5,249 matches
-
analizeze proiectele din sesiunile de apel de proiecte din anii 2018, 2019 și 2020; ... f) nu au fost condamnați definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale, contra autorității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni de fals ori contra înfăptuirii justiției, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea, și, după caz, nu au săvârșit abateri disciplinare pentru care s-au aplicat sancțiuni disciplinare, pentru care nu a intervenit radierea, în condițiile legii; ... g) membrii nu fac parte din comisiile
REGULAMENT din 18 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277638]
-
nr. 188/1999, poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește, inter alia și condiția de a nu fi fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals. Enumerarea continuă cu infracțiuni săvârșite cu intenție „care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice”, sintagmă care lasă loc arbitrariului în aprecierea autorității angajatoare. Sintagma citată permite ca pentru orice altă infracțiune săvârșite cu intenție
COMUNICAT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/273140]
-
lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 115 alin. (1)-(4) privind delegarea legislativă și art. 124 privind înfăptuirea justiției. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că un prim aspect de neconstituționalitate invocat privește încălcarea prevederilor art. 16 și 20 din Constituție, susținându-se că prin reglementarea cuantumului indemnizației lunare reparatorii - consacrată de art. 4 alin. (4) din
DECIZIA nr. 299 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274274]
-
finali sunt cetățenii. Pentru ca actul de justiție să fie unul de calitate, profesioniștii direct implicați trebuie să beneficieze de toate condițiile necesare, de la infrastructura instanțelor și parchetelor la resursa umană care să corespundă nevoilor și exigențelor profesionale pentru înfăptuirea actului de justiție și până la aspecte care țin de claritatea și de predictibilitatea legislației. Pornind de la Legea fundamentală care consacră următoarele principii: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, „Nimeni nu este mai
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
vulnerabilităților la corupție; „Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025“: vizează asigurarea unui management strategic integrat la nivelul sistemului judiciar și gestionarea eficientă a resurselor și problemelor complexe din justiție. ... V. Rolul avocaților și al celorlalte profesii juridice liberale la înfăptuirea actului de justiție Toate profesiile juridice au un rol esențial într-un stat de drept, iar înfăptuirea actului de justiție nu ar fi posibilă în lipsa uneia dintre acestea. Avocații, consilierii juridici, practicienii în insolvență, executorii judecătorești, notarii publici, mediatorii
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
nivelul sistemului judiciar și gestionarea eficientă a resurselor și problemelor complexe din justiție. ... V. Rolul avocaților și al celorlalte profesii juridice liberale la înfăptuirea actului de justiție Toate profesiile juridice au un rol esențial într-un stat de drept, iar înfăptuirea actului de justiție nu ar fi posibilă în lipsa uneia dintre acestea. Avocații, consilierii juridici, practicienii în insolvență, executorii judecătorești, notarii publici, mediatorii, experții tehnici judiciari, traducătorii și interpreții autorizați, pe de o parte, și judecătorii și procurorii, personalul auxiliar
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
libertăților fundamentale pentru cetățean. Constituția României a conferit profesiei de avocat un rol fundamental în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, iar legile justiției și strategiile de dezvoltare a sistemului judiciar au consacrat avocatul ca partener indispensabil și participant direct la înfăptuirea justiției. Activitatea de asistență, consiliere și reprezentare juridică realizată de avocați este o garanție procesuală importantă pentru justițiabili, conferindu-le încrederea că vor beneficia de un act de justiție imparțial și independent. Ministerul Justiției reafirmă susținerea prin dialog instituțional și
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
Rusă. În cadru mai larg, România va susține consolidarea tuturor regimurilor de sancțiuni impuse Federației Ruse și statelor care susțin agresiunea rusă, în contextul încălcării suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. Totodată, se va implica activ în eforturile internaționale de înfăptuire a justiției și de tragere la răspundere a tuturor celor vinovați de crimele de o gravitate deosebită comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în ce privește crima de agresiune. De asemenea, România va continua să sprijine eforturile de integrare europeană ale
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
care îi sunt conferite de art. 126 alin. (3) din Constituție, astfel că prin recunoașterea obligativității hotărârii preliminare, prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 21, 124 și 126 din Constituție, ci asigură înfăptuirea justiției, în mod unitar, precum și supremația legii, fără să încalce în vreun fel accesul la justiție ori să îngrădească independența judecătorilor. ... 8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
DECIZIA nr. 351 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274240]
-
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul statului de drept și principiul legalității, ale art. 21 privind liberul acces la justiție, ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și ale art. 126 alin. (1) și (3) privind instanțele judecătorești. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea mecanismului juridic al sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea
DECIZIA nr. 351 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274240]
-
121 din 4 februarie 2021, paragraful 12). ... 20. Curtea a reținut că diferența de tratament juridic în raport cu judecătorii este justificată de faptul că asistenții judiciari, deși participă la constituirea completului de judecată, îndeplinesc doar un rol consultativ în înfăptuirea actului de justiție, neputându-se pune un semn de egalitate între activitatea desfășurată de aceștia și cea desfășurată de judecători. Cu toate acestea, recunoscând importanța activității desfășurate de asistenții judiciari și ținând cont și de obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile ce
DECIZIA nr. 295 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274415]
-
