1,838 matches
-
fălcile căzute, îi împingea printr-o poartă de gratii, câte douăzeci într-un țarc închis. Trei-patru oameni se învîrteau printre ei, lovindu-i cu niște ciocane de lemn, pe rând, tot mai înverșunat, pe măsură ce țipetele de moarte ale animalelor creșteau îngrozite. O dată i se încrîncenă inima lui Pisică. Privi animalele despicate la repezeală. Cîtiva hamali le cărau afară, și bazinul de ciment, în care nu rămăseseră decât măruntaiele, se umplu de oameni. Altă echipă, ce așteptase până atunci, le împărți în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
căutară înfrigurați. Neacșu găsi o cutie prin fundul nădragilor. Dădu să aprindă, dar crivățul stinse flacăra mică a bățului umezit. - Îți tremură mâna, ai? râse iar Anghel mânzește. Adu la mine. Încercă și el stricând câteva chibrite. Dumitru se uită îngrozit Împrejur, căutând un pom mai înalt în care să se cațăre. Umbrele negre ale copacilor tineri se mișcau într-o parte și-n alta. Dincolo, în câmpie, era pata rotitoare a zăpezii spulberate. Lupii se apropiau. Țiganii le auziră mersul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în mass-media confirmarea stării sale de victimă colectivă a corupției, incompetenței/mentalității moștenite și relei intenții ale actorilor politici. Similitudinea cu balada Miorița este sugestivă. Mass-media apar pe postul de rapsod care relatează auditoriului cursul tragic al evenimentelor. Publicul asistă îngrozit, dar incapabil de a interveni în vreun fel în cursul actului criminal. Doar în mod excepțional mass-media au reușit să prevină crima mioritică. Mai frecvent, au reușit doar să preseze pentru pedepsirea criminalului. Complexul vinovăției a fost întărit de o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o rîpă fioroasă; zgomotul tunetelor și al unei artilerii, vîjÎitul vînturilor celor Învrăjbite, mugetul valurilor unei mări În vijelie, trosnetul cel vîjÎios al unei cascade, repejunea cea zgomotoasă a unui torent sau șiroi, strigătele și țipetele unui norod Întărîtat sau Îngrozit; urmările unei puteri grozave, precum cutremurile pămîntului, erupțiile sau izbucnirile vulcanice, o răscoală Între elemente, o ardere a unei cetăți, fulgerele și grozăvia trăsnetelor; din faptele omenești, izbirea a două oștiri, un monument vechi sau de o mărime și Înălțime
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
armonie...”, pentru ca, peste cîteva versuri, decorul să se schimbe și pe scena imensă a naturii să apară dezordinea, terifiantul, furia oarbă, personificate de Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, genii ale distrugerii. Furia lasă În urma ei un tablou măreț și Înspăimîntător: „Atunci lumea Îngrozită crezu că-i peri norocul!... Sfarmă-Peatră cu largi păsuri calcă munte după munte, Trece rîuri fără poduri și prăpăstii fără punte, Lăsînd urme de cutremur la tot pasul, În tot locul! Unde vede-o stîncă naltă, el o macină cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un plânset de animal rănit. În casa aceea joasă după colț locuiește Giuseppa Concio, cu ani în urmă când a născut nu era nimeni în preajmă s-o ajute. M-am apropiat de casă, dar am luat-o la goană îngrozit. Apoi m-am întors și am intrat. "Ajută-mă, ajută-mă, Giandomenico, mor, mor, carnea mă frige, inima mi se despică"34. Am început să plâng, am alergat afară și am bătut la toate porțile, nimeni, toți erau la câmp
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
întunecate, camera părea populată de trupuri-fâșii, de flăcări negre, unduindu- se ca niște năpârci. Iar în mijloc, întins pe podea, dar perfect conturat în întuneric, de parcă lumina îi venea dinăuntru, zăcea pustnicul. Întâi m-au surprins ochii lui. Goi, căscați, îngroziți și limpezi, în același timp, privind spre ceva care părea suspendat. Se rezema în cotul stâng, iar mâna cealaltă îi era ridicată, încât nu știai dacă brațul încerca să-l apere pe bătrân ori năluca spre care privea. Mai mult
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ghiont, încât femeia se încovoie, căzând în genunchi. O îmbrânci până pe marginea patului și o lipi cu fața de așternut. Îi ridică rochia peste coapse, îi smulse chiloții și îi aruncă într-un colț. — Ce faci ? strigă ea, privind fața îngrozită a fratelui ei. Ne vede, oprește-te ! — Ne vede ? scrâșni el. Acu’ ți-o fi și rușine. Să ne vadă ! Să știe toți a cui ești... să știe... Se opri o clipă, trebăluind neîndemânatic, cu mâna stângă, în pantaloni. Apoi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
