1,651 matches
-
vorbea numai rusește. Avea pâslari din aceia specifici și nu știa românește deloc. C.I.: Așadar, chiar și rușii fugeau din fața armatei sovietice, din fața comuniștilor. R.R.: Fugeau din fața armatei sovietice și a comuniștilor. Ne-am dat seama că erau foarte bogați, înstăriți dacă aveau atâtea animale cu ei. La noi, văduvele de război au primit, au fost împroprietărite chiar în timpul războiului, cu câte o vacă din aceea roșie, luate pradă de război de la rușii din Basarabia. După război, când au venit la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
posesiunile dumneavoastră? R. R.: Ba da, exact acolo s-a făcut! Pe hambare și pe tot ce a mai fost pe acolo. Noaptea tâlhăriei de stat C. I.: Așadar, singura vină a familiei dumneavoastră a fost doar aceea că erați înstăriți și aveați pământ mult. R. R.: Da, că am avut pământ, asta a fost! C. I.: Nu a fost cumva la mijloc și faptul că bunicul și tatăl dumneavostră au făcut politică în perioada interbelică? R. R.: Nu, nicidecum! Nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
juzilor la strângerea dăjdiilor de la țigani. Dintr-o carte a Doamnei Casandra, soția lui Dimitrie Cantemir, dată unui jude de țigani, la 6 ianuarie 1711, rezultă că țiganii plăteau pe an doi ugri, însă care erau „cu prilej celor mai înstăriți", să dea mai mult, ori să-i ia „după obicei", iar banii să fie aduși la „Domnia noastră", cât mai curând, în acești ani de mari „greutăți". Cartea doamnei Casandra probează că de încasarea birurilor se ocupau, uneori, nu numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trebuie să facă parte din protocolul reprezentării sociale. În secolul al XIX-lea, recepția a devenit o miză importantă pentru clasele în ascensiune socială: ostentația este aici frecventă și servește la etalarea bogățiilor noului parvenit sau la consolidarea imaginii burghezului înstărit. Vedem, de exemplu, în César Birotteau, celebrul roman al lui Balzac, cum personajul își amenajează casa și pregătește o mare recepție pentru a consacra o recunoaștere socială. Se constituie un întreg ritual care ia în considerare arhitectura: rolul acesteia este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adevăr imposibilă. Desigur, exagerez importanța castelanului nostru. E un om de bun simț, muncitor, respectabil, dar nimic mai mult. Ce vrea K. de la el? Vrea să-i tulbure o situație în domeniu? Nu, nu-i asta, el este el însuși înstărit și duce o viață lipsită de griji. O iubește pe fata castelanului? Nu, nu, e la adăpost de această bănuială...". 581 Astfel, hangița, de exemplu: "Luă din nou fotografia, o privi, netezi și o puse sub pernă. Mișcările-i deveniră
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care instalată În noaptea aceea În apropiere de Chestură a tras mii de cartușe În aer, cu puști și mitraliere. Directorul Chesturii, Gheorghe Stănciulescu XE "Stănciulescu, Gheorghe" , care primea mită lunară de la Comunitate, l-a avertizat pe un negustor evreu Înstărit, din vecinătate, Înainte de Începerea Împușcăturilor, că trebuie să se ascundă - și astfel a scăpat cu viață. În 1945, Stănciulescu XE "Stănciulescu, Gheorghe" a descris amănunțit, În fața acuzatorului, atacurile imaginare Împotriva soldaților și „surprinderea” sa privind rezultatele controlului făcut de el
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Chesturii... A doua zi am fost ridicat șviuț dintre morți și trimis acasă”68. Bande de români compuse din femei și bărbați au Însoțit permanent patrule de soldați și polițiști care au cercetat străzile din centrul orașului, unde locuiau evrei Înstăriți, „servind de ghid pentru arătarea locurilor În care erau ascunși evrei și unde locuiesc”69. Scopul principal al membrilor acestor bande românești, majoritatea neidentificate, a fost jaful și nu maltratarea. Și, Într-adevăr, s-au ales și cu bunuri numeroase
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
au Înconjurat zona. Fuga și Încercarea de a se salva i-au pus pe evrei În fața unor români nu la periferie, ci În unul dintre cele mai prestigioase cartiere din oraș, unde locuiau români intelectuali și prosperi, alături de familii evreiești Înstărite. Pentru a ilustra subiectul, autorul a ales locatarii unuia dintre imobilele cu locuințe de pe Aleea Alecsandri, blocul nr. 5. Acești cetățeni români au fost puși, pe neașteptate, În fața unor evrei Înspăimântați, plini de sudoare, bătuți și sângerând (parte dintre ei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a scris adjunctul președintelui Comunității, Avram Hahamu XE "Hahamu, Avram" . Singura mâncare caldă a unui elev evreu la o școală evreiască era prânzul, pe care-l primea la cantina Comunității. Dar nu numai săracii au suferit. Și mulți din pătura Înstărită, care au contribuit la Întreținerea instituțiilor Comunității, au sărăcit În scurt timp: „Am fost goniți din școli, profesorii noștri scoși din Învățământ, șavocațiiț scoși din barou, din servicii, prăvăliile și fabricile rechiziționate, aruncați din armată ș.a.m.d.”. În ajunul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
