneam Fetiței cu Chibrituri, o să te-mbrac în borangicul lunii ca voal de mireasă și-o să-ți fur din poveste condurii...”, dar ea
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
aceasta fiind încadrată la rândul ei, într-o coroană de lauri. Începând din acel moment, labarumul a devenit steagul oficial al armatei romane. Eusebiu ne spune mai departe că “Împăratul, tulburat de viziunea aceasta și nemaisocotind cu cale să se închine altui Dumnezeu, decât celui care i se arătase, a chemat la sine pe preoții deținători ai învățaturii lui, întrebându-i ce fel de Dumnezeu este acela și care ar putea fi tâlcul arătării semnului văzut de el. Ei au răspuns
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
scrisoare adresată lui Domitius Celsius, vicarul Africii, el spune: “Ce datorie mai mare aș putea avea în virtutea puterii imperiale care mi-a fost dată, decât aceea de a înlătura erorile și de a reprima actele iresponsabile, pentru ca toși să se închine Dumnezeului Atotputernic, în cadrul unei religii autentice, într-o înțelegere adevărată și cinstire, care I se cuvine” Prin urmare, Împăratul considera legitimă autoritatea sa de a îndrepta “erorile” și de a convoca sinoade bisericești în acest sens, plecând de la puterea imperială
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
lăsat desăvârșit și curat pe pământ și care a fost pervertit de păcat. A propriilor mele simțiri, care nu pot fi recuperate de adevăr decât prin Cel ce poate recupera toate lucrurile. De aceea, nu pot renunța la a ma închină lui Hristos, cu poezia mea. Din punctul meu de vedere, creștinismul nu este numai o influență în poezie, ci însăși concepția mea despre lume și viața, care stă la baza întregii mele existente și a tuturor manifestărilor mele. O altă
UN POET CU O IMAGINAŢIE MEREU ÎN CĂUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361229_a_362558]
-
ploaie și aduseseră o aromă specifică, reconfortantă pe care o sesizezi numai în mijlocul pădurii. Apoi a început să toarne cu găleata și de-abia atunci cei doi au căzut ca la un semn cu genunchii la pământ și să se închine plângând. Pe urmă mulți ani la rând nu a mai știut nimeni nimic despre el, și tuturor ne-ar fi părut rău să aflăm că s-a depărtat din preajma noastră. Noi toți ne obișnuiserăm cu gândul că el, sfântul, ne
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
toate acestea nu aveți cum să vă feriți pentru că sunteți chiar în calea lor. Tropotul urgiei îl aud de pe acum, eu v-am prevenit! Și furtuna care va devasta totul s-a pus deja în mișcare. Lumea nu se mai închină la Dumnezeu ci la ban.Tinerii nu se mai căsătoresc cu preot în fața altarului ci trăiesc, mai degrabă se împreunează ca vitele pe apucate și pe urmă se despart și caută fiecare pe altcineva cu care să se culce. Mânia
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
tezaur spiritual al Bisericii. Despre sfintele icoane s-au spus multe, de către teologi, și s-au scris volume întregi. Înaintașii și Sfinții Părinți au vorbit despre rolul lor, duhovnicesc și dogmatic în același timp, și ne-au învățat să ne închinăm la icoane ca la înșiși sfinții care sunt închipuiți pe ele. „Căci cinstea dată icoanelor se urcă la chipul cel dintâi” spune Sfântul Vasile Cel Mare. Mulți consideră sfintele icoane mai mult ca valori artistice și istorice decât ca obiecte
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
1378 din 09 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Un fapt nelipsit de ardoare și generozitate este provocat numai de iubire și avântat dintr-un resort interior. El nu surâde nicăieri mai radios ca în ochii copiilor, atunci când lor le este închinat, ori când este făptuit chiar de către ei. Substanțialitatea densă dar fără împovărare în lucrul copiilor, nu are cum fi agoniseală și experiență, ci doar candoare spontană și asiduă, dar în lucrul pentru ei, din partea adulților, nu e joacă, e cel
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A CUCERIT MARELE PREMIU LA BEIJING de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360230_a_361559]
-
în sens invers la un costum descosându-l cu migală, cu unghia, cu dinții și cu vârful acului. De aceea, Rodica Anghelescu știe multă muzică și mai are de știut, fără îndoială, pentru că nimeni nu poate cuprinde totul. Și-a închinat până acum și-și va închina în continuare cea mai mare parte a vieții sale cântecului popular și folclorului, afară de a-l cerceta, interpretându-l cu un glas de la suflet, pentru suflet. S-ar relativiza toată expunerea de până aici
RODICA ANGHELESCU. O SUPERIOARĂ CALITATE SUFLETEASCĂ ŞI INTELECTUALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360247_a_361576]
-
descosându-l cu migală, cu unghia, cu dinții și cu vârful acului. De aceea, Rodica Anghelescu știe multă muzică și mai are de știut, fără îndoială, pentru că nimeni nu poate cuprinde totul. Și-a închinat până acum și-și va închina în continuare cea mai mare parte a vieții sale cântecului popular și folclorului, afară de a-l cerceta, interpretându-l cu un glas de la suflet, pentru suflet. S-ar relativiza toată expunerea de până aici despre Rodica Anghelescu, dacă nu ar
RODICA ANGHELESCU. O SUPERIOARĂ CALITATE SUFLETEASCĂ ŞI INTELECTUALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360247_a_361576]