marginile tolbei de la gâtul flăcăului. Ia să vedem ce-ai aici, spuse, răscolind. Nu-i rău, pentru un începător. Poate o să lucrezi pentru mine, într-o zi. Să-i spui soru-tii să mă caute. Jucă portocala în palmă, sub ochii îngroziți ai flăcăului care nu învrednicise cu nicio privire mărunțișul îndesat în buzunare, dar privea disperat la portocală. — Bine, încheie vlăjganul, punându-i înapoi portocala. Pe asta du-i-o soru-tii, spune-i că e din partea mea. Cum ziceai c-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ardem în chiuvetă... Prinse cartea cu două degete și se întoarse în bucătărie. Turnă peste ea din sticla cu spirt și îi dădu foc, privind flăcările. Apoi lăsă apa să curgă, până când funinginea înmuiată se scurse. — Ce-ai făcut ? șopti, îngrozită, Melania. — E bun Farmacistul, răspunse Golea, scuturându-și palmele, ca după o treabă bine făcută. Cel mai bun... Abia atunci Melania se trezi de-a binelea. — L-ai omorât ! — Era, oricum, mai mult mort decât viu, ridică Golea din umeri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să joace niște umbre ce nu erau doar năluci, de vreme ce se auzi un pocnet, ca și cum cineva meșterea la portiera mașinii. — Văleu, Doamne ! icni Iadeș. S-au întors rușii ! Își suci capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, dând ochii cu moroii cu stea roșie în frunte. Dar fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându- se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
meșterea la portiera mașinii. — Văleu, Doamne ! icni Iadeș. S-au întors rușii ! Își suci capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, dând ochii cu moroii cu stea roșie în frunte. Dar fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându- se prin deschizătură cu o repeziciune care sugera furie. Priviră tâmpi la arătarea aceea, Chisăliță trase de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ultima picătură. Străjerii patrulau prin oraș zi și noapte, zăngănindu-și armele și cer cetând în tot locul. Cu toate astea, morții conti nuau să-i întâm pine în fiece dimineață, înfiorându-i pe locui torii orașului cu privirile lor îngrozite. Până într-o dimineață, când un pâlc întreg de străjeri fu găsit, cu arme cu tot, stivuit, ca sacii la moară, și comparația nu păru nelalocul ei, căci aveau cu toții obrajii secați și albi, de parcă ar fi fost dați cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ușa de la garsoniera bătrânului. Unchiașul era întins pe pat, țeapăn ca o scândură, cu pieptul încremenit și ochii holbați. Crezu că murise, dar îi auzi dinții clănțănind, ca un stol de grauri bătând în fereastră. Fata, complet goală, îl privea îngrozită de după ușă. Se aplecă, își adună în grabă puținele haine și se strecură afară. — Măcar ți-ai luat banii înainte ? îi șuieră Maca atunci când trecu pe lângă el. Ea îi aruncă o căutătură ucigașă și fugi pe hol, trântind ușa. Auzea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cifră, evitîndu-se cererile exorbitante ce speriau pe client. Dacă pe un covor pe care l-ar fi dat cu cinci mii reclama douăzeci de mii, Demirgian avea ocazia să observe fizionomia clientului. Acela care bănuise un preț foarte mic fugea îngrozit, nereținut de nici o scădere. "Aceștia, își zicea Demirgian, s-ar fi speriat și dacă aș fi zis cinci mii." Când clientul rămânea în prăvălie și după proferarea sumei, era semn că cifra nu-l înspăimînta în sine și nici n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În sfârșit, pentru sugestii stilistice, paginile traduse de Vasi Zamfirescu din Freud (despre literatură și analiza procesului creativ), care ar urma să apară tot la "Univers", în 1979. Miercuri, 13 decembrie 1978 Ieri și astăzi am stat 12 ore traducând, îngrozit, din mica scriere a lui Heidegger, Die Kunst und der Raum. Senzația continuă de text principial intraductibil, de hățiș care se limpezește uneori pentru a se încurca pe urmă mai rău. Disperare. Sânt uluit să constat cum Beaufret și Fédier
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
