1,441 matches
-
cu rugăminți doamne cunosute: Domnule profesor treceți-mi și mie florile acestea că am cumpărat cam multe lucruri și mă tem să nu mă- ntoarcă. Dă-le încoace!s-a-nvoit soțul meu. Vă rog luațile și pe-ale mele, s-a încumetat și altă doamnă să-i ceară s-o servească. Ce naiba ați cumpărat atâtea flori?a întrebat-o soțul luându-le. Vreți să le treceți și pe ale mele, că am sacoșele pline cu ce am cumpărat. Dă-mi-le! Arăt
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cu singura excepție a iubirii întru Crist 38. Platon spunea că în timpurile imemoriale exista un gen de om care includea în sine atât principiul masculin cât și pe cel feminin, iar mândria lor era nemăsurată, astfel că s-au încumetat să-i înfrunte până și pe zei39. Atunci Zeus i-a tăiat în două, iar trupul dintru început al omului fiind despicat în două părți, fiecare jumătate a început să tânjească după cealaltă 40. Aducând elogii lui Eros, zeul iubirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pornit-o la goană. Îmi scăpărau picioarele. Și inima mi se zbătea năvalnic, ca o pasăre prinsă-ntr-un laț, fără scăpare, gata să-mi spargă cușca pieptului! Și tâmplele-mi zvâcneau și ele, de-mi vâjâia capul! Nu mă încumetam să-mi contenesc galopul. Doar încercam, pe furiș, să trag cu coada ochiului, spre lighioana aceea spurcată, blestemată, care băgase frica-n mine, și-mi pusese picioarele pe spinare. Și când reușeam de vedeam ce se mai întâmplă-n urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nu-s chiar de capul lor și a mea, de drept, și iastalaltă, Veronica, de fapt, îs sub ascultarea mea. Așa că... Și, ce mai tura-vura, ne-a ținut moș Vasile Baciu un discurs despre rostul ca un tânăr, care se-ncumetă să vorbească și să se împrietenească și el cu o fată să aibă măcar serviciul militar satisfăcut, fiindcă armata e ca un fel de inițiere, o treaptă care-l introduce în viața propriu-zisă, altfel nici un gospodar cu fete de măritat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
o a doua de precizie și a treia de combatere a unei teze burgheze la sfârșit, te întreba: Ei, ce facem? Mergem mai departe sau ne oprim aici, ne mulțumim cu ce-a fost? Această întrebare avea următorul înțeles: te încumeți să mergi mai departe? Adică vrei să mai tragi un al doilea bilet, la care, însă, trebuia să răspunzi fără timp de gândire! Și, dacă ziceai, "da" atunci îți oferea, la întâmplare, încă un bilet, pe care îl tratai imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și Colecția de artă "Ion Irimescu", în Piața Adormirii statuia lui Sadoveanu. Pare că e viu și a coborât de pe strada Maior Ioan, cu o carte în mână și se uită undeva, departe, în zare, după care, poate s-ar încumeta și ar urca din nou, la Casa din deal, din Grădina liniștii, din capătul uliței Ion Creangă. E un Sadoveanu înalt. Masiv. Monumental. Are ochii încețoșați de pâclele toamnelor, fruntea brăzdată de riduri adânci și încărcată de gânduri; obrazul obosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-o, Cecilia. Și spuneați c-ați fost în Siberia. Când și de ce? Pe vremea lui Gorbaciov. Când s-a promis marea cu sarea! Ce mi-am zis? Ian să încerc și să dau de mormântul bunicului meu. Și, m-am încumetat și-am plecat cu transsiberianul. Și-am reușit și-am găsit și satul în care lucrase bunicul. Dar în cimitir, caută acul în carul cu fân! Jumătate din cruci putreziseră. Cealaltă jumătate nimeni nu scriseseră nimic decât semnul crucii... Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Manhattan-ul din New York. Traficul, deosebit de aglomerat, Îți dă o senzație amețitoare, ca În toate metropolele lumii: mașini auto, tramvaie, autobuse suspendate, tren, feribot-uri etc., de aceea pietonii nu circulă decât prin pasaje pietonale, suspendate sau la subsol. A te Încumeta să umbli pe stradă cu gândurile aiurea și mai ales a traversa prin locuri supuse traficului, este o nebunie care ți riscă viața. Podul Tsing Ma, cel mai lung din lume, cu suspendare printr-o singură răsucire, permite accesul spre
