1,480 matches
-
istoria omenirii au existat diferite modalități de întrajutorare a oamenilor. Acest lucru, într-o formă oficială datează de aproximativ 2000 de ani î.Hr. Cu toate acestea, vedem că până la venirea lui Hristos oamenii se ajutau, iar la formele oficiale de întrajutorare contribuiau fie anumiți conducători, fie anumite curente de gândire laice sau religioase. În lumea precreștină, grija pentru om era insuficient dezvoltată. Ea era exercitată așa cum am mai spus de către stat sau de către particulari. După Hristos, ea a fost exercitată, la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
personale sau a rănilor sociale. Vedem că primul "pachet legislativ" a fost Codul regelui babilonian Hammurabi (1792-1750 î.Hr.), care, deși avea un conținut mai mult juridic, apreciat însă mai mult din punct de vedere literar, avea și o orientare spre întrajutorare, prin care poporul babilonian era îndemnat să-i ajute pe cei aflați în suferință. Apoi, de remarcat și chiar de luat în seamă era forma filantropică la poporul evreu vechi-testamentar. Cărțile Vechiului Testament cuprind mențiuni ale datei de îngrijire a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
instituții corespunzătoare, se poate vorbi de abia în 1831 odată cu apariția Regulamentului Organic. După Unirea Principatelor Române din 1859 apar acte normative care fixează chiar atribuții concrete pentru serviciile de asistență socială la nivelul comunelor și județelor, încurajând spiritul de întrajutorare și solidaritate la nivel comunitar. România a fost una dintre primele țări europene care a elaborat un sistem de securitate socială atât în domeniul asigurărilor sociale (prima lege a pensiilor datează din 1912), cât și în cel al asistenței sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nivel central, implică și Biserica, fără a o marginaliza sau a o exclude. În cadrul Patriarhiei Române, s-a dezvoltat, în ultima perioadă, sectorul filantropico-social, pe care îl vedem "oficializat" pe lângă centrele eparhiale, care nu desfășoară doar activități cu caracter de întrajutorare, ci chiar prestează servicii sociale de tip primar, cum ar fi centre de zi, centre de adăpost de noapte pentru copiii străzii, centre de adăpost pentru o perioadă determinată pentru mamă și copil/copii (gen centru maternal), cantine sociale etc.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a-și crește, educa și îngriji copiii; * consilierea femeilor însărcinate cu privire la importanța creșterii copilului alături de părinți; * consilierea și sprijinirea familiilor aflate în situații de risc care ar putea conduce la separarea copilului de părinții săi; stimularea spiritului de solidaritate și întrajutorare în rândul enoriașilor lor, astfel încât să mobilizeze comunitatea pentru a sprijini familiile în situație de risc; * medierea situațiilor care ar putea conduce la părăsirea copilului, cum ar fi aceea a adolescentei însărcinate care nu este acceptată și sprijinită de familie
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
puternic în ceea ce privește aspectul social al ei, deoarece ea deține a priori aplecarea spre celălalt. Dorința de a face bine oricărui semen aflat în nevoi a împins mai târziu Biserica spre a da o formă principială și organizată acestui aspect de întrajutorare, ca mai departe el să se dezvolte prin profesionalizare. Ne putem pune întrebarea: "Ce este doctrina socială creștină?" Există un prim pas ce trebuie făcut pentru a intra în inima problemei. Expresia "doctrina socială" presupune, de fapt, că există o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Primul pas constă în încercarea de a găsi specificitatea contribuției creștine la formarea unei astfel de conștiințe (cf. Baggio, 2002, p. 283). Faptul că se vorbește despre o doctrină socială a Bisericii arată lămurit că ceea ce Biserica deține ființial, anume întrajutorarea, un aspect faptic și extrem de necesar în viața creștinului, a luat pe parcursul timpului o formă organizată și s-a generalizat la nivel comunitar (chiar organizațional); înseamnă că vorbim deja de un sistem de gândire socială a Bisericii. Așadar, nu mai
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
drepte, și cu viață curată, dacă vrem să scăpăm de iad și să dobândim Împărăția" (Sf. Ioan Gură de Aur, 2001, p. 278). Ceea ce în asistența socială creștină contează foarte mult, nu este o abordare doar la nivel strict de întrajutorare. Vedem și importanța moralității în orice formă de manifestare, nu doar importanța existenței dogmelor, adică a principiilor care ar da putere de funcționare unui sistem, fie el și de asistență socială. Această moralitate, în asistența socială modernă laică s-a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pentru semenul/semenii noștri capătă o altă dimensiune. Creștinismul devine neînțeles pentru lume, mai ales pentru lumea păgână, în care iubirea pentru celălalt nu putea fi concepută așa cum ne-o prezintă Iisus Hristos. Deși vorbim de nașterea unor forme de întrajutorare încă de pe timpul regelui babilonian Hammurabi, adică aproape cu două mii de ani î.Hr., totuși Hristos propovăduiește cu totul altceva, nu doar o ajutorare formală a celui neputincios, ci un aspect de jertfă pentru cel aflat în dificultate. Filantropia, în viața
