25,689 matches
-
drept o amintire in statu nascendi. * Rămîne în dificultate ca într-un mediu protector. În afara ei s-ar simți descumpănit, lipsit de capacitatea de-a fi el însuși, așa cum a fost proiectat prin inadaptarea ce-l caracterizează. * Partea bună a îndoielii, aceea că ea reduce suferința, îi zădărnicește absolutul. * Plenitudinea unui destin, dată de toate lucrurile de care n-am avut parte, de toate deziluziile, de toate năzuințele ratate. * "...a comanda nu înseamnă a înșfăca puterea, ci a o exercita în
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
drept o amintire in statu nascendi. * Rămîne în dificultate ca într-un mediu protector. În afara ei s-ar simți descumpănit, lipsit de capacitatea de-a fi el însuși, așa cum a fost proiectat prin inadaptarea ce-l caracterizează. * Partea bună a îndoielii, aceea că ea reduce suferința, îi zădărnicește absolutul. * Plenitudinea unui destin, dată de toate lucrurile. * "...a comanda nu înseamnă a înșfăca puterea, ci a o exercita în liniște. Pe scurt, a comanda înseamnă a te așeza pe tron, pe un
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
aduce în noul text conștiința de sine a unui autor al veacului postmodern. Și de data aceasta latura umană a Mântuitorului este accentuată. Modest și deseori umil, Isus-ul autobiograf al lui Mailer se arată pe sine nepriceput, regretând dulgheritul, cu îndoieli mai mult sau mai puțin profunde: "Nu puteam să văd în mine Fiul [...]. Îndoiala asta m-a părăsit doar de teama Mâniei Lui" (p. 21). Încercarea să-și depășească prin înțelegere propria condiție umană ("scârba mea de preacurvie îmi umpluse
Fiul după Mailer by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16389_a_17714]
-
de data aceasta latura umană a Mântuitorului este accentuată. Modest și deseori umil, Isus-ul autobiograf al lui Mailer se arată pe sine nepriceput, regretând dulgheritul, cu îndoieli mai mult sau mai puțin profunde: "Nu puteam să văd în mine Fiul [...]. Îndoiala asta m-a părăsit doar de teama Mâniei Lui" (p. 21). Încercarea să-și depășească prin înțelegere propria condiție umană ("scârba mea de preacurvie îmi umpluse anii cu pofte trupești"), având greutăți în a înțelege care cuvinte sunt ale lui
Fiul după Mailer by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16389_a_17714]
-
aveau succes doar la muncitorii bine plătiți și înalt calificați. "Toți ceilalți erau legați de pătura muncitorească rurală", conchide Watt. Nu mai puțin șocante, pentru similitudinile eventuale, sînt remarcile lui Kolakowski despre biserica catolică poloneză, "rigidă, sarmatizantă (?), nepreocupată de nici o îndoială religioasă, pe scurt, o biserică cu totul simplă, puțin vigilentă în plan intelectual, în mare, destul de primitivă". Și noi care credeam că astfel de însușiri ar fi mai nimerite cu biserica ortodoxă românească! În tinerețe, Kolakowski se arăta aproape ostil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
Sena..., în legătură cu care revista Apostrof a exprimat în numărul ei din octombrie 2000 unele rezerve privind autenticitatea textelor. Dl. Deaconescu amenință acum cu justiția pe autorii articolelor: "...Vă aștept, Doamnă Petreu, vă aștept, vorba lui Caragiale, la tribunal, la Craiova". Îndoiala cu privire la autenticitatea sau, mai bine zis, la rigoarea științifică pusă în transcrierea cuvintelor lui Cioran, se va rezolva ori nu la tribunal. Rămîne problema antisemitismului filosofului român: și nu acela din junețe, recunoscut și regretat de el însuși, ci acela
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
la o înțelegere și apoi reconceptualizare a poeziei. E limpede că acest studiu se adresează unui cititor ne-filozof, căci Perloff se consideră obligată să expună și să expliciteze filozofia lui Wittgenstein într-o manieră care se va dovedi fără îndoială superfluă pentru cei ce au citit Tractatus-ul sau Investigațiile filozofice. Probabil că acesta este și punctul cel mai vulnerabil al studiului, căci între exigențele filozofiei și cele ale teoriei literare nu e deloc ușor de aflat o cumpănită cale de
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
și punctul cel mai vulnerabil al studiului, căci între exigențele filozofiei și cele ale teoriei literare nu e deloc ușor de aflat o cumpănită cale de mijloc. Dar chiar și pentru cel mai cîrtitor dintre cititori, care va pune la îndoială, să zicem, priceperea filozofică a unei literate, acest volum e incontestabil valoros fie și doar prin analizele limbajului și construcțiilor poetice în opera unor scriitori tot atît de diverși precum Gertrude Stein și Ingeborg Bachmann, ori Samuel Beckett și Thomas
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
