25,460 matches
-
caz în care propunerea ar trebui adresată către CSM, se arată că normele juridice nu există izolat, prevederile art. 10 trebuind a fi coroborate între ele. ... 43. Nici argumentele privind lipsa de claritate a art. 6 din lege nu sunt întemeiate, întrucât legea nu instituie vreo limită în ceea ce privește posibilitatea reînnoirii desemnării, după cum nu acordă preferință ori întâietate în cadrul procedurii de selecție declanșate în temeiul art. 4 și 5 din lege procurorilor deja desemnați. Posibilitatea ca, în
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
contrară supremației dreptului european, respectiv drepturile particularilor derivate din dreptul Uniunii Europene, rămân doar afirmate în cadrul constituțional existent și în jurisprudență, fără ca părțile procesului penal să poată beneficia în mod concret și efectiv de o soluție de achitare întemeiată pe prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, cu această motivare. ... 5. Se conchide că prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care nu includ
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
este de natură să încalce nici dreptul la un proces echitabil și nici principiul securității raporturilor juridice. S-a arătat, prin aceeași jurisprudență, că o hotărâre judecătorească, deși definitivă și irevocabilă, nu poate fi considerată legală atât timp cât se întemeiază pe un act normativ contrar prevederilor dreptului Uniunii Europene, acestea din urmă beneficiind, în virtutea art. 148 alin. (2) din Constituție, de aplicare prioritară față de dispozițiile contrare din legile interne. Curtea a reținut, totodată, că principiul stabilității raporturilor juridice
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
nu se plânge de faptul că nu poate accesa prin intermediul normelor procedurale o instanță judecătorească, ci că ar dori ca plângerea sa să fie soluționată, așadar nu judecată, de procurorul ierarhic superior. Or, o asemenea chestiune nu poate fi întemeiată pe dispozițiile art. 21 din Constituție, acest text legal reglementând accesul la justiție, și nu la diverse căi procedurale în cadrul ierarhiei Ministerului Public. Astfel, se previn abuzurile și se asigură protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. Reglementarea
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
audierii din data de 9 august 2017, că trebuie să formuleze în mod expres un act intitulat „plângere penală“, iar el a considerat că odată sesizat organul de poliție înseamnă că a făcut această plângere. În drept, petentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 339 și 340 din Codul de procedură penală și art. 193 alin. (2) din Codul penal. ... 17. În acest context, reprezentantul Ministerului Public a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
prevăzute de Legea nr. 95/2006 vor fi soluționate de către judecătorie, conform principiului de drept general aplicabil, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. ... 19. S-a considerat de asemenea faptul că, deși acțiunea reclamantului este întemeiată atât pe dispozițiile legii speciale, cât și pe dispozițiile de drept comun, instanța de judecată, în soluționare, trebuie să aibă în vedere dispozițiile legii speciale, care definesc subiectul activ (personalul medical și furnizorul de produse și servicii medicale, sanitare și
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
și teritorială. ... 28. În aplicarea principiului disponibilității, reclamantul este suveran în ceea ce privește stabilirea cadrului procesual și limitele cererii de chemare în judecată. Pentru acest motiv, atunci când reclamantul promovează o acțiune în atragerea răspunderii civile delictuale pentru malpraxis întemeiată atât pe prevederile Codului civil, cât și pe cele ale Legii nr. 95/2006, fără a urma procedura prealabilă, iar repararea prejudiciului cauzat prin actul de malpraxis cuantificat excedează plafonului valoric prevăzut de art. 94 din Codul de procedură civilă, instanța
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
circumscrisă exclusiv situațiilor în care părțile au sesizat, prealabil formulării cererii de chemare în judecată, Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis. ... 42. Dimpotrivă, competența atribuită potrivit legii speciale se aplică inclusiv cererilor de chemare în judecată întemeiate pe dispozițiile dreptului comun (referitoare la răspunderea civilă delictuală) care sunt incidente în completarea normelor de drept conținute în legea specială. ... 43. Acest raționament este aplicabil independent de împrejurarea că reclamantul nu și-a întemeiat cererea de chemare în judecată
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
cererilor de chemare în judecată întemeiate pe dispozițiile dreptului comun (referitoare la răspunderea civilă delictuală) care sunt incidente în completarea normelor de drept conținute în legea specială. ... 43. Acest raționament este aplicabil independent de împrejurarea că reclamantul nu și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile legii speciale și de împrejurarea că acesta nu a solicitat expressis verbis constatarea unui caz de malpraxis, întrucât: (i) în circumstanțele particulare ale acestui tip de răspundere, dovedirea faptei ilicite este strâns legată
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
