85,475 matches
-
solidară pe care ar trebui să ne-o aducă această zi mai e, se pare, cale lungă. Pînă atunci rămînem cu starea aceea de sărbătoare de carton și cu impresia că nici în acest an n-am înțeles ce se întîmplă. Bifăm Ziua Națională și ne mîngîiem cu gîndul că nu mai e mult pînă la Crăciun.
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
Marius Chivu (Show me the money!) Nu e prima oară când realizez că nu e nevoie decât de puțin mai multă atenție pe stradă sau pur și simplu în jurul nostru pentru a lua pulsul a ceea ce ni se întâmplă cu adevărat. O „ureche magică” poate fi plină de învățăminte... N-a trecut foarte mult timp de când o verișoară de câțiva ani a stupefiat familia adunată la o petrecere spunând că ea, când va fi mare, vrea să fie „curvă
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
caligrafia cât mai citeț cu putință. Chiar și să-mi amintesc îmi este foarte greu. Dacă mă concentrez însă foarte tare și încerc să cobor în timp cât pot de mult, adică până în perioada premergătoare celor ce aveau să se întâmple, încep să-mi revină anumite imagini. Trebuie să mărturisesc că nici noua viață pe care o duc, nici mesele frugale cu care mă mulțumesc, nici adăpostul ăsta rustic, întru totul satisfăcător pentru mine, și nici această uimitoare capacitate de a
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
și trei traducătoare, plus o româno-americană pentru un capitol, iar mie mi-a revenit o parte din suma asupra căreia convenisem. Brusc, în vara lui 1997 - pur și simplu a încetat să-mi răspundă la scrisori. Același lucru s-a întîmplat și cu traducătoarele din România, după cum am aflat de curînd. În final, doi ani mai tîrziu, Gabriel și Virginia Stănescu, perechea care a încercat s-o traducă într-un mod original, m-a căutat din nou în legătură cu publicarea Rădăcinilor... Între
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
text) în adevăratele lui dimensiuni, să-l înțeleagă? (Ne referim la spectatorii „de dincolo”, de altă limbă și cultură). - Ceea ce spui va fi greu, dar dacă regizorul înțelege el însuși ideea, s-ar putea strădui ca acest lucru să se întîmple. S-ar mai putea înlesni înțelegerea dacă înainte de fiecare reprezentare s-ar oferi cîteva explicații despre ideile și intențiile scriitorului. După cîteva astfel de reprezentări va exista un program în care trei sau patru persoane vor comenta ideile lui Eliade
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
atunci cînd a citit gazeta, că din text fuseseră eliminate toate referirile la bătăliile cu turcii și, în general, tot ce ținea de otomani. Or, ce semnificație mai putea avea viața lui Ștefan cel Mare în absența turcilor? Ce se întîmplase? Chiar în momentul în care trebuia să apară cronica se derula o vizită a prim-ministrului Turciei la București (după mai mulți ani de răceală diplomatică) și vigilenta cenzură comunistă hotărîse să ia toate măsurile pentru ca sensibilitățile oaspeților să nu
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
potențial răvășitor. În acest context, o astfel de carte constituie un pas salutar întru limpezirea lucrurilor și totodată o dovadă peremptorie că subiecte oricât de sensibile pot fi abordate civilizat, rațional, sine ira et studio chiar și când, cum se întâmplă acum, conțin și opinii discutabile ori contrariante pentru preopinent. Dl Pomogáts Béla (n. 1934), filolog prin formație, cu o conștiință civică deosebit de activă, ales de două ori președinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria, este un profund cunoscător al problematicii româno-maghiare
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
de memorialist care se uită prin tunelul timpului și îi face favoarea cititorului să pătrundă într-un trecut îndepărtat al cărui stăpîn e memorialistul însuși, Pintilie aduce totul într-un prezent lăuntric cu care se ceartă, în care totul se întîmplă acum, o febrilă operațiune de montaj a unui film-carte la care, fără să aibă habar probabil, scriitorul-regizor a început să lucreze cu 30 de ani în urmă. Lada cu vechituri pe care o are fiecare dintre noi, într-un fel
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
încă alți cîțiva) unul dintre puținii scriitori de astăzi care, plimbîndu-se pe străzile Bucureștiului are în minte întreaga lor istorie mai mult sau mai puțin îndepărtată, iar sufletul său este inundat de o greu exprimabilă iubire: „Rămîn, orice s-ar întîmpla al său devotat și hipnotizat pieton, văzînd cu ochii minții străzile caragialiene, din perimetrul cazarmei pompierilor de pe Uranus, trăsurile muscalilor din Piața Teatrului, Lăptăria de la Șosea sau forfota de pe Cișmeaua Filaretului, palatul lui Beizadea Vițel și dulceața umbroaselor cotloane din