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Întrebam de zor? Aflăm că așezare este vestită datorită sicrielor suspendate de pe vârful stâncilor Înalte de calcar, mărturie a unei vechi 655 practici funerare foarte rar Întâlnite. Din cauza lipsei de confort și a infrastructurii proaste, puține mașini cu turiști se Încumetă să sosească. Oricum, În acea perioadă de Început ploios de noiembrie nu eram decât noi, de aceea am fost primiți cu simpatie de localnici, iar copii ne-au ținut isonul pe timpul Întregii vizite. Ghidul local, un tinerel plin de energie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vrea din nou să-i lege ochii /să nu zărească bezna /în care-i cufundat. /A vrut să știe totul,/de-aceea e aici;/și a intrat într-un vestibul negru /fără altă ieșire decât poarta /prin care s-a încumetat. /De-o parte și de alta /statui de zei /cu corp de om și capete de lei, /tauri, șoimi, șerpi și-un sarcofag. /Alături o mumie, un schelet /și veșnica-ntrebare / de merge înainte-n întuneric sau va renunța. Oricând
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Dar cerul e rece, până și soarele e rece. Am scris cele de mai sus, vrând să fie paragraful de început al memoriilor mele, dar între timp s-a întâmplat ceva atât de extraordinar și de oribil, încât nu mă încumet să-l descriu nici măcar acum, cu toate că s-a scurs o bună bucată de vreme de atunci, și mi-a încolțit în minte o explicație posibilă, dacă nu total justificabilă. Poate că lăsând să se mai interpună un răstimp, o să devin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
verbe pronominale absolute; în structura acestor verbe, prezența pronumelui reflexiv este obligatorie. Pronumele nu poate fi omis, fie pentru că aceasta este singura formă sub care se prezintă verbul în limba română literară (a se abține, a se desprimăvăra, a se încumeta, a se ploconi, a se sfii etc.), fie pentru că, în absența pronumelui, verbul prezintă alt sens lexical; este, adică, un alt verb (a se afla/a afla, a se duce/a duce, a se uita/ a uita, a-și reveni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
comune, unitare a profesioniștilor, obiectiv frecvent punctat în ordinea de zi a reuniunilor profesionale, dar, se pare, greu de realizat în practică. Cartea de față este temerară deoarece de ani buni nici un autor sau colectiv de autori nu s-a încumetat să publice o lucrare de sinteză despre aplicarea normelor biblioteconomice în ansamblu, tocmai datorită volumului imens de cunoștințe pe care îl presupune biblioteconomia, ca știință. Din acest motiv, credem că se va dovedi un manual foarte necesar bibliografiei de specialitate
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
ai văzut și ai tăcut ca ultimul laș. Singura ta salvare este că, oricum, tot nu te poți apăra în cele din urmă. Vei fi, fără îndoială, atacat încă o dată că ai întors spatele clasei muncitoare. Și asta fiindcă te încumeți să spui: E mult mai grav decât ar putea să vi se pară stimați concetățeni care cântați, așa, în virtutea obișnuinței: „Iliescu, te votăm cu toții!”. Pentru că borfașii care ne-au fost arătați aruncând cu sticle incendiare (admițând că erau chiar borfași
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
către care înclină în mod vizibil balanța sa, politica e doldora de filosofie, filosofia e curată metafizică, iar morala tovarășului Iliescu se întemeiază pe existența lui Dumnezeu, chiar dacă dumnealui declară că este ateu. O altă observație pe care m-aș încumeta să o fac este că primele unsprezece versete din capitolul opt al Evangheliei după Ioan, cărora ne mărturisește Andrei Pleșu că li se conformează cuminte, ne vorbesc, totuși, despre ridicarea pietrei împotriva unei biete târfe și nu împotriva unor călăi
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
lui modeste, din familia unor actori. Era Giacomo, monsieur de Seingalt, alias Casanova. Cei doi s-au îndrăgostit, au fost prada unor dorințe puternice, amândoi și-ar fi dorit să se căsătorească dar, tânărul de optsprezece ani nu s-a încumetat să încurce viața copilei de paisprezece ani. Giacomo a părăsit domeniul contesei și Lucia a purtat povara unei dulci suferinți. Din nefericire s-a îmbolnăvit de variolă, a supraviețuit bolii dar a rămas cu semne severe pe față, acestea fiind
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dragostea! Nu am reușit să determin pe nimeni să vadă exact ceea ce sunt în realitate! De ce?! Pentru că eu sunt un exponat într-un raft prăfuit, pe care nimeni nu-l vede! Am termenul de garanție expirat și nimeni nu se încumetă să-l dea la casat, de frică să nu iasă lipsă la inventarul care nu știu din ce motive se tot amână! Am așteptat multă vreme să vină cineva să mă "achiziționeze", și când credeam că totul e în zadar
