1,702 matches
-
limitare a spațiului, desacralizarea lumii trece prin dezîngrădirea optică. Adică umanizarea prin ochi a spațiilor inumane, socotite până atunci invizibile. Renașterea inventase vederea de detaliu și de ansamblu, plus perspectiva. Luminile inventează vederea circulară și panoramică, plus Marea și Muntele. Înfricoșătorul poate acum să se retragă, lăsând loc pentru sublimul ghețarilor, al furtunilor și al masivelor, acest infinit din care Kant va face curând o țintă estetică. Romantismul le deschide curioșilor cărările pădurilor atât de temute odinioară. Zona Fontainbleu devine astfel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un număr obișnuit. Era un specimen înfipt într-un ac, gata de studiu, și matematicienii s-au grăbit să-l analizeze. Însă în adâncurile infinitului - cuibărite în vastul șir neîntrerupt de numere -, zero continua să apară. Și, lucrul cel mai înfricoșător: însuși infinitul putea fi zero. În timpurile străvechi, înainte ca Riemann să înțeleagă că planul complex era de fapt o sferă, funcțiile de tipul 1/x i-ar fi încurcat pe matematicieni. Când x se apropie de zero, 1/x
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
BIG BANG LA GĂURILE NEGRE Universul s-a născut în zero. Din neant, din nimic a izbucnit explozia cataclismică ce a dus la crearea materiei și energiei din care este format universul. Acest eveniment - Big Bangul - a reprezentat o idee înfricoșătoare pentru mulți oameni de știință și filozofi. A durat multă vreme până când astrofizicienii să se pună de acord în privința caracterului finit al universului nostru - în privința faptului că, în realitate, a avut și el un început. Prejudecata împotriva universului finit este
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ar avea însușirile unei persoane, însă fără a fi o persoană în sensul comun al termenului, lucru pe care Arjuna îl știe. La fel, în budismul tibetan, entitățile care se înfățișează sufletului în starea intermediară sub forma zeităților benefice ori înfricoșătoare nu sunt persoane așa cum noi înțelegem persoana umană, ci manifestări întruchipate ale diferitelor forțe, energii și puteri sufletești obiectivate pentru a oferi contextul adecvat înaintării spirituale: „O, Odor al Naturii de Buddha, cele mai mari trupuri de buddha ale Zeităților
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
persoane așa cum noi înțelegem persoana umană, ci manifestări întruchipate ale diferitelor forțe, energii și puteri sufletești obiectivate pentru a oferi contextul adecvat înaintării spirituale: „O, Odor al Naturii de Buddha, cele mai mari trupuri de buddha ale Zeităților Benefice și înfricoșătoare vor fi vaste precum cerul; cele mijlocii vor fi de mărimea Muntelui Sumeru; și chiar și cele mai mici vor avea mărimea a optsprezece trupuri de-ale noastre, stând unul peste altul. Să nu-ți fie frică! Orice existență fenomenală
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
propriei tale stări, inerente, de conștiență, manifestându-se ca lumini și trupuri de buddha, te vei dizolva inseparabil în lumini și trupuri de buddha, și starea de buddha [buddhahood] va fi atinsă. O, Odor al Naturii de Buddha, oricât de înfricoșătoare și terifiante ar fi aparițiile care ți se înfățișează, recunoaște-le drept manifestări naturale (ale realității actuale). Să nu-ți fie frică! Recunoaște [aceste] apariții drept strălucire/luminare interioară [inner radiance], drept propria ta lumină/luminozitate [luminosity] naturală. în momentul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și nu se tem și călcând pe apă nu se îndoiesc în cugetul lor, socotind că se vor scufunda. Căci credința întărește simțurile sufletului și acesta simte pe Cineva nevăzut, care-l convinge să nu ia în seamă vederea lucrurilor înfricoșătoare, nici să privească la vreo vedere ce întrece simțurile<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Să nu caute să ajungă înainte de vreme la vederi ce întrec simțurile. (n.s. 90, p. 97) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 19, în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
după chipul Lui. Aici e o deosebire mare între ortodocși și protestanți. Ei despart cuvântul rostit sau scris de Dumnezeu de Cuvântul lui Dumnezeu ca persoană și de puterea Lui. (n.s. 35, p. 140) footnote>. Minunează-te auzind această taină înfricoșătoare și primește acest cuvânt vrednic de credință cu toată încrederea și credința”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 10, în Filocalia..., vol. VI, p. 139-140) „Credința în Dumnezeu și frica de El, se arată în neîntristarea conștiinței”. (Cuviosul Isaia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