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
alege cu un șoc psihotic, atenuat ulterior, dar care va lăsa sechele pe toată viața. În exilul de la Cerdîn încearcă să se sinucidă. Urmează o altă perioadă de exil, la Voronej (1935-1937). Incapacitatea lui structurală de a accepta ce se întâmplă cu istoria îl face să scrie noi și noi texte „contrarevoluționare“. E arestat în mai ’38 și dus la Vladivostok, unde moare pe 27 decembrie 1938, iar corpul îi este aruncat într-o groapă comună. Nadejda Mandelștam este, în tot
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
propagande sforăitoare. Intelectualul-profet este figura emblematică a rezistenței perioadei, cu un rol activ și cu acuta conștiință a importanței sale: „Căci în Occident, absența cărților înseamnă că scriitorul a ieșit din front - cum să le explici că la noi se întâmplă și altfel! Poezia însă este un lucru bizar: ea nu poate să fie îngropată de vie și renaște în ciuda tuturor eforturilor chiar ale unui aparat propagandistic atât de puternic cum este al nostru.“ Legătura dintre viață și artă este totală
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
acest aspect și despre difuzare voi reveni ceva mai încolo. Există însă și situații când inițiativa publicării nu aparține autorului, ci editorului, care comandă o carte, asumându-și anumite obligații pe care le și stipulează în contract. Mi s-a întâmplat ca acum doi-trei ani, la Editura Dacia, altfel editură respectabilă, despre ale cărei apariții am scris nu o dată (de curând, recenzia consacrată cărții lui Ion Ianoși Eu - și el. Însemnări despre Ceaușescu) să-mi comande pentru colecția școlară „Biografia unei
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
Și vice-versa. Îmi veți răspunde că se publică și chiar se recenzează prin reviste noutățile editoriale, unele prezentate și la televiziune. Dar cititorul potențial vrea cartea, vrea s-o găsească în librărie, măcar s-o răsfoiască. Așa ceva nu se mai întâmplă de multă vreme. Difuzarea e cu totul aleatorie, probabil în ideea că tot nu se vinde. Lipsa acestui organism important (sau, mă rog, activitatea lui deficitară) face ca unii editori să-i pună în brațe autorului „drepturile” în natură, cu
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
de luptă de clasă sau de adversitate față de regim, unele de o deosebită perversitate, cruzime și brutalitate, soldate cu vieți pierdute sau desfigurate. Trebuie să remarc, cum, de altfel, reiese din paginile amintite, că ignoram în mare măsură ce se întîmpla. Oricît ar părea de neverosimilă această ignoranță, am constatat-o și în cazuri mai crase: o parte a poporului german a ignorat existența masacrelor în masă, a lagărelor de exterminare. Mai multe persoane mi-au declarat aceasta și nu mă
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
capul prin geamuri de mașini luxoase și obraznice și rînjește ispititor, amăgitor ca să mă-ntoarcă din drum. Haosul de pe străzi îmi joacă răbdarea pe degete și-mi pune la grea încercare cuvîntul dat... Am plecat spre Tîrgoviște pentru că acolo se întîmplă ceva. Pentru că acolo, un tip fanatic și ciudat în prețiozitățile lui a adus misterul teatrului într-o cetate în care prea puțini dintre locuitorii ei sînt conștienți de ce li se întîmplă. Păcatul lor. Cu o imaginație atipică pentru acest loc
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
cuvîntul dat... Am plecat spre Tîrgoviște pentru că acolo se întîmplă ceva. Pentru că acolo, un tip fanatic și ciudat în prețiozitățile lui a adus misterul teatrului într-o cetate în care prea puțini dintre locuitorii ei sînt conștienți de ce li se întîmplă. Păcatul lor. Cu o imaginație atipică pentru acest loc amorțit în zilnice șabloane, mult mai provincial decît am crezut la prima vedere, regizorul și managerul Mihai Constantin Ranin construiește o insulă a fericirii pentru tineri și mai puțini tineri artiști
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
i-ar fi aruncat în față eminescianul strigăt de luptă „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă” din Împărat și proletar, transferat în interes de vulcanism verbal în Scrisoarea III, mare tragedie s-ar fi dezlănțuit. Sau: ce s-ar fi întâmplat dacă domnul Pruteanu ar fi fost membru în consiliul secuiesc (din România) înființat sub oblăduirea președintelui Ungariei? Doamne ferește! Acum, ca un neînțelegător ce sunt, întreb și eu: - Domnu’ Turcescu, ce suflet ai matale să bagi un filolog în statisticile electorale
