5,677 matches
-
toate ce să-i mai vină peste cap cu câte un paradox... Vorbe 'mari' pentru oameni iminici... sau hai că suntem și noi aici? Nu cumva divulgând lipsa... iubirii, confecționând-o artificial? Apoi poezii ... multe tot la fel vin să “înfigă” să “rănească”, să mai știu eu ce să “sucească”, ori să “nimicească” - “Moartea Căprioarei”, căci mai bine recitam doar această în loc să interpună un... prin multiplele metafore “originale”, ‘neuzitate’ și ’neperimate’... -“Corectitudinea” în exprimare nu justifică bătaia câmpilor! Ori, oricine poate
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
Acasă > Poezie > Delectare > VIS Autor: Cora Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Eu... la un capăt de vis, cu pletele drumuri spre Tine cu brațele- rădăcini adânc înfipte în Lumina ce dantelă celalaltă parte de vis- Tu!... Vedeam cum verdele se prelinge într-un dans către cer transformându-se în senin și sori înfloreau în fiece floare. Glasuri parfumate îmi amețeau simțurile și în fiecare tresărire de culoare
VIS de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382619_a_383948]
-
adevăr. Nu putem trăi în minciună! Sinceritatea trebuie să-l îmbogățească pe celălalt, nu să-l sărăcească sau, mai rău, să-l lovească. Iar omului i se cere să aibă puterea de a suporta adevărul ascuns și dintr-o dată dezvăluit, înfipt ca un cuțit în inimă. Concluzia este că firile slabe nu pot primi adevărul, el le tulbură. Curaj și înțelepciune îi trebuie și celui care dezvăluie adevărul, și, la fel, curaj și înțelepciune celui care primește adevărul în suflet. Dar
SINCERITATE, ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383820_a_385149]
-
fiind- complotau pentru a-l alunga pe Vlad de la domnie. Un lucru mai puțin știut despre acesta este însuși mormântul. Corpul a fost decapitat, capul fiind trimis într-un vas cu miere la curtea sultanului Mohamed, care l-ar fi înfipt într-o țeapă că răzbunare pentru zecile de mii de turci uciși de valah în acest fel. Despre corpul său, în schimb, nu se știe ceva concret. O vreme s-a crezut că a fost îngropat la Mănăstirea Snagov, dar
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
iubi și totuși simt acut nevoia unei izolări de toate poveștile posibil să se mai întâmple, posibil să se fi blocat în ultima încercare prin care am trecut lăsând deoparte orice gest de autoprotecție, lăsându-i toate colțurile să-și înfigă vârfurile în inima fizică și mai ales în cea vie. Am crezut că este posibil ca atunci când iubești un om, biologic mai în vârstă decât tine, experiența să te împlinească, să rotunjească acele fragmente care au rămas multă vreme ca
CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383997_a_385326]
-
moare, Că nu vom da nicicând identității Un nume care mult ne doare... Celor ce astăzi de noi nu le pasă De strămoșii ce ne-au dat ștafeta, Parc-ar fi cuprinși de-angoasă Și-n gât li s-ar înfige baioneta... Vor să distrugă ce aveam mai sfânt Libertatea cuvântului și istoria, Să ne pună lacăt la gură, la cuvânt Și să ne spele rapid memoria... Vor să ne spulbere democrația Ce-am câștigat-o prin luptă și chin, Să
VISE DESTRĂMATE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384039_a_385368]
-
biciuiește fața și părul înfrigurându-l. O suflare de aer rece, ca o palma uriașă îi dă frisoane, izbindu-l oblic și îl constrânge să-și ridice gulerul facibei bleumarin. După câteva sute de pași ajunge la modernul sediu al băncii înfipt parcă ostentativ în parterul unui bloc de locuințe. Funcționarele, patru tinere drăguțe, îl cunosc ca pe un cal breaz și el le știe din vedere fără a avea cunoștință de identitatea lor. De ce? Simplu...nu l-au interesat că reprezentante
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
dimineața, ieșind în oras, din întâmplare zărește BMW-ul pe care l-a urmărit în acea seară memorabilă. După ce parchează, Ștefan coboară și se plimbă alene prin fața magazinelor din apropiere. Chiar îl observă prin geamul vitrinelor pe șatenul nesuferit stând înfipt ca un cerber sau ca un ciclop posesiv și malefic, lângă un raion de confecții de damă. El intuiește că Ștefania este prin apropiere. Intră așa, din curiozitate să-și clătească ochii cu exponatele. Deodată o zărește la un stand
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
