KorAP: Find »[drukola/base=încuviința & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...377 >

9,411 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907

nu îi vorbise niciodată, antrenamentul de quint. Dacă îl întrebai despre tinerețea lui, spunea doar că e tare norocos fiindcă a apucat să trăiască. ― Vă e frică de Vassur? Credeți că își va părăsi Abația ca să vină după noi? Mos încuviință din cap. ― Ăsta e avantajul de a cunoaște tacticile, se grăbi Kasser să îl liniștească. De unde știi că nu mizez tocmai pe faptul că ne va căuta? ― Nimeni nu-și poate dori să fie vânat de un quint, rosti Mos

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
fost Sfântul Augustin. ― Ce ne pasă nouă cine a fost el? Știm cine sunt urmașii lui. Niște haini care ne fură copiii din Câmpie și care se distrează vînîndu-ne. Kasser privi spre Alarik, căutând confirmarea celor spuse de femeie. Pământeanul încuviință din cap. ― Nu am venit să vă aduc nimic. Familia mea e prea săracă pentru a păstra obiectele de la o generație la alta, darămite pentru a avea lucruri de acum două mii de ani. Vreau însă să vă spun că tatăl

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
care a avut norocul să dea peste ceva pe care numai el l-a înțeles și să-și clădească astfel puterea. Fiindcă el n-a fost decât un umil frizer. ― Frizer? exclamă Mos. Om care taie părul altor oameni? Femeia încuviință din cap. Mos și Mas începură să râdă. Kasser nu-și putu stăpâni nici el un zâmbet. ― Și la ce ne folosește povestea ta, femeie? Crezi oare că poți discredita Abația în ochi noștri? Știm exact cine sunt călugării augustinieni

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
vedea nici un motiv de râs. ― Bine, dar asta știm de veacuri. Întreaga civilizație umană se bazează pe capacitatea Abației de a produce clone atât de tâmpite încît să creadă că Dumnezeu le cere să muncească pentru el. ― Ai dreptate, Mos, încuviință fostul împărat. Dar niciodată până acum nu am avut vreun indiciu despre ceea ce va face Abația atunci când, așa cum le place tuturor călugărilor augustinieni să spună, va trebui să lupte în Armaghedon. ― Mie chiar nu-mi place cuvântul ăsta, bolborosi Mas

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
om după chipul și asemănarea sa. ― Bine, dar versetul acela, pe care îl știe orice Ucenic, se referă la deosebirea omului de animale. E doar un fel metaforic de a desemna inteligența, zise tânărul călugăr. Abatele îl aprobă pe Aloim încuviințînd scurt din cap. ― Ai dreptate. De două mii de ani, așa se învață în Abație. Și totuși. Să presupunem că ar exista o rasă de extratereștri. Cine i-ar fi făcut? ― Fără îndoială că Dumnezeu, exclamă una dintre Marii cu glas

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
un trecut glorios ar trebui să povestească. Lovitura de pumn a lui Mos îi explodă însă în figură și îl trimise la pământ. ― Ai să răspunzi numai la ce te întreabă Înălțimea Sa. Adus brusc la sentimente mai bune, Severus încuviință din cap. Kasser îi mulțumi mut lui Mos și apoi întrebă: ― De ce ești îmbrăcat de parcă ai fi călugăr? Ai vreo legtură cu Abația? ― Serenissime! Înălțimea Ta! Sigur că am o legătură cu Abația. Sunt ultimul luptător din neamul celor care

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
fiți însă atenți la trecători, fiindcă sunt păzite de tot felul de oameni care cred că munții sunt ai lor și li se cuvine un fel de tribut... Cei de care mă feresc și eu... Kasser privi spre Mos și încuviință din cap. ― Poți să pleci, bătrâne. O să găsim singuri locul de care zici. ― Dar nu mă miluiți cu nimic? La urma-urmei, v-am zis tot ce știam... Kasser scoase un pumn de aur din buzunar și i-l aruncă lui

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
apărăm. - Și peste o mie de ani unde vom fi? Nu cumva vom sta tot aici, omorîndu-ne copii care nu se pot lupta cu policornii? - E foarte posibil și e menirea mea să veghez ca lucrul ăsta să se întîmple, încuviință Preotul. - Și dacă ei se vor lupta la rândul lor și nu vor avea o viață mai bună, noi de ce am mai trăit? Vocea ly se diminuă din nou. Toată lumea aștepta replica Preotului. Și Jorlee simți nu numai curiozitate, ci

