4,863 matches
-
percepție a frământărilor sufletești doar aparent lipsită de adâncime. Unii dintre eroii nuvelelor din cărți precum Chinuiții sau Răsplata, un Ion Picioroagă, nefericitul adolescent Lavrentie sau hamalul Vulpe, sunt „oameni sărmani”, cu „nădejdile spulberate”, împovărați de destin, condamnați să fie înfrânți. Indiferența celor din jur, relațiile sociale văduvite de compasiune, de comunicare sau, în cazul cuplului Vania - Duniașa (din nuvela Vania), povara prejudecăților religioase se dovedesc necruțătoare. Alții, însingurați, aflați în pragul revoltei sau bântuiți de violență, trăind în situații de
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
replică la Spiritul critic în cultura românească de G. Ibrăileanu (1909). Pe scurt, „o cultură nu se verifică decât prin caracterul ei național”; vechea cultură religioasă, „străină prin limbă”, deși exaltată de tradiționaliști, nu a produs „nimic românesc”. Forțele revoluționare înfrânte în 1848 au căutat modele în spațiul apusean, „i-au imitat formele sociale”. Teza maioresciană despre așa-zisele forme fără fond e, principial, eronată: „Departe de a fi fost vătămătoare, prezența formelor a fost chiar rodnică; prin legea simulării-stimulării, ea
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
donatistul Tyconius, reguli pe care, în 396, când abia fusese numit episcop, n-ar fi fost oportun să le folosească și să le examineze atât de deschis; problema nu se mai punea treizeci de ani mai târziu, când donatistul fusese înfrânt și Augustin devenise episcopul cel mai cunoscut din Africa, iar faima lui ajunsese și în afara ținutului său. Bibliografie. Ediții: CChr. Lat 32, 1962 (J. Martin); CSEL 80, 1963 (W.M. Green); text, traducere, introducere și comentariu: M. Simonetti (Fundația Valla
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o scrisoare de recomandare pentru Ieronim (Epist. 166, 1, 2) și a dus cu el operele antipelagiene cele mai recente ale lui Augustin. În Palestina, antipelagienii, puțini și neexperimentați, au crezut că vor obține ușor condamnarea ereticului, dar au fost înfrânți la sinodul din Ierusalim din 28 iulie 415; Orosius a participat la lucrări și, aspru criticat, a trebuit să scrie o Carte de dezvinovățire (Liber apologeticus), în care a expus ideile sale despre har și despre liberul arbitru, a susținut
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în primii ani din partea lui Alaric al II-lea, regele vizigoților, stabiliți în actuala Provence, care l-a trimis la Bordeaux. Cezar a fost însă reînscăunat ca episcop de Arles de către un sinod în 506; în 507, Alaric a fost înfrânt de Clovis și Arles a intrat în componența regatului francilor; în 510, orașul a fost cucerit de Teodoric care luase în stăpânire Provence. Și regele ostrogoților i-a fost ostil lui Cezar: l-a chemat la Ravenna unde a fost
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
FMI, căutând, pe cât posibil, să protejeze interesele capitaliștilor autohtoni - dacă nu ale tuturor, măcar ale celor apropiați politic și personal. Însă perspectivele unei asemenea politici sunt pesimiste. Globalizarea, în forma expansiunii capitalului occidental către și prin România, nu poate fi înfrântă de capitaliști de mărime mică și medie, construiți în mai puțin de un deceniu de clasa politică românească. În anii care vin, România va fi acoperită de val și va deveni una dintre societățile capitaliste, dar „fără capitaliști”, ale Europei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
etc.; dependența de iubire, ceea ce înseamnă nu numai că ea își iubește soțul, dar știe că și acesta o iubește. Am afirmat (vezi și 6.5 .) că dragostea e greu de conceput în afara reciprocității. Se pare că dacă ea există, înfrânge și suferințele și ostilitățile fizice. La întrebarea „Ce fel de dragoste e aia cu bătaie?”, cei care sunt în această situație spun că nu e simplă, dar că ea există, iar când unul dintre parteneri moare, celălalt îl regretă, deși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o oarecare acuitate a observației. SCRIERI: Dialectica naționalismului, București, 1935; Orientări în veac, București, 1937; Critică și sinteză, București, 1939; Destinul ideilor, București, 1943. Repere bibliografice: Mihail Sebastian, Cum am devenit huligan, București, 1935, 187-192; Tudor Teodorescu-Braniște, Dreapta a fost înfrântă la Hunedoara și Mehedinți. Lămuriri, CLI, 1936, 16; Stelian Constantin-Stelian, „Orientări în veac”, „Athenaeum”, 1937, 2; Al. Dima, Fenomenul românesc sub noi priviri critice, Craiova, 1938, 21-24; Predescu, Encicl., 743; Călinescu, Ist. lit. (1941), 831, Ist. lit. (1982), 915; Papadima
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