au Încercat, pe măsura posibilităților, să Împiedice prejudicierea Comunității, dar nu au reușit Întotdeauna. Au adunat bani „speciali” cu scopul de a mitui și chiar au contribuit din buzunarul lor pentru Întreținerea instituțiilor Comunității, așa cum au procedat aproape toți evreii Înstăriți din Iași atunci când au fost solicitați. Ultimatumul sovietic și părăsirea Basarabiei XE "Basarabiei" și a Bucovinei XE "Bucovinei" de Nord au lovit puternic Comunitatea, considerată trădătoare potențială și colaboraționistă În secret cu bolșevicii. Atacurile Împotriva evreilor erau și atunci evenimente
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de porții de hrană”, a adăugat el. În pofida nenorocirii, nu toți erau dispuși să recunoască imediat că au devenit cerșetori. „Săracilor din familiile onorabile”, cum le-a definit Hahamu, cei care cu o zi Înainte de pogrom erau considerați bogați sau Înstăriți, le-a fost greu să recunoască imediat schimbarea care intervenise În viața lor - că nu vor putea trăi fără asistență: „Printre cei ajutați am avut numeroase familii care nu puteau sta la rând șcu ceilalțiț sau să ceară fără șsă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
departe, sub forme diferite, În special sub cea administrativă, polițienească și fiscală.” „Agenții fiscali” care participaseră la pogrom și Îi Îndrumaseră ei Înșiși pe polițiștii și soldații români și germani la identificarea caselor evreiești, În special a celor bogați și Înstăriți, „pentru omorârea și jefuirea lor”, și-au completat misiunea cu „urmăririle fiscale, aplicate cu sălbăticie evreilor”. Noua campanie de teroare dusă Împotriva evreilor din Iași de „călăi fiscali” s-a bazat pe un argument formal, specific evreilor din Iași. Atât timp cât
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
provocat noi suferințe populației evreiești. Chiar și prevederile pozitive precum trimiterea în detașamentele de lucru exterioare doar a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani nu au fost aplicate într-o manieră consecventă, întrucât nu în puține cazuri evreii înstăriți au putut să se sustragă, îndeosebi de la munca în detașamentele de lucru exterioare, în urma mituirii autorităților de la diferitele nivele decizionale. Au existat și cazuri în care evreii mobilizați la detașamentele de lucru locale au fost trimiși în Transnistria, ca de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sunt evacuați în lagăre de către autoritățile adm-tive. Evreii dela orașe, capitale de județe, parte au fost internați în lagărul din Tg. Jiu, parte sunt evacuați în lagăre constituite ad-hoc, fiind utilizați la muncile de folos obștesc. Evreii din cei mai înstăriți sunt rămași la orașele capitale de județ, asupra cărora se aplică măsurile ordonate de M.C.G. cu Nr. 196/941233, prin luare de ostatici. Măsurile luate n'au rezolvat complet problema întrucât evreii continuă activitatea lor subversivă. Propunem a se lua
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
b). Ei au fost cei mai aprigi partizani ai regimului comunist și au format elemente de pază ai propagandei comuniste. Evreii au ocupat sub regimul comunist un procent de circa 80% din toate funcțiunile; și-au însușit averile celor mai înstăriți și s'au ocupat cu predilecție cu denunțarea românilor, care apoi au fost deportați. c). Cei rămași în teritoriile eliberate s'au arătat ostili din primul moment. Cu ocazia ocupării unor localități au tras din ascunzișuri asupra trupelor române. În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
c) Cererile vor fi făcute numeric; cele nominale nu vor fi luate în seamă; d) Nu se admite schimbarea evreilor din seria la care au fost chemați în alta, precum nici repartițiile după preferință, sau amânări de lucru pentru cei înstăriți, regim de favoare, etc. Orice intervenție pentru favoruri este interzisă, indiferent de calitatea celui ce intervine, iar acei ce vor interveni, vor fi raportați nominal Marelui Stat Major, pentru a se lua măsuri. 5/. ORGANIZARE a) Evreii chemați la munca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tot cu evreii, și le poate procura în țară. În schimb, emigrarea evreilor din Regat, cei din Bucovina și Basarabia urmând a fi deportați, ar prezenta următoarele avantaje: s'ar micșora numărul evreilor din Regat, deveniți indezirabili; vor emigra evreii înstăriți cari sunt și cei mai periculoși; dându-li-se un termen scurt pentru emigrare, evreii ar fi siliți să lichideze repede afacerile lor în avantajul românilor; emigranții își vor lăsa în țară o parte din avere care va reveni patrimoniului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
