5,364 matches
-
slavă”, iar de la începutul secolului VIII și până la finalul veacului XI, ceramica din inventarele siturilor arheologice a căpătat un aspect mai fin, deoarece era executată cu grijă, la mână și la roata de turație înceată (ultima dominând cantitativ și fiind întrebuințată aproape în toată perioada amintită), evoluând din formele vechi, de factură daco-romană. La capitolul viață spirituală, nu se remarcă imixtiuni alogene în credințele și practicile religioase autohtone, situație ce se oglindește și în cazul obiectelor izolate, care sunt produse local
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veche, locală, de factură dacică. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: cuptoare și gropi Numărul mare de cuptoare și gropi, adiacente locuințelor, indică și o funcționalitate diferită, de la caz la caz, unele gropi aveau un caracter ritualic, însă majoritatea erau întrebuințate la păstrarea proviziilor ori pentru colectarea deșeurilor. În privința destinației lor, cuptoarele au servit în scopuri diverse: pentru prepararea ori încălzirea hranei, la arderea ceramicii sau pentru activități meșteșugărești (reducerea minereurilor din fier). În primul caz, cuptoarele erau făcute din lut
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
formă circulară (1,20m diametrul), ce avea în mijloc un horn, de 0,15m înălțime și 0,20m în diametru (focul se făcea într-o altă vatră, situată sub cea principală, iar fumul era dirijat prin horn) și putea fi întrebuințată atât la încălzitul locuinței, cât și la alte activități casnice (coptul turtelor sau prăjitul cerealelor) - pl. XLVII/2. Fragmente de vetre portative, găsite în afara locuințelor, s-au identificat la Spinoasa-L5 (Iași) și Lozna-Dorohoi (Botoșani). Tot cuptoare s-au descoperit și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
topoare cu corpul și tăișul îngust, ușor arcuit și ceafa scundă sau turtită; topoare cu corpul îngust și ceafa supraînălțată; topoare-bardă cu corpul îngust și cu tăișul lat, simetric ori asimetric. Tipurile menționate sunt specifice Europei de est, sud-est și centrale, fiind întrebuințate în intervalul secolelor VII-XI. Circulația lor se întinde, deci, pe o perioadă lungă. Unele au fost descoperite întâmplător, altele prin intermediul săpăturilor sistematice. Ele sunt caracteristice perioadelor Protodridu și Dridu. Deoarece există un studiu amănunțit și pertinent asupra tipurilor de obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și obiecte casnice din lut și piatră (fusaiole, greutăți și cute) - pl. LXII-LXX. Materialul din componența obiectelor de podoabă este bronzul și argintul, iar pentru arme-unelte, piese de vestimentație, monede, s-a întrebuințat fierul și bronzul. În urma statisticilor și a comparațiilor propuse pentru secolele VI-XI s-a remarcat descoperirea mai multor obiecte de podoabă, dar și tipare, ce reprezintă argumente în favoarea existenței unor ateliere locale pentru confecționarea acestor deosebite piese (unele fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Restul inventarului, constituit de obicei din piese de harnașament (zăbale, potcoave, șa), arme (vârfuri de săgeți, cuțite, arcuri), obiecte de podoabă și de vestimentație (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea pieselor, întrebuințate de autohtoni sau de turanici și indică apartenența religioasă a celui înmormântat: Statistica de mai sus indică un inventar arheologic modest, dar specific autohtonilor și alogenilor. Populației creștine îi revine un singur obiect (cosorul de vie) în timp ce pentru călăreții nomazi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Cleja - Bacău (ultimul format din 38 de monede din bronz și una de argint, toate bizantine, emise în secolele IX-X). În altă ordine de idei, moneda măruntă din bronz, care circula în mod curent în Imperiul Bizantin, a fost întrebuințată și de locuitorii