cu speranțele-n vis, împletesc fum, Peste imprevizibila clipă-a milei. Sufletu-mi intră-n acest imperiu, acum! Țâșnesc nemaipomenite situații Proiectate alb pe un ecran aburos, Cuvintele curg speriate-n creații Spre capătul văzduhului miraculos... -Zeii nebuni, printre colți înfipți de lumini, Rotesc, un schimb de secunde, în esențe, Tremură clipe,-n plânsul de iarnă, regini, Vântul răbufnește cu luminiscențe... Târăsc neliniștea peste presimțire, Sunt prea uimită, sunt prea înfricoșată! Alerg la-ntâmplare, alerg în neștire, Alerg cu teamă, cu
ALERG LA-NTÂMPLARE de LIA RUSE în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384075_a_385404]
-
și gură luminând, printre mulțime își fac loc. Purtați în mâini și-n vânt jucând. De sub foc de artificii apar măști schimonosite în sinistre edificii de fantome bântuite. Vampiri însetați de sânge, fioroși rânjesc în noapte. Caninii vrând a-și înfige în tinere beregate. Mistic și mitic se-mbină ca-ntr-un coșmar cu eroi vii. Cei înspăimântați se-nchină, când lângă ei zăresc stafii. Fantome din cimitire, ca umbre dansând în noapte, celor ce-s fricoși din fire le dau
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384112_a_385441]
-
de castani, cu mâinile înfundate în buzunarele hanoracului larg și călduros, încercând să adun cu încălțările cât mai multe frunze veștejite, ale căror culori să le admir și să le simt mirosul specific de octombrie, de miez de toamnă adânc înfiptă pe acele meleaguri. Ceva mai devreme trecusem prin parcul, uriaș cândva și plin de vegetație, numit în vremea amintirilor mele, "Parcul Poporului". O parte din gânduri erau de la el pornite și pentru el mă întristam în sufletul meu. Se construise
DIN ALE TINEREŢII VALURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383362_a_384691]
-
rândul, Tăceri răpite de tăceri.. În centru, razele în vii culori Dansează hora și se prind de mână, Le prind în păr de-atâtea ori Mănunchi de-azur și purpurină. În asfințit săgeți de raze Se sting, se-aprind, se-nfig... Deșert sunt cu secate oaze, Mi-e sete, în pustiu mă sting. din vol ” A treia cale” foto: internet Referință Bibliografică: Lumini din necuprins / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1186, Anul IV, 31 martie 2014. Drepturi de
LUMINI DIN NECUPRINS de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383442_a_384771]
-
au adunat într-o pomană scursură-a societății Și-acum pledează legi și fapte, foloase dau doar lor Uitat-au legea țării veche și litera dreptății Purtând jobene ce lucesc și care-n aur chior. Onoarea lipsă, plecăciunea și dos înfipt în jilțuri Tronează-n societatea cultă, ce vor numită-a fi Ajuns-au slugi la sluga slugii, aievea neputințuri Clădind imperii de slugarnici și altele-a zidi. Inculți se văd rânjind pe fățuri, a lor e lumea noastră Ce-au
IMPERII DE SLUGARNICI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383467_a_384796]
-
au? Nu că aici ar fi mai mici, dar nu pot forța nota de plată a părinților. Este și așa un efort consistent și o gaură însemnată în economiile familiei. - Da... băi, dar parcă am fi vrut să vedem stripteuzele înfigându-și fesele lor dolofane în bară, mânca-le-aș țâțele lor veștejite. - Aveți fetele cu voi, belelelor. Puneți-le să danseze cum doriți, pipăiți-le dacă vă dă mâna, poate vă oferă ceva din plăcere. Nu aveți curajul să le
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383452_a_384781]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > PLÂNSUL PĂMÂNTULUI Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pământul se răzvrătește plugul erelor i-a răscolit măruntaiele i-au răstignit trupul pe crux cordiș îi înfig sonde în vintre de veacuri și îi sug sângele căpcăunii i s-a frânt trupul în rănile săpate în piatră și lut i-au presărat în loc de balsam otravă ce ii ucide copiii se zvârcolește că o fiara rănită se zguduie
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
au adunat într-o pomană scursură-a societății Și-acum pledează legi și fapte, foloase dau doar lor Uitat-au legea țării veche și litera dreptății Purtând jobene ce lucesc și care-n aur chior. Onoarea lipsă, plecăciunea și dos înfipt în jilțuri Tronează-n societatea cultă, ce vor numită-a fi ... Citește mai mult IMPERII DE SLUGARNICIÎn ochii grei, plini de necaz, se-apasă-a mea durereDurerea demnă de-a muri tot vertical și drept,Ca stâlp de luptă-ntre hiene, ca
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
lor gură.S-au adunat într-o pomană scursură-a societățiiși-acum pledează legi și fapte, foloase dau doar lorUitat-au legea țării veche și litera dreptății Purtând jobene ce lucesc și care-n aur chior.Onoarea lipsă, plecăciunea și dos înfipt în jilțuriTronează-n societatea cultă, ce vor numită-a fi... XIV. ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ Capul plecat, sabia nu-l taie Nici