câte 8-9 ore de muncă, ajungând astfel atât ei cât și familiile lor fără îmbrăcăminte, fără încălțăminte și expuși mizeriei. Această stare de lucru este specifică evreilor săraci și în special meseriașilor care trăiau din munca îndeletnicirei lor, pe când cei înstăriți profită de scutirile ce le au fost acordate sub diferite motive. De aci o deosebire de tratament și o nemulțumire între evrei. 5. Chiar dacă sunt chemați cu telegrame pe adresele date la înscrierea inițială în registrul special, nu sunt găsiți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dela apariția chestiunei evreești nu a existat această unică conducere, ci din contră s'au produs fel de fel de imixtiuni ale diferitelor organe, fapt ce a dat posibilitate să se creieze evrei privilegiați în dauna altor evrei mai puțin înstăriți. Propunerea aceasta trebuie adusă în fapt imediat, căci așa cum s'a procedat până acum C.R.B. a primit ordine dela mai multe organe deodată, ordine cari se contrazic între ele iar altele emană dela autorități neîndrituite a da asemenea ordine. Astăzi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
neaprobare, acestea sunt obligate să prezinte evreii cercului de recrutare respectiv, în ziua împlinirii termenului. 10. Nu se admite schimbarea evreilor din seria la care au fost chemați, în alta, precum nici repartițiile, după preferință, amânări de lucru pentru cei înstăriți sau regimuri de favoare. D. ORGANIZAREA I. Evreii întrebuințați la munca obligatorie vor fi constituiți în detașamente de lucru. 1. Organizarea și încadrarea. a) Pentru detașamentele exterioare de lucru se va face de către corpurile de armată (comandamentele teritoriale) prin cercurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
171. Rezultatul acumulării și expansiunii este că lumea capitalistă, economia capitalistă, nu mai este stagnantă, devine o economie a câștigului la scară mare, în masă. În capitalism ,,nimeni nu o duce greu pentru că alte persoane dețin averi mari. Bogățiile celor înstăriți nu constituie cauza sărăcirii nimănui"172. Capitalismul este o lume dinamică și nu una statică. Toynbee, în al său ,,Studiu asupra istoriei", aseamănă dinamismul cu civilizația și lipsa de civilizație cu tendința statică a unei societăți. ,,(...) am văzut că societățile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și soluții de relanasare în viziunea lui Claude Lévi-Strauss", în Revista Dilema Veche nr. 623/28 ianuarie-3 februarie 2016. 100 Betrand Russell are o părere clară și edificatoare: Nu dispunem de foarte multe statistici privitoare la natalitatea în rândul populației înstărite, dar două fapte merită reținute din cartea doamnei Jean Ayling. Bunăoară la Stockholm, în răstimpul 1919-1922 fertilitatea femeilor cu studii superioare atingea doar o treime din cea a femeilor în ansamblu, iar printre cele 4000 de absolvente ale Colegiului Wellesley
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai fanatici partizani ai sovietismului". Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2011, p. 38. 31 ,,Într-o economie de piață, nimeni nu o duce greu pentru că alte persoane dețin averi mari. Bogățiile celor înstăriți nu constituie cauza sărăcirii nimănui. Dimpotrivă, procesul care îi îmbogățește pe unii reprezintă corolarul procesului care ameliorează satisfacerea dorințelor nenumăraților indivizi. Întreprinzătorii, capitaliștii și tehnicile noi prosperă atât timp cât reușesc să satisfacă mai bine nevoile consumatorilor". Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
garsonieră în marginea Bucureștiului n-o poate plăti. Mihai-Răzvan Ungureanu: Exact. Or, asta, dintr-odată, mă obligă sau obligă instituția să-și caute amatorii, cei care sunt doritori de o carieră diplomatică, în rândul copiilor care provin din familii destul de înstărite, care au capacitatea de a-și organiza viața singuri sau împreună cu părinții, indiferent de ceea ce este plătit, și, mai mult de atât, mă obligă să fiu atent la oferta din București. Or, mie îmi trebuie oameni care vin de peste tot
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
o oarecare vîlvă, mai mult contestări decît aprecieri. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, într-o vreme cînd D'Annunzio monopoliza scena literară italiană, o apariție ca Italo Svevo (pseudonim al lui Ettore Schmitz, fiu al unei familii de evrei înstăriți din Trieste, cu rădăcini germane, pe linie maternă) nu putea decît să contrarieze. Tradiția scrisului frumos, care își găsise și aici destui adepți, s-a indignat cînd a fost silită să-l accepte în sînul ei pe ,barbarul" Svevo, căruia
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]