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
IV-lea devine unul înfloritor atât la nivel dogmatic, cultic etc., cât mai ales la nivel de implicare în viața celuilalt aflat în nevoi. Din punctul de vedere al asistenței sociale ecleziale, acum nu mai există doar simple forme de întrajutorare, ci chiar sunt stabilite oficial forme organizate de intervenție în viața celui aflat în dificultate. Secolul al IV-lea este descris ca fiind "secolul de aur al Bisericii creștine", pentru că atunci au activat cele mai alese personalități ale vieții creștine
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
totuși, pentru creștinism, el este cel ce a lansat Biserica într-o astfel de lucrare, aspect care s-a resimțit la o scară mult mai mare mai târziu, în perioada Evului Mediu, când Biserica a trecut de la forma clasică de întrajutorare la o formă de asistare socială, premergătoare asistenței sociale profesionalizate. 2.2.3. Perioada Evului Mediu practicarea de către Biserică a asistenței sociale Perioada Evului Mediu, pentru Biserică, a fost una destul de frământată cu schimbări destul de importante în ceea ce privește viața ei. În
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sau a regresat odată cu instaurarea regimului comunist după al Doilea Război Mondial. Odată cu Unirea Principatelor Române din 1859 apar acte normative care fixează chiar atribuții concrete pentru serviciile de asistență socială la nivelul comunelor și al județelor, încurajând spiritul de întrajutorare și de solidaritate la nivel comunitar. "România a fost una dintre primele țări europene care a elaborat un sistem de securitate socială atât în domeniul asigurărilor sociale (prima lege a pensiilor datează din 1912), cât și în cel al asistenței
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
foarte multe proiecte în ceea ce privește asistența socială. Ea dezvoltă consistent și profesional sectorul filantropico-social din cadrul fiecărei episcopii, astfel încât, după ieșirea întregii societăți românești de sub influența comunismului, putem vorbi de o implicare mai profesionalizată a Bisericii în domeniul asistenței sociale, dincolo de latura întrajutorării semenului pe care o deține a priori. În cadrul școlilor teologice cu tradiție, și nu numai, s-au creat și secții de Teologie-Asistență socială, în care dubla specializare ajuta studentul să se focalizeze pe o profundă înțelegere și practicare a asistenței
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
relație cu Biserica în privința asistenței sociale și cu precădere în protecția copilului, mai mult decât o relație distantă de simplu furnizor, temporar de resurse. Biserica nu colaborează cu Statul de la distanță, primind sprijin guvernamental la acțiunile sale cu caracter de întrajutorare socială. Toate acestea, pentru că în România, din punct de vedere politic, Biserica nu este privită sau definită ca în alte state vest-europene, în care Biserica este tratată ca orice altă organizație care constituie societate civilă. Cercetarea expusă în subcapitolul anterior
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
că Biserica, prin prezența ei, contribuie la consolidarea sistemului național de asistență socială. În acest caz, nu mai putem așeza simplu semnul egalității între asistența socială eclezială și filantropie, în sensul că în Biserică nu ar exista decât forma de întrajutorare, ci vorbim de practicarea asistenței sociale profesionalizate. Bibliografie ***Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Manualul formatorului în domeniul protecției și promovării drepturilor copiilor, f. ed., București, 2006. ***Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Rolul preoților în protecția și promovarea drepturilor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ce aveau această îndeletnicire și vocație o făceau ca voluntari. Astăzi, ea mai există în Biserică și va exista întotdeauna în Biserică, pentru că este cuprinsă în viața Bisericii într-un mod neseparat și prin contopire. În Biserică există dăruire, există întrajutorare, există fapta bună, există alteritate etc. Cu toate acestea, în mediul laic, asistența socială este și poate fi supusă unor presiuni. În mod deloc surprinzător, mulți observatori din afară și-au exprimat îngrijorarea față de preluarea psihoterapeutică periodică a asistenței sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
3.4. Combinații tactice de 2-3 jucători Atac Apărare Dă și du-te Blocajul la jucător cu minge, la jucător fără minge Încrucișarea simplă și dublă Atacul în superioritate numerică 2x1, 3x1, 3x2 Marcajul dublu (capcana) Schimbarea adversarilor Evitarea blocajului (întrajutorarea) Apărare împotriva depășirii numerice 1x2, 1x3 VI.3.5. Acțiuni tactice colective - tactica de echipă Atac Apărare Contraatacul Atacul pozițional organizat în relația 5x5 Așezare în semicerc Atacul cu jucător pivot Atacul cu jucător centru Atacul cu 2 jucători pivoți