camera pe umăr, ca un vânător care a prins urma vânatului. "Care el", întreabă decis. În clipa următoare este în curtea casei, locuită acum de nepotul lui Heidegger, filmând febril. Cătălin se ascunde în mașină, Bogdan și cu mine traversăm îngroziți și ne îndepărtăm de locul în care năsăudeanul nostru tocmai "a violat" un spațiu privat. Pînă la urmă, observ, noi sîntem pudici și civilizați, dar deocamdată, datorită lui, aceste imagini vor exista undeva și în Romînia." " Da, dar le-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cioran descoperă în el o irepresibilă atracție fizică (sinnlich, "senzorial" e cuvântul care revine mereu), iar scrisoarea care urmează după prima întrevedere la Paris este plină de fantasme erotice și stă sub semnul senzualului și al corpului: " Ați fost oarecum îngrozită când v-am vorbit de o înclinație "perversă" pentru corpul dumneavoastră. Pervers nu era cuvântul potrivit; scharf, "extrem de clar", am vrut să spun. Intensitatea stării mele cerea o expresie ne-naturală." (19 aprilie 1981) Cert este că din clipa aceasta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aproapelui și atingerii (imaginea și trupul). Din punct de vedere psihologic, ea reprezintă însă o monstruozitate. Friedgard îi reproșează lui Cioran că a făcut-o să se simtă utilizată "ca o păpușă" și că doar noaptea poate uita (ziua fiind "îngrozită") "felul cu totul neobișnuit pentru mine, exaltarea (Uberschwenglichkeit), cu care m-ați manipulat (behandelten)..." Formația filozofică a Friedgardei își pune pecetea pe stilul scrisorii și sentința "păpușii manipulate" se rostogolește asupra bietului Cioran amplificată de rigoarea codului metafizic: "Așadar, iubite
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mama și azi e o zi fără mama și mâine e iar o zi lungă fără mama... asta am visat, asta mi-am dorit să vină-n mine din partea lumii și lumea a spus da... (Doamna Wurm și-a acoperit îngrozită fața cu mâinile) DOAMNA GROLLFEUER (Râde): Dar ăsta a fost un vis fermecat din căpșorul lovit de soartă al schilodului meu viermișor. DOAMNA WURM ( Se ridică după ce Herrmann s-a așezat): Vă e ușor să vorbiți, doamnă Grollfeuer, eu nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și prescripțiile politice într-o abordare rațională și științifică. Morgenthau a contribuit la salvarea Statelor Unite de idealism. Dar cum realismul devenise paradigma noii discipline, criteriile academice ale științelor sociale americane subminau din ce în ce mai mult unele dintre asumpțiile lui. Idealiștii erau poate îngroziți de ce făcuse realismul din disciplina relațiilor internaționale, dar și unii realiști au devenit îngrijorați de felul cum disciplina relațiilor interna-ționale influența realismul. Fundamentul antropologic al realismului, incomod tovarăș de drum al științei empirice, a fost înlăturat, o dată cu stabilirea dilemei securității
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că „purtăm în noi țărâna locului de baștină, care ne ține mereu aproape de satul natal”. De la mama știu, odihnească-se în pace, că odată, la prașila a doua, o mamă venind în cort, n-a mai găsit copilul. Uluită și îngrozită, femeia a țipat și a striga cât a putut: „Mi-a furat băiatul! A dispărut băiatul!” Firește, cu mare grabă s-a apropiat și omul ei și, până să se dezmeticească puțin, au fost convinși că cineva le-a luat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o altă planetă”, vorba poetului. Pisica a vrut să-l miroasă. S-a ridicat pe marginea patului și s-au privit intens: ea holbată de uimire, el senin și arogant. Mâța s-a retras tiptil trei pași, apoi a fugit îngrozită, ca un om care s-a convins că a văzut o stafie. Când doarme, mai ales, noul venit are o activitate intensă: clipește, vorbește într-o limbă necunoscută și face gesturi largi și precise adresate unei lumi invizibile pentru mine
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
inteligenței executive. Un exemplu foarte simplu acum. Furia este un modul afectiv care duce la agresiune. Tocmai am citit În ziar că Într-un acces de furie un bărbat a aruncat uleiul Încins dintr-o tigaie asupra nevestei, după care, Îngrozit, s-a aruncat de la balcon. În toate eșecurile pe care le analizez găsesc, cu mai mult sau mai puțin dramatism, unul dintre aceste elemente. Inadecvarea modulului - datorită rigidității, anacronismului, ignorării experienței, negării sensului de a trăi - sau o lipsă de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
ferme agricole și presupuneau ce noxe serioase aruncă în aer centrala termică și cât e poluat lacul de... ploaie ! Și-au amânat autorizarea, să facă... cercetări ! în agricultură unde e jale, jale, jale, acum, sunt taxări de speriat, cerințe de îngrozit (deh! UE) și... virgule de găsit ! Mă gândeam: ce-ar fi să fie plătită toată lumea după cum sunt rezultatele în agricultură ? Am ajunge, sigur, la borșul cu știr ! Pentru că oamenilor nebuni la cap li se adaugă cei ne-BUNI (deprinderi dobândite
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]