provinciilor nord-dunărene, pentru operații de schimb, ea neavând valoare intrinsecă. Spre deosebire de aceste regiuni, în spațiul pruto-nistrean, moneda de aramă bizantină a cunoscut cea mai largă circulație (reprezintă 69% din totalul emisiunilor izolate), pentru secolele V-XII, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și în alte regiuni ale Europei de răsărit, demonstrează că nomazii se deplasau în grupuri mici și nu staționau multă vreme într-un singur loc. Majoritatea mormintelor turanice erau tumulare și, foarte rar, plane (pentru nomazii sedentari). Uneori au fost întrebuințate secundar movile din epoca neolitică pentru înmormântări nomade, situație semnalată în Muntenia (călăreți nomazi depuși în tell-uri neolitice). Ca orientare, mormintele turanice erau pe axe diferite, dar majoritatea aveau direcția V-E (cele datate în secolele X-XII), iar ulterior, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un schelet din bârne de lemn, fixat pe centru și pe laterale, în gropi adâncite, finalizat cu un acoperiș în două ape. Lemnul folosit la construcția caselor era, de regulă, luat din pădurile situate în apropiere. De obicei, s-a întrebuințat lemnul de esență moale (arin, plop, salcie), care avea rezistență scurtă și mai puțin cel de esență tare (stejar), mai greu de găsit și de prelucrat. Interiorul caselor cuprindea instalații de foc, maxim una-două vetre ori cuptoare, pentru prepararea hranei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel. În același sit, dar într-o altă locuință (B3), s-a descoperit o vatră-portativă de formă circulară, prevăzută cu un horn central, care putea fi întrebuințată atât la încălzitul locuinței, cât și la alte activități casnice (copt, prăjit ș.a.). Din punct de vedere al structurii locuințelor, în așezarea de la Dodești, s-a constatat gruparea unor locuințe ca niște „cuiburi” sau dispunerea pe șiruri, uneori în jurul unei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de livadă (Helix) și din scoica de râu (Unio). Materialul osos de la Gara-Banca este similar celui descoperit la Udești (Suceava), Bârlălești-Epureni (Vaslui), Izvoare-Bahna, Borniș-Dragomirești (Neamț), în așezări de Ev Mediu timpuriu. Cuptoarele din siturile arealului amintit aveau destinații diverse, fiind întrebuințate ca surse de foc la prepararea și încălzirea alimentelor, precum „bucătăria de vară” de la Dănești sau pentru arderea oalelor (Dănești). Olăritul este o altă ocupație prioritară a comunităților medievale timpurii, olarii locali fiind preocupați de producerea ambelor categorii ceramice, la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite. Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă în secolele VI-VII erau întrebuințate de regulă alveolele sau crestăturile, pentru veacurile VIII-IX gama decorativă se extinde, devenind mult mai complexă, marcată prin linii orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă. În câteva stațiuni (Oncești și Lichitișeni - Bacău), s-a observat la unele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prezentau urme de ardere secundară) și un tipar din os bivalent, pentru bijuterii, ambele obiecte specifice secolelor VIII-IX. Decorul vasului îmbină două registre, primul cu linii incizate vălurite, iar al doilea cu linii orizontale incizate. Potrivit autorilor, vasul a fost întrebuințat la încălzirea unei locuințe sau la pregătirea hranei și nu este exclus să fi aparținut (împreună cu tiparul amintit) unei locuințe (ipoteză incertă, întrucât laturile nu au fost surprinse), distrusă de intervenția umană. Campania din 2009 a descoperit în capătul estic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nopți, chiar dacă până atunci nu le văzusem niciodată. Știu că tare s-a mai supărat mama și n a mai zis nici un cuvânt, Însă am văzut cum, pe obraji, au Început să-i alunece lacrimile. În cursul acelei zile, ca să Întrebuințăm puținele merinde, pe care le mai aveam, surorile mele au mers pe deal, prin pădure, de-au cules ceva bureți. Când aceștia Încă mai fierbeau, Înnebunit de foame, am luat câțiva și i-am mâncat cu sare. S-a Înnoptat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