șanț de irigație și dă drumul apelor la vale este întrecut de curgerea lor, care târăște, cu zgomot mare, pietriș. Ciudata comparație este de fapt o miniaturizare a referentului ei din narațiune, dar, curgerea apei pe un șanț neavând nimic înfricoșător, cum este năvala Scamandrului îndârjit împotriva eroului, accentul cade pe scăparea de sub control a unei forțe, indiferent dacă mare sau mică, pe care tot tu ai provocat-o. În același context, Ahile, îngrozit, iese din apele înverșunate ale râului și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lui puternice și ucigașe sunt în stare să îmbrățișeze și să mângâie. După cum se poartă, pasul lui nu putea fi decât hotărât și nobil, chiar dacă Iliada stăruie numai asupra acelei manifestări a puterii vitale care este mobilitatea, iuțeala, neîntrecuta și înfricoșătoarea iuțeală a acestui om sub pașii căruia răsuna greu câmpia slavei, a neîndurării și a morții. Știa cine este. În chipul cel mai limpede, retragerea lui din luptă este întemeiată pe convingerea că, fără el, aheii se vor vedea înfrânți
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
șanț de irigație și dă drumul apelor la vale este întrecut de curgerea lor, care târăște, cu zgomot mare, pietriș. Ciudata comparație este de fapt o miniaturizare a referentului ei din narațiune, dar, curgerea apei pe un șanț neavând nimic înfricoșător, cum este năvala Scamandrului îndârjit împotriva eroului, accentul cade pe scăparea de sub control a unei forțe, indiferent dacă mare sau mică, pe care tot tu ai provocat-o. În același context, Ahile, îngrozit, iese din apele înverșunate ale râului și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lui puternice și ucigașe sunt în stare să îmbrățișeze și să mângâie. După cum se poartă, pasul lui nu putea fi decât hotărât și nobil, chiar dacă Iliada stăruie numai asupra acelei manifestări a puterii vitale care este mobilitatea, iuțeala, neîntrecuta și înfricoșătoarea iuțeală a acestui om sub pașii căruia răsuna greu câmpia slavei, a neîndurării și a morții. Știa cine este. În chipul cel mai limpede, retragerea lui din luptă este întemeiată pe convingerea că, fără el, aheii se vor vedea înfrânți
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
detașării de plăcerile lumii și eliberarea de păcat, moarteade fiecare clipă și de fiecare ceas constituie ceea ce Sfinții Părinținumesc „filosofia vieții”. Printr-o astfel de cugetare mântuitoare,ce trebuie să se permanentizeze în viața duhovnicească, creștinulîși pregătește „răspuns bun la Înfricoșătoarea Judecată” și își asigură, pentru veșnicie, fericirea comuniunii cu Dumnezeu și cu „prie tenii” Săi. Cuviosul Isaia Pusnicul, descriind bucuria sufletului celui dreptîn clipa despărțirii de trup, arată că „la ieșirea lui din lumea aceasta,va face să meargă înaintea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ele trec, din locul unde erau, în adăpostul lui Oreste. Îl înconjoară, scoțând strigăte, fremătând de furie, scuturându-și făcliile. Ce moment de teroare și milă, cel în care se aud rugămintea și gemetele nefericitului străbătând prin strigătele și mișcările înfricoșătoare ale unor ființe crude care-l caută! Vom executa noi oare ceva asemănător în teatrele noastre? Nu poate fi arătată aici decât o acțiune, în timp ce în natură există aproape totdeauna mai multe în același timp, ale căror reprezentări concomitente, întărindu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai puțin mare decât cel al marelui comediant, cel mai exagerat din toți. Ultimul se suie pe umerii celui dinainte, și se închide într-un mare manechin din răchită căruia îi reprezintă sufletul; el manevrează acest manechin într-un mod înfricoșător, chiar și pentru poetul care nu se mai recunoaște, și ne înspăimântă (...) așa cum copiii se înspăimântă unii pe alții ridicându-și hăinuțele scurte deasupra capului, agitându-se și imitând cum pot mai bine vocea răgușită și lugubră a unei fantome
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
debutează prin intrarea unor fantome. Personajele "hieroglifice" apar mai întâi, cum explică chiar el, sub aspectul lor spectral, ca și cum ar fi fost halucinate de spectator. În Teatrul și ciuma (Le Théâtre et la peste), Artaud compară teatrul cu această pandemie înfricoșătoare care a bântuit imaginația occidentală pe tot parcursul Evului Mediu. El face o lungă descriere clinică a ciumei și a efectelor sale asupra comportamentului maselor. Dacă teatrul îi seamănă ciumei, asta se explică prin faptul că el aduce pe scenă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