cu pricina? Și așa mai departe. Părerea mea este că rezultatele trebuie privite cu prudență. Nu e, desigur, fără nici o importanță felul în care arată ierarhia romanului nostru în ochii unor scriitori contemporani care, în definitiv, fac opinie astăzi. Unica îndoială (e drept, majoră) constă în aplicabilitatea la literatură a statisticii. Clasamentul întocmit pe baza răspunsurilor este expresia unei majorități. Dar în literatură majoritatea n-are de obicei cuvînt. Poate fi și un oarecare hazard la mijloc. S-a remarcat deja
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
rapel între vocația de picarro internațional, urmărit de neșansă, a eroului și situația la zi, etilism, abjecție și promiscuitate. Senzaționalul alert, suflul epic al parabolei, se încheagă într-o versiune autobiografică a unui trecut glorios, incoerent și melodramatic, sub semnul îndoielii în versiunea reporterului. A cărui rece obiectivitate operează și în "Trup și suflet", prin simularea stilistică a unor procese verbale, rapoarte specifice investigațiilor poliției și medicinii legale. Căci e vorba de o crimă, de scoaterea din joc a unui personaj
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
într-o bună ediție, care are parte și de note. Semnificativă este prima însemnare din jurnal, datată 20 iunie 1939: Totul este tulbure. Încep să cred că Hitler este decis, orice s-ar întîmpla, să declanșeze marele dezastru universal. Fără îndoială că de aici i se va trage sfîrșitul. Însă cîți alții vor cădea înaintea lui! Și cîți după /.../" Și la 24 septembrie 1939: " În timp ce cleștele germano-rus se strînge în jurul Poloniei, "legionarii", agenți ai Germaniei, l-au asasinat la București pe
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
execuție, spectacolul apocaliptic al celor asasinați ("N-am mai auzit împușcături. Doar sîngele curgea din robinetele umane, se auzeau scurte horcăituri, ultimele răsuflări [...] În jur numai moarte. Și o noapte care pare să se întindă mereu ca o smoală fierbinte".), îndoielile, tatonările înainte de fuga din închisoare ("Va trebui să stau înțepenit ca un mort ca să fiu încărcat cu ceilalți și aruncat în furgon. Voi reuși în acest fel să scap?"), condițiile în care a reușit să rămînă în viață pînă la
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
această afirmație poziția mea esențială ca romancier. E drept că eu sunt autorul, însă nu mă consider deloc o 'autoritate'. Nu am răspunsuri - cu toate că întrebări am o droaie (numai în Waterland, și tot ar fi destule), și sunt asaltat de îndoieli. Mulți consideră că dețin răspunsurile, că știu tot, că le pot spune ce și cum, încotro s-o luăm, dar romanul nu e făcut pentru asta, și nici menirea mea de romancier nu e de a ști tot. Un scriitor
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
Philip Rahv și Lionel Trilling. M-a atras puternic la acest grup aerul lor de frondă - atît de necesar în atmosfera anilor din preajma războiului - dar poate mai ales profilul lor moral, mai curînd decît cel intelectual. Hannah Arendt e fără îndoială un nume de notorietate în Europa și în România, dar McCarthy, Rahv, poate chiar și Wilson ori Trilling, nu. Explicația nu constă doar în europenismul primeia și americanismul depărtat geografic al celorlați, ci ține mai curînd de mentalitate. Intelectualul american
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
călătoriei redevine pedantul Fausto, lipsit de inhibiții; doar în scurte momente uită să fie cinic și imposibil; folosește spațiul public aproape că un dandy. De altfel Ciccio se arătă nu o dată impresionat de înfățișarea lui: "L-am privit cu nesfîrșită îndoială, admirîndu-l din cap pînă-n picioare pentru cicatricele și ciupiturile de pe față, nodul impecabil de la cravată, încheietura fină a mîinii drepte, robustețea agila a genunchilor picior peste picior. Pînă și mișcarea trenului îi sporea intensitatea gratiei legănîndu-i-o cu o lîncezeala austera
Călătorie în realitatea imediată by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16448_a_17773]
-
descripția fenomenelor particulare și clasificarea lor conceptuală. În orizontul secolului al XVIII-lea, o atare viziune se articulează într-un început de gîndire tipologică, apărut deja, nu întîmplător, chiar în încercări de filosofie a naturii și de antropologie, în care îndoiala asupra validității cercetării întemeiază reflecția asupra procedurilor descriptive și a celor analitice. "Aventură a rațiunii" - astfel se pronunță Goethe, revendicîndu-se direct de la învățătura kantiană, asupra putinței de a depăși analiza și a accede la sinteza "tipologizantă", ordonatoare și suverană asupra
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
înaintare crispata spre moarte. Sănătatea: o înaintare senina. * "Majoritatea ateilor sînt cucernici revoltați" (Rivarol). Că și atîtea personalități ce și-au pierdut credință în cultul comunist, trecînd prin experiență acestuia. "Ateii" intru comunism - cei mai convingători. * Punctul vulnerabil al libertății: îndoială. Dar există și o supralibertate care o anihilează: extazul. * Numai Dumnezeu a creat din pură generozitate. Omul creează pe seama unor distrugeri. * Găsim la Valéry o formulă eclatanta a recunoașterii elementului irațional în creație: "Conștiința domnește, dar nu guvernează". * Admirația e