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
e de datoria mea să vă atenționez că nu trebuie să-L pierdeți din vedere când vă croiți planurile. Fiindcă simt că se întîmplă ceva. Voi nu-mi spuneți, dar cu simt. Cei trei bărbați se priviră în tăcere și încuviințară din cap. Știau din experiență că nu puteau spune nimic în acel punct al discuției. Tăcerea se înstăpîni grea, ca o presimțire sumbră. - Doreai să-mi spui ceva despre Alaana? rupse Radoslav tăcerea într-un târziu. Kasser căscă gura de

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
picioare ale sale, lungi și subțiri, făcîndu-l să pară mai degrabă o insectă. - Fiindcă mă miră râsetele camarazilor mei, Sire, vă cer îngăduința de a face o mică demonstrație cu detașamentul nostru de zeți, strigă de jos Allin Perse. Împăratul încuviință cu un gest scurt și versantul opus al văii prinse brusc viață. O sumedenie de ținte mobile și fixe, de aparate minuscule de zbor dar și de manechine de dimensiunea unui soldat echipat complet pentru luptă începură să răsară pe

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
către tribuna oficială. - Parcă i-a făcut cineva special pentru a fi soldați. Nu ard, sunt mai puternici și mai rapizi decât orice om... - Nu chiar, protestă N'Gai Loon. Orice quint i-ar putea ucide... - Asta ziceam și eu, încuviință Bella. Clonele vor avea o surpriză atunci când voi coborî câte o sută de asemenea detașamente pe câte o planetă. Demonstrația nu se terminase. Allin Perse păși din nou în centrul spațiului de defilare și, la un semn, lângă el veni

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
izbânda și veghindu-și supușii. Reveria îi fu întreruptă însă de chicoteala lui N'Gai Loon. - Pornim la bătălie, dar începem prin a-i aștepta pe ei! râse bătrânul. - Știi că lupta e angajată... Începu Bella cu glas moale. - Știu, încuviință cu un gest scurt Maestrul quinților. E chiar de mirare că au descoperit semnătura australului abia după atâta timp. Mă așteptam să reacționeze mai rapid. - Nu s-ar zice! - Sire? își ridică N'Gai Loon sprâncenele subțiri în semn de

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
care vorbesc cu lucrătorii. - Nu virus! Cuvinte este. - Da, dar pentru noi e un virus. Pot ele să facă și cuvinte care să se potrivească oamenilor? Zuul își agită haotic cele trei tentacule. - Nu! Tocmai de asta apărut Zuul... - Bine, încuviință bătrânul. Poți să pleci acum. Când extraterestrul se depărtase destul, Bella se întoarse amuzat spre Maestrul quinților. - De ce insiști cu întrebarea asta? Cred că se împlinesc mai bine de cinci ani de când i-o pui aproape în fiecare zi. - Se

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
oameni din univers, fiindcă între noi nu există ascunzișuri. Lăsând în urmă atâtea întrebări grele, Arrus se ridică apoi în picioare, plecîndu-și capul în timp ce ieșea pe ușa joasă. - Am vorbit prea mult. Trebuie să iei o hotărâre până la asfințit. Xtyn încuviință din cap scurt și se trânti pe salteaua din frunze uscate de arbore negru care îi servea drept așternut. Nu era simplu să ia o decizie. Dacă accepta să devină Preot și să-l înlocuiască pe acela al cărui sânge

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
câmpul chu, e sortit eșecului? Nimeni nu știe dacă ciuperca va mai fi la fel în lipsa policornilor. Cine știe cum se vor manifesta arborii negri atunci când vor ajunge fructele la maturitate? La nici una din întrebările astea nu poți da un răspuns. Xtyn încuviință. - Da, dar asta numai pentru că nu știu destul de multe. Du-mă la Templu!. - Mă îndoiesc că vei afla vreun răspuns acolo. - Eu unul sunt sigur. Fie și numai pentru că îmi vei destăinui secretele tagmei tale. - Nu e mare lucru de

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
mi-a dat! Să fi văzut cum le-am luat la țintă pe toate. N-a mai rămas nici una. - Mi-e greu să cred că ai omorât chiar toate meduzele din oceanul Kyrallului. Hai mai bine să ne grăbim. Femeia încuviință din cap și barca porni vijelios spre unul din picioarele gigantice ale psiacului. Durdrin se lăsă să cadă înapoi pe fundul bărcii, încercînd să facă abstracție de durerea ascuțită pe care o simțea în piept. Se putea să aibă o

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
cu darul clarviziunii? reveni Airam pentru o clipă la zeflemeaua cu care obișnuise să îl trateze pe Abate cu mulți ani în urmă. - Nu. Dar există un singur motiv pentru care ați fi putut veni împreună la mine. - Așa e, încuviință și Maria. Am decis să punem capăt încercărilor noastre. Înviorat, Abatele își frecă mâinile cu bucurie. - Știu că asta ar trebui să fie o veste proastă, dar eu unul să știți că mă bucur. Întrezărisem rezultatul ăsta încă în urmă