a organizării și funcționării instanței de tutelă, este de natură să contravină dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii, precum și în art. 124 din Legea fundamentală privind înfăptuirea justiției, dat fiind faptul că nu asigură o bună administrare a justiției, prin lipsa de corelare cu normele de drept substanțial instituite în Codul civil, care reglementează ocrotirea minorului, permanentizând o situație tranzitorie, respectiv îndeplinirea de către o autoritate administrativă
COMUNICAT din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/273172]
-
care nu permit formularea unei contestații în anulare cu depășirea termenului de un an, sunt neconstituționale, fiind contrare principiului accesului liber la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție, dreptului la apărare consacrat de textul art. 24 din Constituție și înfăptuirii justiției menționate de dispozițiile art. 124 din Constituție. Prin impunerea de către textul de lege criticat a unui termen obiectiv de formulare a contestației, și anume nu mai târziu de un an de la data pronunțării, partea este lipsită de
DECIZIA nr. 275 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273476]
-
din vechiul Cod de procedură civilă. ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind liberul acces la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, față de împrejurarea că hotărârile irevocabile nu se comunică, în cazul celor ce nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, art. 319 alin. 2 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 275 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273476]
-
procurorului trebuie să le conțină. Curtea a observat că soluția legislativă reglementată de prevederile art. 315 din noul Cod de procedură penală, având titlul marginal „Clasarea“, nu echivalează cu o încălcare a principiilor privind dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției, întrucât astfel de rezoluții sau ordonanțe de netrimitere în judecată sunt acte supuse cenzurii judecătorului la plângerea persoanei interesate (Decizia nr. 52 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai
DECIZIA nr. 197 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273491]
-
din 6 mai 2021, precitată, paragrafele 25 și 26, Curtea a constatat că soluțiile de neurmărire și netrimitere în judecată sunt supuse controlului judecătorului de cameră preliminară, fapt ce dă expresie prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (1) referitor la înfăptuirea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Astfel, Curtea a reținut că, în capitolul VII titlul I al părții speciale a Codului de procedură penală, legiuitorul a reglementat procedura plângerii împotriva
DECIZIA nr. 197 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273491]
-
liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, dreptul la apărare, viața intimă, familială și privată, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești și căile de atac, întrucât nu permit exercitarea unei căi ordinare de atac împotriva soluțiilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul dispozițiilor art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b
DECIZIA nr. 260 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273499]
-
la apărare, ale art. 26 privind viața intimă, familială și privată, ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, ale art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești și ale art. 129 referitor la căile de atac. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, atât în forma anterioară
DECIZIA nr. 260 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273499]
-
Codul de procedură penală nu aduc atingere nici prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 alin. (1) referitor la instanțele judecătorești. ... 22. De asemenea, dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu încalcă nici prevederile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi, deoarece se aplică în
DECIZIA nr. 260 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273499]
-
principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 referitor la principiul neretroactivității, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (2) referitor la instanțele judecătorești și art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică
DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273493]
-
referitor la prezumția de nevinovăție și alin. (12) privind legalitatea pedepselor, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției și ale art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public, cât și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIE nr. 608 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281613]
-
iluzorie. ... 10. Deși recuzarea nu presupune discutarea fondului dreptului subiectiv, soluționarea acestui incident procedural este de natură să aducă modificări cu privire la cadrul litigiului, având astfel o importanță esențială în garantarea dreptului la un proces echitabil, dat fiind că înfăptuirea justiției nu se realizează doar prin aplicarea acelor dispoziții care au înrâurire asupra fondului cauzei și care determină pronunțarea unei anumite soluții, ci și prin aplicarea întregului cadru procedural incident în cauza dedusă judecății, care comportă legături evidente cu actul
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
circumscrie domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Regulile de procedură instituite prin reglementarea criticată se justifică prin intenția legiuitorului de a împiedica tergiversarea nejustificată a înfăptuirii actului de justiție, ceea ce contribuie la respectarea dreptului părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ținându-se seama și de interesele legitime ale celorlalte părți, nu numai de cele ale părții care a formulat cererea de recuzare. ... 21
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
ar constitui un veritabil impediment la soluționarea obiectivă a unei cereri de recuzare de către colegii celui recuzat. Pentru aceste motive s-a apreciat că nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea dispozițiilor art. 124 din Constituție, referitor la înfăptuirea justiției. ... 22. Totodată, Curtea a mai reținut că cererea de recuzare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
de plată a unei sume de bani, se impune consacrarea de urgență a unui sistem coerent și progresiv care să asigure proporționalitatea între valoarea obiectului creanței ce urmează a fi executată silit și cuantumul onorariului cuvenit executorului judecătoresc, precum și înfăptuirea cu celeritate a actelor de executare în materie“. ... 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3 , al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 682 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281675]