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
răzbunări, etc. De altfel, să-mi dea voie Virgil să-i amintesc că, în perioada respectivă, (vreme de război și regim de dictatură militară) asemenea strigăte de stradă nu erau deloc o obișnuință delectabilă a bucureșteanului; cine s-ar fi încumetat să emită, în gura mare, o asemenea strigare împotriva lui Antonescu (chiar fără a-i preciza gradul - mareșal - cum relatezi că ți-a relatat Virgil, risca să nu-l mai vadă soarele o bună bucată de vreme (dacă nu chiar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tîlhăriile, jafurile la drumul mare, crimele. Grupate pe coloane întregi de ziare, asemenea știri creaseră o psihoză colectivă. Situația era într-atît de gravă, încît unora le părea a fi fără de ieșire: „S-au înmulțit întratît banditismele, că nu se mai încumetă nimeni să le stîrpească, și chiar dacă ar vrea, nu se mai poate, fiindcă sînt nespus de multe”.2) De vină erau unele măsuri economico-politice, de pildă faptul că, „în puterea a 4 5 decrete de amnistie și grațiere, s-au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prejudecățile care pe ei i-au împiedicat să-l aprecieze atît cît credem azi că ar fi trebuit? Dacă aș fi locuit tot în Bacău, l-aș fi stimat mai mult decît ceilalți profesori sau avocați din oraș? Nu mă încumet să răspuns „da” la nici una din aceste întrebări. Accept că fiecare epocă are niște limite în înțelegerea lucrurilor și niște atitudini inflexibile, și nu trag concluzia (cum fac alții) că avînd o părere mai bună despre poet sînt mai perspicace
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
făcut un mocofan slab: spunând că dacă ea ar fi încercat să danseze, ar fi străbătut o milă chiar cu prețul vieții. La aceste cuvinte, mulți au râs. Nu, spuse ea, dacă dansatorul îmi dă un șirag de clopoței, mă încumet să străbat o milă de una singură. M-am uitat la ea și am văzut veselie în ochii ei, îndrăzneală în vorbe și am văzut-o gata să-și ridice fusta roșiatică. I-am dat să-și prindă clopoțeii, pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
s-agiunigi, ăi boule!"). Așa că ar trebui să punem mâna pe cărți ca să înțelegem parabolele drumarilor noștri și ai celor care, cu atâtă inteligență, îi conduc, și să le mulțumim nu numai pentru răgazul oferit lecturii în fiecare zi când ne încumetăm să traversăm Iașul la volan, dar, mai ales, pentru lecția de rară subtilitate pe care ne-o oferă zilnic prin obstacolele iscate în calea noastră domestică și care doar la o primă vedere, superficială, par hîrtoape, șanțuri și interdicții; în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o lua drept sursă de inspirație"159. Epopeea națională a finlandezilor a reprezentat parcă o încercare mult prea grea pentru artiștii finlandezi, responsabilitatea redării acesteia apăsând pe umerii lor. Akseli Gallen-Kallela a fost unul dintre puținii artiști care s-au încumetat să redea pictural această epopee. El este considerat a fi "primul pictor finez în toată accepțiunea cuvântului, atât ca manieră cât și ca fel de a trata subiectul și culoarea"160. Odată cu el, pictura finlandeză intră în perioada modernistă. Un
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dorit ca un cercetător finlandez să se aplece asupra acestei teme. Din păcate, în lumina ultimelor măsuri luate în domeniul educației și cercetării din Finlanda, și anume reducerea drastică a sprijinului acordat filologiei, este puțin probabil ca cineva să se încumete foarte curând la o astfel de sarcină. Statul finlandez și-a retras sprijinul acordat facultăților umaniste începând cu 2011, acestea fiind nevoite să găsească soluții de supraviețuire suplimentare, să recurgă la proiecte, să aducă așadar studiul filologiei în secolul XXI
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Eminescu. La asemenea rugăminte, Vasile Ilucă a băgat de seamă că Ion Creangă nu a zis „nu”; dar nici „da” nu a zis. Creangă i-a zâmbit doar ștrengărește, ca și cum i-ar fi vorbit: „Bine, măi Țâcă, dacă tu te încumeți să urnești bolovanul... Da’ să știi că, dacă n-ai să poți ține pasul cu mine, tu ai să rămâi de râsul lumii, nu eu”. Și, uite-așa s-a făcut această carte, fără ca nimeni să se dea de sminteală
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]