problematica de drept material supusă verificării jurisdicționale rămâne aceeași. ... 81. Dacă s-ar considera, precum în una dintre opiniile exprimate în jurisprudență, că sintagma „nu împiedică liberul acces la justiție potrivit dreptului comun“ devoalează intenția legiuitorului de a plasa litigiile întemeiate pe afirmarea unei fapte de malpraxis, dar în legătură cu care partea a preferat să nu parcurgă procedura înaintea Comisiei, ci să sesizeze direct instanța de judecată, fie în competența de primă instanță a judecătoriei [atunci când valoarea pretențiilor este
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
menționarea convenției arbitrale în temeiul căreia s-a procedat la arbitraj; ... d) obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților; ... e) motivele de fapt și de drept ale hotărârii, iar în cazul arbitrajului în echitate, motivele care, sub acest aspect, întemeiază soluția; ... f) dispozitivul; ... g) semnăturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 602 alin. (3), și, dacă este cazul, semnătura asistentului arbitral. ... (2) Arbitrul care a avut o altă părere va redacta și va semna opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
recunoscut doar în cazul actului emanând de la organul jurisdicțional învestit cu funcția publică a statului, cu imperium) și de aceea, pentru suplinirea acestui efect (în absența căruia nu se poate realiza intabularea dreptului real), se poate recurge la demersul întemeiat pe art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă, de „obținere a unei hotărâri judecătorești“, pe baza verificărilor căreia să se realizeze apoi înscrierea dreptului real imobiliar în cartea funciară. ... 63. În ce privește limitele în care instanța de
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
arbitrale (inclusiv desființarea acestora) constă în promovarea acțiunii în anulare și, în mod corespunzător, a recursului împotriva hotărârii date în acțiunea în anulare [art. 608, art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă]. ... 65. De asemenea, motivele care pot întemeia o acțiune în anulare sunt expres și limitativ prevăzute de lege (art. 608 din Codul de procedură civilă), fiind, ca atare, de strictă interpretare și deci fără posibilitatea de a fi extinse pe cale de analogie. Acestea vizează condiții de
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
a propunerii de revocare a doamnei senator Anca Dana Dragu din funcția de președinte al Senatului, semnată de senatorii Lucian Romașcanu, liderul grupului PSD, Daniel Fenechiu, liderul grupului PNL, și Lorand Turos, liderul grupului UDMR. Propunerea de revocare s-a întemeiat pe art. 64 alin. (2) și (5) din Constituție și pe art. 22 din Regulamentul Senatului, fiind invocate totodată deciziile Curții Constituționale nr. 601 din 14 noiembrie 2005, nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, nr. 1.631 din 20 decembrie 2011
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
majorități parlamentare, conjuncturale sau nu. Dimpotrivă, Curtea a statuat că revocarea reprezintă o sancțiune de ordin juridic ce trebuie afirmată și dovedită. Or, în condițiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare ale PNL, PSD și UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenței unei noi majorități parlamentare, fără a fi indicat vreun motiv de încălcare a regulamentului Camerei sau a Constituției, Hotărârea Senatului nr. 131 din 23 noiembrie 2021 este neconstituțională, încălcând prevederile art. 64 alin. (2) din Constituție
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
la rândul ei, să se circumscrie limitelor trasate de Constituție și de regulamentele Camerelor. Atunci când Senatul hotărăște în privința revocării președintelui său, dreptul pozitiv trebuie să conțină prevederi constituționale sau legale pe care o astfel de hotărâre să se întemeieze. ... 7. Constituția impune ca legile, deci, implicit, și hotărârile adoptate de Senat, să respecte cerințele de accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
neîntemeiate și trebuie respinse. ... 25. Cu privire la presupusa încălcare a principiului constituțional al configurației politice a Camerelor Parlamentului, prevăzut la art. 64 alin. (5) din Constituție, Biroul permanent al Senatului apreciază că nici aceste critici de neconstituționalitate nu sunt întemeiate, având în vedere jurisprudența evolutivă a Curții Constituționale. În Decizia nr. 25 din 22 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a precizat în mod expres faptul că „prin Decizia nr. 805 din 27 septembrie 2012, Curtea atenuează valoarea absolută pe care o
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
ori de câte ori se întrunește „majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri“, respectiv „o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii și recompunerii forțelor politice în Parlament în funcție de factori neavuți în vedere de electorat“, întrucât o revocare întemeiată pe acest criteriu ignoră principiul configurației politice, „încalcă litera și spiritul Constituției și deschide calea instabilității activității parlamentare“. Ulterior, prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
obligația de motivare a necesității reglementării și a situației de fapt ce a impus o asemenea soluție legislativă. Practic, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență în domeniul legii organice prin utilizarea, în mod abuziv, a competenței de delegare legislativă întemeiată pe art. 115 alin. (4) din Constituție. Motivele expuse de Guvern pentru adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 nu respectă exigențele necesare adoptării unui asemenea act normativ, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr.
