2,323 matches
-
formă de identitate artistică (a se vedea, bunăoară, talentata pictoriță de icoane și poetă Maria Olteanu), Maria Mănucă este nevoită să suporte și acum, la ani buni de la apariția volumului După vernisaj (Universitas XXI, Iași, 2001), consecința "vinovatei" sale duble îndeletniciri: situarea fără drept de apel a operei sale pe teritoriul poietic delimitat exclusiv de maniera reducționistă ut pictura poesis. Ce-i drept, încă de la început, poeta însăși nu a părut a-și refuza capriciul asumării și afirmării! constante, uneori orgolioase
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poate reînvia, într-un grațios Poem în memoria celor trei sâmburi de piersică, "miracolul/ dragostei de trei ori ascunse" etc.). S-ar putea spune, prin urmare, că "toate parabolele lirice ale lui Mihai Ursachi au ceva din fantastica și pasionanta îndeletnicire alchimistă", așadar că autorul lor "se face sacerdot al lui Hermes" (Ștefan Aug. Doinaș). În Symposion nigrum din Marea înfățișare (Editura Junimea, Iași, 1977), exclamația onctuoasă a practicantului-tip al acestui ritual îl va invoca, într-adevăr, direct pe patronul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Mondial și s-a concretizat în volumele Zi după zi (1946), Viața nu e vis (1949), Verdele fals și cel adevărat (1956), Pământul neasemuit (1958), A da și a avea (1966).13 Versurile din ceste volume sunt influențate de două îndeletniciri filologice ce sprijină și întregesc maturizarea literară a poetului: traducerea poeziei vechi, latine și grecești, alături de meditația asupra rolului creatorului și al poeziei în construirea noii societăți postbelice. Poetul a comunicat propriile opinii cu privire la ultima chestiune și prin intermediul prozei, în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
să-și execute binefăcătorul prin asfixiere. Ulterior, cu aceeași precizie imperturbabilă, el petrece trei ore (după propria mărturisire, acțiunea, începută cîndva la miezul nopții a fost definitivată în jurul orei patru dimineața), ciopîrțind cadavrul și ascunzînd părțile sub podeaua demontabilă. Destoinica îndeletnicire de camuflare a urmelor se încheie cu o remarcă aparent cinică, dacă nu ar fi, indirect, o resuscitare a tezei inițiale (sănătatea psihică), prin supralicitarea lucidității: Apoi am așezat la loc scîndurile, atît de inteligent, atît de șiret, încît nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
atenți, ascultăm noi ce ne spune limbajul? LUMI FĂRĂ CULTUL MUNCII Pentru faptul că lucrările etnologilor denunță multe dintre clișeele care se aplică societăților "primitive", omul modern nu le privește cu ochi buni. Guayakii muncesc foarte puțin, observă Pierre Clastres. Îndeletnicirile de vînat și cules au loc de la 6 la 11 dimineața (și nu în fiecare zi); mai bine de jumătate din zi și-o petrec într-o lenevie aproape totală, se joacă, vorbesc, dorm îndelung. Cronometrînd activitățile indienilor Yanomani (populație
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
dintre protagoniști, ale cărui însușiri sau virtuți se regăsesc ilustrate și capitalizate, diferențiat, la vrednicii săi congeneri. Cartea se adresează, deopotrivă, specialiștilor, nu doar istorici, economiști, geologi, ingineri sau tehnicieni, ci și cititorilor de rând, dornici a cunoaște varii aspecte, îndeletniciri, ipostaze, năzuințe și caractere deloc singulare pentru o epocă agitată a istoriei naționale, insuficient focalizate istoriografic de-a lungul timpului și rămase, prin urmare, mai puțin cunoscute generațiilor de azi. Or, lumea de ieri, percepută îndeobște la nivelul și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tineri la învățarea manufăpturilor și se poate zice că prin osteneală herculică s-au pus în mâna lor un ciocan pentru lucrul făurăriei; căci, din vechime, moldo-românul se îndeletnicea numai cu arme, lucrarea pământului sau păstoria, lăsând toate artele și îndeletnicirile manufăpturii, ca și romanii, străinilor și sclavilor, care aici se reprezentau prin țigani"33. Chiar în cuvântul de deschidere a sesiunii anuale din 1840 a Obșteștii Adunări, domnitorul Mihail Sturdza, referindu-se la domeniul învățământului, amintea că, în Moldova, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-au făcut pentru totdeauna neroditoare". Revenind cu observațiile directe asupra zonei cercetate, considera că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma localităților Hangu, Pângărați și Vadul de-a lungul Bistriței, al căror sol era propice practicării agriculturii (ca îndeletnicire complementară celor specifice, păstoritul și creșterea vitelor), întregul șes al Bistriței, cu văile lăturalnice de la Chirilă 17 până la Piatra, era foarte potrivit împăduririlor. Asemenea operațiune putea asigura largi perspective pentru valorificarea superioară a acelor suprafețe, atât prin comercializarea lemnului, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a nerodirii pământului muntos", într-un oraș cu aproximativ 40.000 de locuitori și