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
datorită caracterului său permanent de întrecere, gradului emoțional ridicat, cât și faptului că se constituie prin el însuși un mod util de organizare a petrecerii timpului liber în mod recreativ, în mod independent, favorizând relațiile de grup, de prietenie și întrajutorare. Ca mijloc al educației fizice școlare, subordonat lecției de educație fizică (cerințe-structuri) jocul de baschet trebuie să țină seama de obiectivele generale și intermediare (cadru și de referință) specifice educației fizice în învățământul preuniversitar. În funcție de obiectivele generale, structură și obiective
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
apropiere a Bisericii Sfântul Gheorghe cel Nou din București, acolo unde se organizează acum micropelerinajul de Sfântul Nicolae, în decembrie. Pelerinii prezenți erau bineveniți doar în postura de consumatori, dar proprietara locului nu făcea nici cel mai mic gest de „întrajutorare” față de aceștia. Cel mai vizibil semn al relațiilor de ostilitate față de massa pelerină din apropiere mi s-a părut a fi prezența într-o curte adiacentă a trei câini fioroși, masivi, lăsați să zburde liber, gestul având aproape ceva ostentativ
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
creștine. Nefiind obligate la serviciu militar, cu câteva excepții, și datorită neutralității lor, ele nu au fost decimate cum au fost creștinii în războaiele religioase care au sfâșiat Europa până în secolul al XVIII-lea. În raport cu alte populații, grație structurii de întrajutorare pe care au dezvoltat-o, sărăcia lor a rămas mai mică decât a țăranilor. În ce privește Inchiziția, aceasta nu i-a vizat direct pe evrei stricto sensu, decât prin cenzurarea cărților ebraice, ci mai degrabă pe cripto-evrei și pe creștinii iudaizanți
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
demnității personale, dar, de fapt, scopul evident era hărțuirea permanentă și urmărirea deținuților. În același timp, Soljenițîn mărturisește că exista posibilitatea ca, în cadrul brigăzii, să se stabilească legături autentice de camaraderie și să se dezvolte spiritul de protecție reciprocă și întrajutorare: "Uneori brigada reprezenta și o celulă naturală a societății în lagăr, așa cum e, în libertate, familia. Eu însumi am cunoscut asemenea brigăzi, și nu una singură"186. Și tot el precizează că nu era vorba de brigăzi de la muncile comune
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
interesează înainte de toate cu titlu de experiență crucială a unei ipoteze de bază a mediologiei: funcția comunitară a comunicațiilor. Un "ism" nu e numai un corpus de teze și convingeri. E un mod de viață, un adăpost, un cămin de întrajutorare și de protecție socială. Am făcut de nenumărate ori aceste observații asupra islamismului sau a comunismului contemporan. Să mergem și mai departe. Marile producții de credință ale umanității sînt instrumente, mijloace de organizare colectivă. De aceea, în ultimă instanță, trupul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de pensie / 189 Limitele de manevră / 191 Adaptarea structurală / 207 Capitolul VII Protejarea sănătății / 215 Îmbătrânirea populației și îmbătrânirea individuală / 216 Cheltuielile pentru sănătate / 225 Capitolul VIII Solidaritatea între generații / 243 Consum și economisire: agregate care variază odată cu vârsta / 245 Întrajutorare familială și gestionarea inegalităților între generații / 256 Lanțurile de solidaritate și arbitrajul statului / 263 Concluzii / 273 Bibliografie / 283 Index de nume / 301 Index tematic / 305 Introducere Evoluțiile demografice recente: tendințe și comportamente Termenul "demografie" a fost probabil imaginat și utilizat
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
0,85 0,75 0,67 Consum total 1,02 0,93 0,85 Sursa: Marceline Bodier: "Les effets d'âge et de génération sur le niveau et la structure de la consommation", Économie et Statistique, no. 324-325, 1999, p. 167. Întrajutorare familială și gestionarea inegalităților între generații O gospodărie este "un mic grup de persoane care împart aceeași locuință, care pun în comun o parte, sau totalitatea venitului și patrimoniului lor și care consumă în colectiv anumite tipuri de bunuri și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a unui indicator al lui Atkinson provin dintr-o pură stratagemă statistică susceptibilă să ducă la aprecieri eronate fără explicație din cauza anomaliilor. Dacă persoanele nu stau împreună, asta nu înseamnă că nu există contacte, dimpotrivă, și numeroase sunt cazurile de întrajutorare familială în afara cadrului strict al menajului. Întrajutorarea familială se prezintă frecvent sub două forme distincte: serviciile făcute fără răsplată financiară și cele care se traduc printr-un transfer financiar. Printre primele, să cităm activitățile domestice care sunt destinate ameliorării nivelului
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]