al celor exploatați față de cei care îi oprimă.298 Lupta de clasă în mitologie nu se oprește însă aici, deoarece divinitățile create de către muncitori și sclavi pentru a-și ușura munca au fost deturnate de către exploatatori și transformate în entități înfricoșătoare, pentru ca cei dintâi să se prosterneze înaintea lor, dar aceștia au conceput alte divinități, opuse celor dintâi, protestatare, care favorizează omenirea (Prometeu, Hou Yi etc.), lumea zeilor fiind o reflectare a lumii oamenilor, cu ideologiile și conflictele sociale aferente: "miturile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pe săptămână de pe urma desenelor animate), el se inspiră din personaje pulp ca The Shadow și Doc Savage, din filme ca The Mark of Zorro cu Douglas Fairbanks din 1921, The Bat Whispers din 1930 și Dracula din 1931 (cu aportul înfricoșător al lui Bela Lugosi), dar și personaje de bandă desenată ca Dick Tracy, și se alătură scriitorului Bill Finger pentru a-l crea pe "cavalerul întunecat", Batman 608. Acest erou este considerat, din punct de vedere estetic, "Cetățeanul Kane" al
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
publicul nu mai este dispus să preia reprezentări simpliste, maniheiste, ale conflictului.630 Dar frica de atacul nuclear mocnea în societatea americană, generând un sentiment de nesiguranță și chiar o paranoia difuză. Capacitatea umanității de a se autodistruge era mai înfricoșătoare decât orice simțise până atunci. În toată această febră ideologică, actorul cel mai important devine William Gaines, cel care preluând Educational Comics de la tatăl său decedat în 1947 (care nu se bucurase de nici un dram de succes cu titluri ca
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lor de vedere, neobișnuit (ei fiind extratereștri, mistici, zei, fantome), în parabole moderne care amintesc de "Scrisorile persane" ale lui Montesquieu sau de "Micromegas"-ul voltairian, completează Reynolds. Aceste povestiri nu sunt alienatoare, ci înrădăcinate în familiar (amenințările sunt mai înfricoșătoare dacă sunt plasate pe fundal recognoscibil), iar valorile etice nu sunt cele neapărat legale, cât cele americane ("Truth, Justice and the American Way").801 Prin existența sa, super-eroul afirmă puternicul mit cultural identificat de către Baudrillard drept "utopianismul american", lupta contra
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
I Între viață și moarte er năpraznic. 1876... noaptea înspre Bobotează... Dinspre miazănoapte sufla un vânt tăios care îngheța nările. Nori grei fugeau învălătucindu-se pe cer, în straturi tot mai groase, aducând zăpezi. Pădurea era înecată într-o întunecime înfricoșătoare. Totul părea ca mort. Doar la casa pădurarului, în ochiul de geam lat de-o palmă, pâlpâia o lumină palidă. Fumul din hogeag, învăluit de vânt, părea să-l bage înapoi în vatră. Înăuntru, în casă era frământare mare... Se
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
îndemnuri, privea prin ochiul de geam, la urgia de afară, care parcă din nou se întețea. Viscolul zgâlțîia acoperișul... văzduhul gemea în depărtare. În răstimpuri, pe pale de vânt, se auzeau urlete de lupi flămânzi, înmulțite de ecoul văilor... Era înfricoșător, lugubru, ăuitul lor. O rafală năvali peste ceardac și zgudui ușa de la tindă, din țâțâni, trântind-o de perete... - Hai, mamai... hai, mai încearcă!... o îndemna bătrâna cu o răbdare de sisif, mângâind-o cu degetele, ușor, pe fruntea scăldată
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
năvăli pe vale, umplând-o de ropote. Fulger după fulger spintecă tăria cerului, și tunetele, întâlnindu-se, umpleau depărtările. Ploaia răpăitoare cădea nestăvilită și vijelioasă, iar zidurile Griviței stăteau ca îmbrobodite în ceață. La lumina fulgerului meterezele fortăreței păreau vedenii înfricoșătoare pe cer. Turcii, pe lângă avantajul de a fi în apărare, aveau față de noi o artilerie modernă, tunuri Krupp cu bătaie lungă, tunuri de tip polonez cu țeavă ghintuită, care se încărcau pe la culată, artilerie grea de mare calibru și puști
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în fața morții ce fulgera din mii de puști. Răcnetele lor sălbatice în iureșul luptei, îmi răsună în urechi chiar ș‟acu ...ca și goana nebună, a cailor, cu ochii aprinși, cu urechile ciulite și coama zburlită. Pădurarul povestea... povestea, întâmplări înfricoșătoare. Acuma se înțelegea de ce a evitat atâta vreme să le povestească... În tăcerea nopții, se auzea doar pădurea foșnindu-și frunzele și câte un strigăt de fiară, sinistru, care înfiora. De sub tufa de liliac, țârâitul rar al greierului se împreună cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
două pufăieli de tabac, povestindu-i grozăvii petrecute în pădure. Focul trosnea în sobă, și, în timp ce ei dormeau pe laițe ori pe cuptor, sforăind, ea asculta urletul sinistru al vântului împletit cu urletele jalnice de lupi înfometați. Era sinistru și înfricoșător. La început se temea, dar, cu timpul, s-a învățat... nu-i mai era frică, așa ca altădată... frica, izbutise s-o alunge din sânul ei, cum ar fi gonit un câine râios. Creștea trupește și se schimba sufletește surprinzător
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]