centru academic totodată, profilat pe minerit. Prin deschiderea exploatărilor miniere și, implicit, prin înființarea așezărilor montane în măsură să ispitească un mare număr de străini cu îndeletniciri diverse, efectul benefic se răsfrângea, în opinia sa, nu numai asupra locuitorilor și al proprietarilor locali, dintre care "mulți fac însemnate stări și înmulțesc numărul cetățenilor înavuțiți ai țării", ci asupra întregii țări, "de vreme ce prin producturile minelor se înființează în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai puțin importante pentru țara de adopție erau consemnate în subsidiar: continuarea extinderii rețelei de alimentare cu apă a capitalei, "regularisirea salinelor de la Ocnă" și înființarea în Moldova a unei "fabrici de fier, atât de mult trebuitoare". Aceste din urmă îndeletniciri sau proiecte se presupune că vor fi fost binecunoscute autorităților, încât nu considera necesar a le mai invoca drept dovezi peremtorii ale ostenelilor sale, "zelului neobosit" și "jertfelor bănești" ce-i marcaseră anii de muncă în folosul țării. Or, în locul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în Comisia centrală de agronomie și economie rurală. Ca dovadă în acest sens, poate fi amintit și documentatul său articol consacrat albinăritului și publicat în anul 1848, în cuprinsul căruia, plecând de la tradiția istorică și de la importanța economică a unei îndeletniciri multiseculare, traversa critic prezentul, spre a oferi sugestii pentru viitor, precum, în primul rând, utilizarea și generalizarea stupilor sistematici 2. Parcă spre a-și dovedi vrednicia și priceperea încă nemarcate de implacabila trecere a anilor, la 15 aprilie 1854 el
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-un alt loc în Moldova mai potrivit, după poziție și împregiurări, pentru sus-arătatele ramuri de industrie decât valea Bistriței. Întăi, din pricina împoporărei apropiete mai des în aceste locuri cari nu au îndestul pământ de lucrat și, în urmare, nici îndestulă îndeletnicire; al doile, din pricina pădurilor întinse și a apelor izvorâtoare din aceste locuri muntenoase, care sînt neapărat trebuitoare pentru cele mai multe fabrice; al triile, din pricina minunatului canal firesc (Bistrița), carele împreună pe Moldova cu Orientul și pe carele cu lesnire se pot
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
această primejdioasă și gre meserie și, parte, pe împregiurare ca lucrătorilor să se poată da o leafă măsurată pentru a lor viețuire, fiind că ii nu au alte mijloace de agonisire, ce sînt siliți să petreacă numai din această primejdioasă îndeletnicire. Îndeobștie este de însămnat că lucrarea minelor nu să poate asămăna nici cu una din alte întreprinderi. Rezultatul fieșcăria alte în privirea capitalului ce are a se întrebuința și a folosului ce are a ieși este sigur dacă antreprenorul va
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sub paza soldatului ce îndreaptă asupră-i arma, în care poziție artistul nostru compatriot îl desemnează. 5 Albinele "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași, 1849, pp. 28-33 Cultura albinelor era odineoară, în Moldova, din cele mai însămnate îndeletniciri rurale a<le> locuitorilor. M<i>erea și ceara moldovanului ave, mai ales în comerțul cu Veneția, așa de mare credit, că și astăzi acest product, de întâie cvalita, poartă acest nume onorabil. Cu înrărirea pădurilor, mai ales acelor dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și de Gogol, aceasta conține pasaje care au trecut aproape compact (uneori chiar compactă în nuvelă. Cităm unul: „În sfîrșit, mulți dintre noi, și‑au găsit activitatea? Iar cîte una din activități necesită mijloace prealabile, îndestulare, în timp ce pentru o anumită îndeletnicire omul nu are înclinație - a dat a lehamite din mînă și numai ce vezi că n‑are spor deloc. Atunci în aceste caractere însetate de activitate, dar slabe, feminine, gingașe, încetul cu încetul ia naștere ceea ce se numește înclinare spre
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
găsi un loc de protecție și supraviețuire a universului său personal. Or, Cioran scrie îndeosebi pentru a nu-și pune capăt zilelor și pentru a da curs liber identităților sale. Dar de ce citea fără răgaz, devreme ce nu acorda acestei îndeletniciri vreo virtute salutară ? "Dacă citesc atît, o fac cu speranța de a găsi într-o zi o singurătate mai mare decît a mea" (p.592), explică el. De fapt, Cioran citește pentru a încerca să-și epuizeze sinele instabil, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în secolul al XI-lea, repede islamizat, mai mult războinic și colector de imense tributuri decât cu înclinații spre urbanizare și instituționalizarea unor activități rațional-constructive. Ajunși la apogeul evoluției lor prin izbânzile din 1453 asupra Bizanțului, turcii otomani au continuat îndeletnicirile militare și de strângere a birurilor până în secolul al XVII-lea, când au intrat într-un declin ireversibil. Supușii lor sud-est europeni, plus românii sudici și nordici au căutat să fructifice involuțiile turcilor în luptele pentru dobândirea independenței și suveranității