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
după ce au de gînd să facă, nu după ceea ce reușesc, în schimb îi țintuiesc pe cei dinainte pentru nereușitele lor. De unde impresia cetățeanului obișnuit că de mai bine de un deceniu România merge din rău în mai rău. Aici, fără îndoială, a contribuit și presa vînătoare de imaginare dezastre și aproape deloc interesată de ceea ce s-a făcut vizibil bine de la căderea lui Ceaușescu încoace. Răzvan Theodorescu n-a dat presei nici un prilej de a-l aduce pe pagina întîi, cu
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
au rămas în unitatea comuniunii și credinței și care s-au dovedit ca atare. Astfel tot ce au susținut ei în unitate de gândire și simțire va trebui să se considere ca învățătura adevărată și universală a Bisericii, fără nici o îndoială ori suspiciune 32. Așadar, acordul Părinților este acela care arată adevărata învățătură de credință. De acum înainte Sfinții Părinți vor ocupa un loc hotărâtor alături de Sfânta Scriptură și vor fi folosiți în argumentarea teologică, căci învățătura lor reflectă fidel doctrina
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
sau de morală; explică, mai mult sau mai puțin pe larg, cărțile sfinte pe care se fundamentează convingerile lor. Astfel se formează, încetul cu încetul, o literatură practică în principal 103. Toate cărțile sunt acte și servesc la edificare. Fără îndoială, pe măsură ce Biserica se dezvoltă și cuceririle sale se extind la clasele înalte ale societății, ea învață să vorbească și să scrie cu mai multă eleganță. Încă din secolul al III-lea, cel puțin unii dintre credincioșii săi înțeleseseră forța pe
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
strictețea și armele ascezei 112. Această viață jertfelnică și de renunțare totală la tot ce e lumesc este o moarte mai degrabă, acceptată prin devotamentul față de strictețea credinței creștine și având, ca și cea a martirilor, valoare de mărturie. Fără îndoială, este cuprinsă de seninătate și bucurie: în apropierea de Dumnezeu, cugetarea este mai obișnuită și se iluminează de trăiri sublime; dar această tactică strictă cere o putere excepțională, dobândită prin trezvie și înțelepciune 113. Această moarte înalță sufletul către ceruri
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
poetului și un bun cunoscător al vieții și operei lui, dl Vatamaniuc girează în modul cel mai surprinzător cu putință textele unui simplu veleitar. Dacă dl Cernăianu se mărginea să "descurce ițele", ar fi fost spre lauda sa. Există, fără îndoială, destule neclarități, neconcordanțe și ciudățenii în informațiile, de la prima sau de la a doua mînă, referitoare la împrejurările în care Eminescu a fost internat în stabilimentul doctorului Șuțu în nenorocita zi de 28 iunie 1883. Nimeni nu i-ar fi obiectat
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
multe capitole și cu va urma la coadă, a d-lui Cernăianu este un talmeș-balmeș de observații și întrebări legitime, dar și de comentarii rău-voitoare, de insinuări stupide, de interpretări care justifică din plin titlul editorialului meu. Autorul pune la îndoială, fără să clipească, buna-credință și onestitatea unor oameni care se numesc Maiorescu, Slavici, doctorul Al. Șuțu, G. Călinescu (scris peste tot Ghe. Călinescu, așa ca pe firmele de altă dată ale pantofarilor). Treacă-meargă pentru memoria șovăielnică a unora (fie Slavici
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
fapt ieșirea la rampă a noii societăți "Bach-România" care își propune promovarea și cultivarea muzicii secolelor XVII și XVIII într-un spirit "istoricește informat", termen ce a înlocuit mai vechiul ideal - de neatins în absolut - al "autenticității". Căci este fără îndoială fascinant să cauți adevărul muzical, să poți auzi muzica așa cum a imaginat-o cu secole în urmă compozitorul și cum au auzit-o contemporanii săi, chiar dacă multe sunt elementele trecutului care ne scapă; dar confruntarea cu trecutul după criteriile sale
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
caut să-mi recîștig intemporalitatea pe care o pierd în critica aplicată literaturii actuale. Atît cît e posibil. * Dificultatea de-a limita (în text) ceea ce te limitează (în existențial). Nevoia de stil ca de-o operație a limitării la pătrat. * Îndoiala ca un corectiv nu doar al afirmației, ci și al negației. Ambivalența subversiunii sale. * Exclus pînă și de propriile sale imagini, evacuat din operă, precum un chiriaș ce nu și-a plătit la timp chiria, nu e acesta scriitorul în
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]