Umilirea demnitarilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13405_a_14730]
-
avea obiceiul să calce legea Bugetului, luînd de la Sănătate bani pe care îi folosea în alte scopuri. În loc să facă sandal fiindcă a descoperit o asemenea gravă neregulă, dl Blănculescu se laudă cu simpla promisiune că așa ceva nu se va mai întîmpla. După o asemenea declarație, premierul Năstase ar fi trebuit ori să prezinte demisia guvernului, din cauză că a călcat legea, ori să-l demită pe interimarul Blănculescu, sub motiv că acesta susține prostii calomniatoare la adresa executivului. Probabil, însă, că premierul va inventa
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
și să construiască alta mai bună, mai frumoasă și golită de minorități. Vocația inaugurală a Școlii de la București e imposibil de negat: au înființat instituții (Școala Superioară de Asistență Socială, de exemplu), pe altele le-au sprijinit (cum s-a întîmplat cu Institutul Central de Statistică al lui Manuilă), au creat reviste (Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, de pildă, editată de Institutul Social Român), au publicat cărți (de la a lui Gusti la studiile lui Herseni, Stahl, Golopenția) și au inventat
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
unor comunități, arii sociale sau etnice marginalizate, care din motive diferite nu și-au putut conserva în scris memoria: lăsînd la o parte cazul popoarelor colonizate, cu populație majoritar analfabetă și fără acces la cultura scrisă, la fel s-a întîmplat, în plin secol XX, cu intelectualii, nobilimea, burghezia și moșierimea românească aneantizate de comunism, și abia după 1990 poveștile lor au început să fie cunoscute. Într-o astfel de tradiție recuperatorie se-nscrie și cartea de interviuri a Marinei Spalas (om
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
protestul. Pentru că despre protest a fost vorba. Dacă aceiași români care în 1990 se călcau în picioare pentru a supralicita votul pentru Iliescu au ajuns să retrăiască scena luatului cu arcanul la armată din „Amintirile” lui Creangă, ceva-ceva s-a întâmplat în țara asta. Și nu cred că spre paguba democrației și-a bunăstării din România. Votul nocturn pro-constituție ar putea să fie ultimul dar făcut de-o populație ambetată de amor pentru Iliescu. De ce? Pentru că nici de data aceasta efectele
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
astfel. Deși perfect coerentă și argumentată foarte serios de la un capăt la celălalt, aș spune că viziunea lui Petrică Ionescu mi se pare excesivă uneori. Nu mă integrez părerilor care vorbesc despre o punere în scenă prea comercială - astăzi se întîmplă multe în montările de operă, iar la noi domnește o prăfuială teribilă. Meritul regizorului este și acela de a scoate trupa dintr-un secol și a o aduce în secolul cu care este contemporană artistic. Ce mi s-a părut
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
pe un ton prozaic de toate zilele, ca o știre, veste, informație sfântă, eveniment pe cale să se producă, dacă nu s-a și produs: împarte o bucată în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire se poate întâmpla în țară... și era cazul. Sărăcie... Un domn care venise la băi, la Techirghiol, și pe care îl așteptase la gară și îi cărase ca anul trecut bagajele până departe la prăpăditul ăla de avtobuz și care spunea că e
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
această profesiune trebuie privită pe distanță lungă, energiile și emoțiile trebuie, și ele, dozate pentru o călătorie întinsă, inițiatică, oricît ai fi de experimentat. Complexitatea pregătirii lor, în acest moment al absolvenței, mi se pare că îi apropie de ce se întîmplă în școlile de afară cu tradiție, mi se pare că le definește, mult mai subtil, mărirea și decăderea meseriei. Spectacolele pe care le-am văzut timp de o săptămînă, și care se joacă în continuare la Casandra, toată stagiunea, sînt
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
de emoție, de spațiu, de relații, de adresare. Și o încercare supravegheată de a alunga din interpretare ispita frivolității, căci, dincolo de etichetele purtate de fete, se găsesc o sumă de povești, drame, lacrimi, violență. Încercare parțial izbutită. Ce se va întîmpla după această frumoasă și serioasă Gală, povestitorul nu știe să spună. Voi reveni, curînd, cu finalul dansat al săptămînii mele cu Casandra. Pe care l-am ratat la momentul cu pricina. A șasea seară, duete shakespeariene regizate de studenții-absolvenți și
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]