încep să convertească din ce în ce mai mulți cetățeni. Prozeliții mișcării sunt acum militanți activi, și nu doar simpli aderenți. Operează acut distincția „noi/ei”, iar mesajul general este că „tu” ai face mai bine să ni te alături „nouă” pentru a-i înfrânge pe „ei”, opozanții mișcării. 4) Etapa conservării sau a sedimentării descrie faza în care mișcarea nu mai are aceeași vivacitate, mass-media și publicul larg nu îi mai acordă atât de mare importanță, ea apare ca fiind ceva obișnuit, obținând succese
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
timpul pe transatlantice, în marile restaurante ori cazinouri, „lume” descoperită ei de romanele senzaționale ale lui Adam Adam. Reține atenția înregistrarea plină de finețe, din perspectiva naratorului-personaj Sandu Arbore, a progresiei sentimentului față de Tina, de la camaraderia protectoare la iubirea fierbinte, înfrângând inhibiții firești (legate de marea diferență de vârstă, de relațiile vechi, amicale cu familia ori de opinia lumii), dar pusă tocmai atunci în imposibilitatea de a se împlini. Remarcabil este faptul că motivul profund al neîmplinirii rămâne nedeterminat, în egală
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
și moarte”, nu va reuși să răpună un „dulău” funest, devorator, prin vremi, al inimilor („ce-s pentru rugi păstrate” - inima, locul transmutației umanului în divin), efortul conjugat al întregii umanități, reprezentată, alegoric, de Globu, poate alunga obsesia neantului și înfrânge blestemul pierderii de sine, consecință a îndepărtării omului de realul sacru. Dincolo de enunțul, deseori abstrus (el a dus la situarea lui S., în Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu, în capitolul rezervat dadaiștilor, suprarealiștilor și
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
donatistul Tyconius, reguli pe care, în 396, cînd abia fusese numit episcop, n-ar fi fost oportun să le folosească și să le examineze atît de deschis; problema nu se mai punea treizeci de ani mai tîrziu, cînd donatistul fusese înfrînt și Augustin devenise episcopul cel mai cunoscut din Africa, iar faima lui se răspîndise și în afara ținutului său. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 32, 1962 (J. Martin); CSEL 80, 1963 (W.M. Green); text, trad., intr. și comentariu: M. Simonetti (Fondazione
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o scrisoare de recomandare pentru Ieronim (Epist. 166, 1, 2) și a dus cu el operele antipelagiene cele mai recente ale lui Augustin. în Palestina, antipelagienii, puțini și neexperimentați, au crezut că vor obține ușor condamnarea ereticului, dar au fost înfrînți la sinodul din Ierusalim din 28 iulie 415; Orosius a participat la lucrări și, aspru criticat, a trebuit să scrie o Carte de dezvinovățire (Liber apologeticus) unde a expus ideile sale despre har și despre liberul arbitru, a susținut ideile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în primii ani din partea lui Alaric al II-lea, regele vizigoților stabiliți în actuala Provence, care l-a trimis la Bordeaux. Cezar a fost însă reînscăunat ca episcop de Arles de către un sinod în 506; în 507, Alaric a fost înfrînt de Clovis și Arles a intrat în componența regatului francilor; în 510, orașul a fost cucerit de Teodoric, care luase în stăpînire Provence. Și regele ostrogoților i-a fost ostil lui Cezar: l-a chemat la Ravenna, unde a fost
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
victimei este de a-și ațâța agresorul (prin descoperire, prin noncombat, prin repetitivitate comportamentală), "implorându-l" să atace, să distrugă, să ucidă. Desigur, nu mă refer la situațiile când unul dintre cei aflați în conflict, după o rezistență oarecare, este înfrânt. În acel caz, victima este rezultatul unui context obiectiv, destul de normal. Victima autentică, dimpotrivă, pare a fi fructul propriei sale fatalități subiective. În absența agresiunii victimizatoare, ea și-ar pierde identitatea, statutul și "gloria". Ce sens ar mai avea dacă
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
unire cu Țara? În plus, afirmația potrivit căreia România ar fi intrat în război de partea învingătorilor este cel puțin rău inspirată deoarece trupele române au ieșit din starea de neutralitate atunci când Puterile Centrale erau departe de a fi fost înfrânte. La fel stau lucrurile și cu "părțile" din Ungaria și Austria primite compensatoriu de România, incontestabil și tradițional teritorii românești, cu populație majoritar românească. Urmând logica Dianei Stanciu, Italia, Iugoslavia și Ungaria, de parcă zone din respectivele noi state n-ar
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