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fără vreun dialog cu profesori de profil aflați atunci în activitate. Printre zecile de discipline comandate s-au numărat Civilizația metalelor la facultatea SIM, Istoria prelucrării pieilor și înlocuitorilor din piele de la facultatea de Textile-Pielărie. Ambele discipline presupuneau noțiuni specifice îndeletnicirilor menționate. Din anul universitar 2005-2006, conducerile multor facultăți au comandat o altă inedită disciplină numită "tehnici de comunicare". Adăugată la disciplinele amintite mai sus, se contura și mai vizibil tenta tehnocrată a decidenților, care invocau doar "modernitatea" gândirii lor. Am
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Poliției Bacău, „hoții au fost, în sfârșit, descoperiți și arestați”. Portretizările huliganilor, surprind un anumit tip de resemnare în fața acestei situații: „(...) apași ascunși de lumina zilei în bârloagele mahalalelor, începând a porni după pradă de îndată ce înserează și izbutind adesea, prin îndeletnicirea lor mizerabilă, să aducă actul la sfârșit favorabil, jefuind și sădind întristarea în sufletele celor năpăstuiți”. Paleta obiectelor ce suscitau atenția hoților era extrem de variată. Practic, se fura orice: bani, obiecte prețioase, instrumente muzicale - cazul unei viori, saci cu făină
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o diviziune între munca femeii și a bărbatului. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că bărbatul trebuie să lucreze în afara casei, iar femeia să conducă gospodăria și casa. „Viața noastră este rânduită de obicei în două sfere: activitățile publice și îndeletnicirile personale — amândouă fiind hotărâte astfel de Dumnezeu. Femeii îi este lăsată în seamă conducerea gospodăriei, iar bărbatului toate afacerile statului, ale pieței publice, ale administrării Justiției, ale guvernului, ale activităților militare și altele ca acestea. Femeia nu poate să azvârle
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
activităților militare și altele ca acestea. Femeia nu poate să azvârle cu sulița sau să tragă cu săgeata, dar poate să apuce furca de tors în mână și să lucreze la războiul de țesut, ea împlinește cu iscusință toate aceste îndeletniciri care țin de gospodărie. Femeia nu poate să-și spună părerile ei într-o adunare legislativă, dar poate să-și spună acasă și nu de puține ori se arată mai pricepută decât bărbatul ei în treburile gospodăriei”. Prin urmare, „conducerea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ban, condamnarea unui sistem, ierarhic și social, bazat numai pe criteriile banului. Credinței în progresul tehnic, în producția de masă, în raționalizarea mecanică a muncii li se opun credința, niciodată negată, în noblețea "meșteșugurilor de altădată", răbdarea și măreția vechilor îndeletniciri artizanale. Părăsirii satelor, fenomenului de expansiune urbană, le sînt opuse o înrădăcinare puternică, armonia deplină a muncii și a ritmurilor pămîntului... De pildă, acest contramodel instituțional este întru totul respectat în Franța din jurul anului 1970 prin felul în care s-
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
huni, după anul 376, iar În urma acestora n-au rămas decât straturi de cenușă. În aceste vremuri tulburi populația dacă romanizată s-a retras În munți, ocupația lor de bază fiind oieritul, În general creșterea animalelor. Datorită iernilor aspre, această Îndeletnicire se desfășura În condiții grele. Până la venirea slavilor aveau să mai dureze Încă trei sute de ani. De la vizigoți ne-a rămas tezaurul de la Crasna, descoperit prin anul 1887, care conține nu mai puțin de douăzeci lingouri de aur. Faptul că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu implică în nici un caz naivitate, prostie; r. 2224 : „așa îi era porecla ( Dănilă Prepeleac n.n.), pentru că atâta odor avea și el pe lângă casă făcut de mâna lui” persiflarea reciprocă a oamenilor care își scot în evidență defectele(aici lipsa îndeletnicirilor gospodărești) prin intermediul poreclelor, apelativelor, devenite în multe cazuri chiar nume; r. 25 26 : „Nici nu-i pasă de Năstasă; de Nichita nici atâta”indiferența unor persoane în fața „șfichiuirilor” pe care le primesc din partea semenilor pentru defectele lor; p. 29, r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
zama ouălor; decât așa, mai bine te făcea mă ta un mânz și te mâncau lupii” lipsa voinței și perseverenței atrag după ele inutilitatea vieții omului; r. 24 25 : „Condacul umple sacul, și troparul hambarul, măi băiete!” ideea potrivit căreia îndeletnicirile preoților aduc mari câștiguri acestora; p. 206, r. 1 2 : „Când ne-a fi mai rău, tot așa să ne fie!” în momente de veselie și bucurie se dorește prelungirea și înmulțirea clipelor acestora, cel puțin la intensitatea trăită în
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]