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Învierii lui Iisus Hristos, "Începătura Învierii celor adormiți" (I Corinteni 15, 20). După cum reiese din Sinaxar, această Duminică a Crucii este și o lumină profetică a Pătimirilor Domnului, care se apropie. În ea, Biserica a așezat simetric pedagogia sa teologică, înfigând în inima postului Crucea jertfei și a biruinței. Venerarea Crucii în mijlocul Postului Mare, de pildă, ducerea ei în procesiune, apare în Biserică ca o adevărată teofanie. Această parusie a Crucii și marea solemnitate a ritului venerării ei evidențiază limpede că
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
scut gliei din trupurile lor în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor și urșilor la răscruce de ani și ahourile plugușoarelor printre muscele ne amintesc că ne sunt străvechi rădăcinile de la facerea lumii înfipte-n dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
și uite cum se duce spre zări necunoscute împins de-un vânt năprasnic printre poteci de brazi, se-aude-n depărtare o doină: - Du-te!... du-te! Când alte voci mai cântă al disperării cânt, în urma ei morminte vor găzdui genunchi, copaci înfipți în stâncă se-apleacă la pământ, în mâini cresc lumânări ce ard: Mănunchi!...Mănunchi! Dar cui îi pasă oare de frunza ce-a căzut? Îi pasă rugăciunii ce-ngroapă-a ei plecare, ecoului din clopot... îi pasă...bate mut... dar
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
CONFUZ Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ce primăvară fără zori! Și fără farmec în amiezi, A înghețat soarele-n nori Și scutură din cer zăpezi. Un vânt confuz, de nicăieri, Înfige țurțuri de osândă, Prin amânări de primăveri Noi iernii îi plătim dobândă. Se răzvrătesc îngerii-n cer De frigul lumii compromise, Plâng merii înfloriți sub ger Tribut de fructe interzise. Prin codrii verzi și înfloriți Au înghețat privighetori Și cântă
ANOTIMP CONFUZ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382965_a_384294]
-
a fetiței deoarece rănile se tot infectau microbii săpând adănc în pielea micuței. Doctorii făceau eforturi să o facă bine, dar acele nenumărate injecții cu antibiotice i-au afectat musculatura piciorului, un tendon fiind atins de una dintre numeroasele ace înfipte în corpul ei. După luni de zile Cristina părăsește spitalul în brațele mamei ei. -Să aveți mare grijă la rănile care au mai rămas, altfel o să reveniți în spital, spuse doctorul către Magdalena, înmânându-i iețirea din spital...trebuie să
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
oamenii aplaudau, pentru că...luau măsuri. După ce trecea catastrofa, lumea iar uita. Și tot așa. Scenariul se repeta periodic, cu aparentă neregularitate, spre uimirea și „mânia” generală. Spre deosebire de jocul copiilor, în viața reală a oamenilor mari, fiorosul și crudul „bau-bau” își înfige colții lacomi și mușcă felii tot mai mari din averile și sănătatea oamenilor. Ca să nu mai vorbim că în urma acestui fenomen, tot mai distructiv, dintr-o activitate normală, agricultura a devenit o loterie cu bilete necâștigătoare, uneori chiar o adevărată
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
Și spre casa ta pornesc la drum. Nu-ți fă griji, căci ne vom recunoaște, Prea ne-am dușmănit, să ne uităm... Hai, măcar ca de Crăciun sau Paște, Să începem să ne vizităm. Albe lumînări, parcă de nuntă, Va înfige pe poteci vreun sfînt, Și, ca o iubire ce-a fost frîntă, Ne-om îmbrățișa pe-acest pămînt. De trădări, de lupte, de mizerii, Este clar că ne-am cam săturat ‒ Ce ar fi, mai buni, în faptul serii, Să
VREMEA ÎMPĂCĂRII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383085_a_384414]
-
umeri. Maria oprește televizorul...De la blocul vecin se auzeau acordurile unei sârbe săltărețe și chiote de veselie, sunete sprințare ce răzbăteau prin geamul de la ușa balconului. Dar, în atmosfera glacială din sufragerie, chiotele se transformau în țurțuri ascuțiți, ce se-nfigeau în timpanele celor patru femei tăcute. Poate de aceea mâinile Mariei se duseră instinctiv la urechi, să nu o atingă ascuțișul acestor țurțuri. Privirile îi căzuseră pe ecranul cenușiu al televizorului. Parcă voiau să scormonească în adâncul lui misterios o
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]