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
de fundamentare, Guvernul invocă schimbările legislative în domeniul transportului public, impunându-se „abordarea într-o viziune nouă, integrată, a legislației în vigoare“, aspecte în raport cu care nu sunt îndeplinite condițiile stabilite de Legea fundamentală în materie de delegare legislativă, întemeiată pe art. 115 alin. (4) din Constituție. Aceste constatări ale Guvernului pot constitui, cel mult, temeiul promovării de către Guvern a unui proiect de lege pentru modificarea și punerea în acord a actualului cadru normativ în domeniul transportului în regim
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
au exprimat opinia că verificările care trebuie efectuate, în vederea stabilirii incidenței ipotezei legale, sunt unele formale, care exclud o antamare a aparenței dreptului. ... 65. Se consideră astfel că, dacă sunt sesizate cu o cerere de suspendare a executării silite, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă, nu și pe cele ale alin. (1) al aceluiași articol, analiza trebuie limitată la stabilirea măsurii în care hotărârea sau înscrisul care se execută este
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
din calificarea legală a ipotezelor enumerate limitativ în alin. (4) ca motive temeinice. ... 77. Această concluzie se impune, deoarece și în cazul în care suspendarea este acordată în temeiul art. 719 alin. (1) din cod, și în cazul când este întemeiată pe alin. (4) al aceluiași articol, împrejurările de fapt și de drept care o justifică nu sunt altceva decât „motive temeinice“, fie apreciate ca atare de judecător, fie calificate de lege. ... 78. De aceea, și suspendarea prevăzută de art. 719
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
respectiv de la comunicare pentru cea lipsă“. ... 88. Posibilitatea, recunoscută de acest text de lege, ca suspendarea să fie acordată de curtea de apel nu infirmă cele reținute mai sus și nu poate determina concluzia că o cerere de suspendare întemeiată pe prevederile art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă ar putea fi reiterată în calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanței de executare. ... 89. Norma precitată trebuie înțeleasă în sensul că suspendarea poate fi acordată de curtea de
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
consecință, sub acest aspect, nu există alte cereri de reconstituire asupra terenului. ... 10. Se arată că sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituție în măsura în care o cerere de reconstituire soluționată prin acordarea de măsuri reparatorii împiedică admiterea acțiunii întemeiate pe prevederile Legii nr. 231/2018, lege care a încercat să reglementeze cât mai clar situația actualilor deținători cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești. Atât timp cât nu există dispoziție de restituire
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
cât mai clar situația actualilor deținători cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești. Atât timp cât nu există dispoziție de restituire în natură și există dispoziție de acordare de măsuri reparatorii, acțiunea întemeiată pe baza Legii nr. 231/2018 este întemeiată, întrucât este cert că terenul aparține statului român. În această situație, condiția prevăzută de textul criticat pentru constituirea dreptului de proprietate este neconstituțională și determină o discriminare gravă între cetățeni aflați în situație
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]