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
atenția modul în care se mișcase cel mai tânăr dintre ei. Numai un quint putea avea o asemenea viteză. - Stai să înțeleg, bolborosi Abatele. Îmi spui că ai văzut un bărbat... un băiat, care se mișca aidoma unui quint? Femeia încuviință din cap. - Și era îmbrăcat ca un băștinaș? - Nu numai că era îmbrăcat ca unul din locuitorii podișului, dar sunt sigură că și crescuse acolo. Nici chiar în timpul mișcărilor celor mai bruște mantia lui shu nu a făcut vreo cută

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
ea acolo. Rămâne Kyrallul. Femeia se lovi ușor cu palma peste frunte și începu să vorbească mai însuflețit: - Am înțeles. Ești convins că virușii noștri au o legătură cu tânărul acela pe care l-am văzut în cavernă. - Așa este, încuviință Abatele. Femeile se priviră din nou și bătrânul își dădu seama că între ele se restabilise relația care le permisese odinioară să izbândească împotriva lui Rimio de Vassur. - Nu mi-e clar cum anume au acționat, dar bănuiesc că au

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
ca ei să fi aflat despre tacticile noastre. Punctele Lagrange reprezintă totuși cea mai bună metodă de atac asupra unui sistem. - Vezi, vezi? Spuneam eu. Bătrânul dădu din cap aprobator, zâmbind larg și având aerul că e un profesor care încuviințează progresele unui tânăr ușor debil. - Dacă noi am fi înțeles ce tactică folosesc, i-am fi putut nimici cu ușurință. Am fost însă prea siguri pe noi. Sunt convins că acum însă vor aplica tactica noastră standard. - Te-ai scrântit

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
Nu am înțeles nebunia copacilor, dar am acceptat-o fiindcă tocmai legea pe care o negi te apără. Tribul Omenori e obișnuit să dea ascultare Preotului. Dar aflu acum că ai dezlănțuit războiul! Aflu că ai omorât un semen! Xtyn încuviință din cap în tăcere. - Și doresc să știu ce înseamnă lucrul ăsta. De ce târăști tribul nostru în cea mai abjectă dintre toate cele ce pot exista: violența împotriva altor oameni...? Xtyn își lăsă mantia să alunece în neorânduială, fluturând pe

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
speranță. Johansson știa toate astea, dar prefera să nu amplifice gândurile negre ale celuilalt. - Trebuie să fii un Johansson, hârâi bătrânul care, în ciuda pronosticurilor lui Barna, se trezise primul și-și petrecuse câteva minute analizîndu-i pe cei doi. - Așa e, încuviință bărbatul. Iar tu ești... - Alarik, neguțător de artefacte. - Ei, Alarik, ia spune-mi ce te face să devii atât de nervos când vezi o încărcătură de austral? Bătrânul oftă și începu să vorbească folosind cuvinte foarte exacte și lăsând impresia

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
Bătrânul clătină însă frenetic din cap. - Nu, nu. E limpede pentru mine acum. Tu nu ești un Johansson oarecare, ești primul. Iar tu trebuie să fii Barna, acela de pe Praxtor. Așa este? Cei doi se priviră scurt și apoi Johansson încuviință din cap. - Atunci vreau altceva de la voi. Ani de zile m-am întrebat ce să fac cu băiatul. - Care băiat? Alarik îl arătă pe cel mai scund dintre cei care stăteau grămadă pe podea. - Negai. Cred că e fiul unor

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
scutură din cap ca și cum ar fi vrut să-și reașeze gîndurile: - Stai să înțeleg. Tu susții că tânărul ăsta e fiul celui care a murit în Alambic și că, în plus, are și haine pline cu sângele tatălui său? Bătrânul încuviință. - Îți bați joc de noi? Este oare cu putință ca mintea ta perversă sa știe prea multe și să-și râdă de noi? rânji Barna care trase cu un gest smucit un pumnal lung din teaca pe care o purta

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
strigă Xtyn cu îndîrjire. - Chiar și așa, se încăpățînă celălalt. Noaptea trecută, când l-am găsit, v-am urmărit urmele pașilor. Ați fost trei împotriva lui, doi bărbați și o femeie. Altfel nu l-ați fi putut birui. - Ai dreptate. Încuviință Xtyn. Eram însoțit de doi tovarăși. Dar ei au încercat mereu să prevină violența. - Înseamnă că tu ești singurul vinovat. Și recunoști asta fără nici o remușcare? - Omul acela era un hoț. A pângărit locul în care m-am născut. Străinul

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]