ai transformat-o într-un accesoriu, într-un bun de consum. Ai supus-o nevoilor și dorințelor tale. Secole la rând, i-ai îngrădit sufletul și i-ai înlănțuit trupul. Ai ucis-o pe Eva-preoteasă, Eva-oracol, Eva-vraci... Dar nu ai înfrânt-o, pentru că ea, Eva ta, s-a ridicat și a mers mai departe. Ai dat cu ea de pământ și ai călcat-o în picioare. Rău ai făcut! Căci ea ți-a dovedit că o poate face mai bine decât
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
ai transformat-o într-un accesoriu, într-un bun de consum. Ai supus-o nevoilor și dorințelor tale. Secole la rând, i-ai îngrădit sufletul și i-ai înlănțuit trupul. Ai ucis-o pe Eva-preoteasă, Eva-oracol, Eva-vraci... Dar nu ai înfrânt-o, pentru că ea, Eva ta, s-a ridicat și a mers mai departe. Ai dat cu ea de pământ și ai călcat-o în picioare. Rău ai făcut! Căci ea ți-a dovedit că o poate face mai bine decât
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
de echipa de caz: progres pe linia socializării, integrarea În colectivul clasei și al școlii; i-a Întărit mult Încrederea În sine, observându-se o Îmbunătățire semnificativă a capacității de exprimare a emoțiilor și a comunicării interpersonale; reușește să-și Înfrângă timiditatea, a căpătat treptat Încredere În capacitățile proprii; și-a Îmbunătățit exprimarea orală datorită prezenței permanente la ședințele de terapie logopedică și a solicitării permanente la ore; citește aproximativ bine, În ritmul propriu; transcrie și copie aproape corect; are o
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
forma, se naște ca un act simbolic în vădită opoziție cu amorful substanței pe care o absoarbe spre a o redefini, fotografia este vehiculul prin care lumea reală, ezitantă și perisabilă în discursivitatea ei cotidiană, se proiectează în spații incoruptibile, înfrînge temporalitatea și respiră vizibil aburul transcendenței. Dacă prin această sculptură, ingenuă sau pură - adică lăsată aproape de starea genuină a materiei sau, dimpotrivă, distilată formal pînă la obținerea unor geometrii infailibile și a unor ritmuri literalmente matematice -, Jacobi modelează tactil spațiul
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
când se apleacă asupra poeților reține, ca la Bacovia (în Calea de acces) ori la Mircea Ivănescu (în Practica scrisului și experiența lecturii sau în Fragmente de timp), prozaismul poeziei lor. Dacă situează pe primul loc poezia este pentru că versul înfrânge rutina sufletească și te învață să trăiești. A trăi cum se cuvine înseamnă, în vederile criticului, a fi sensibil la suferință, iar literatura cultivă această sensibilitate. Ea nu golește cititorul de anxietăți, ci, dimpotrivă, le accentuează, dar le luminează sensul
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
cădea sub sabia diavolului, ducând până la capăt mărturisirea lor, așa cum spune Daniel (Dan. 7,8), care a văzut că fiara din adânc le va face lor război, adică lui Enoh, lui Ilie și lui Ioan și că ea îi va înfrânge și îi va ucide, căci ei nu vor voi să se închine diavolului, anume „cornului celui mic care se va arăta”. Apoi aceasta, trufindu‑se în inima sa, va începe să se înalțe pe sine peste măsură, să se slăvească
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
28) în scaunul țării Românești, făcute 1612, 1614 și 1616, au fost, unele, de rutină, formale, și, prin urmare, sortite eșecului. La fel de neizbutită s-a arătat și tentativa armată întreprinsă, în 1616, de Radu Șerban însuși. Oastea sa a fost înfrântă de turci când încerca să intre în Moldova pe la nord. S-a spus că Radu Șerban a trăit la Viena înconjurat de lipsuri, vorbindu-se de o pensie de doar 200 de florini pe lună. Este adevărat că accesul la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
încă-l prinse, ce nu-l omorî, numai ce-i tăe nasul, și-l călugări”40. Pățise la fel mai înainte și Alexandru Joldea, împins spre tron de o partidă boierească (sprijinită de Doamna Elena-Ecaterina a lui Petru Rareș), dar înfrânt de Alexandru Lăpușneanu: „într-aceia vreme intrând și pribegii cu Alexandru Vodă în țară, și de sârg oblicind că țara au rădicat cap pre Joldea la domnie, carele merge spre Suceava să facă nuntă cu Roxanda, de sârg au trimis
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
otrăvirea, mijloc radical de rezolvare a litigiilor și a chestiunilor complicate, era une affaire de femmes. De mâna turcului se putea muri nu numai la Istanbul Când a fost ucis, în 1574, Ion Vodă cel Viteaz era un învins. Fusese înfrânt în luptele de la Roșcani și de la Iezerul Cahulului. Călugărul Azarie, cronicarul, pentru care, între 1572 și 1574, pe tronul Moldovei stătuse, printr-un inexplicabil capriciu al sorții, un soi de monstru, o arătare născătoare de spaime, un individ de o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]