spre ciuda Aglaei, care nu-i putea urma. Titi, însă, se ținu după ei. Otilia făcu cea mai bună primire blândei fete, stătu mâini în mâini cu ea, îi cântă la pian, mărindu-i vibrația sufletească, pe care Lili o întrebuința toată spre a contempla pe Felix. Titi, uitat, încruntat, privea muțește pe Lili. Stănică lăudă ditirambic, când pe Otilia, când pe Lili, când pe Felix, nemaiștiind ce spune, ca de obicei, făcând pe diabolicul cu sentimentalism. În sfârșit, se aprinse
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tocmai acum!... Stingîndu-se ca o lumânare, Ulpiu se strecură discret din foiletoanele inimilor sfărâmate, ale crimelor pasionale și-ale înfiorătoarelor enigme juridice, în anonimatul călâi din care ieșise. După jumătate de an, Capitala îl uitase deja, nimeni nu-și mai întrebuința după-amiezele pentru a învăța, pe de rost, numărul ce evalua capacitatea craniană a Spintecătorului sau, măcar, pentru a-i aduce în discuție, ca odinioară, necontroversata putere de seducție. Se ițiseră alți exploratori ai întunericimii comportamentelor omenești: Bar-Marafet, cel care împrăștia
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
concert adevărat, occidental, că toată lumea din încăpere înmărmurea, privindu-l cum face. După aceea se lăudau peste tot cum că văzuseră ei înșiși concertul. Pinky avea un asemenea dar de a lua sub ocrotire, de a stăpâni și de-a întrebuința, pe rând, instrumentele imaginare, încît n-aveai cum să te minți. Văzusei, cu siguranță, concertul. Îi sorbisei, cu proprii ochi, pe cei patru membri ai trupei, potriviți în blocstarturile lor și, la pasajele caracteristice, pe fiecare cum ieșea în evidență
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fotografiat pe lângă lizierele unor arbuști foarte pitici. 239 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Robin îi dăruise primul său șorț de frunze, primul ceasornic, îi predase primele lecții cum poate să apuce halca de carne crudă, fără să se rănească, întrebuințînd furculița. Să nu-ți închipui că Urban era, totuși, un cine știe ce Tarzan. Robin a trebuit să vândă un automobil ca să-l vitaminizeze, cu propria sa mână l-a șters primele dăți la gură sau la fund. I-a cumpărat un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
țărâna. Patricia nici cu gândul nu gândea că atenția lui Floyd pentru ea nu era decât un scurt paravan amoros, o fugară genoflexiune cavalerească între carambolajul dur dintre mai multe servicii secrete... Ținând seama de seriozitatea misiunii, Robin ne-a întrebuințat până și pe noi în supravegherea bine antrenaților domni, cu care își trata afacerile. Nu mergea cu modestia până într-acolo, încît să nu sesizeze că, în chestiunea conspirației, în afară de subsemnata și de musca în lapte, Patricia, aproape toți contemporanii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era să fie vărsat în arest la Inspectoratul General de Miliție (clădire în care, pe vremuri, își desfășurase activitatea și bunul nostru Ulpiu Sargețius Galopenția). În celularul Securității de pe Calea Rahovei. Sau după gratiile cine știe cărei Unități Militare. Dacă era să se întrebuințeze una dintre aceste trei variante, trupa sa n-avea nici cea mai scheletică șansă să-l scape. Cum să-l scape?! Jumătate din trupă gîdilîndu-i pe pușcași cu scama buzunarelor lor neînarmate, iar cealaltă jumătate șterpelindu-l pe Anghel. Anghel
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
alb de noapte, prelung și străveziu, recomandabil numai muierilor cu forme atât de năpraznice, de ți-ar fi furat, ca pe-un crâmpei de ață, mințile. Doru nu avea 390 DANIEL BĂNULESCU plastic, o carcasă infectă de frigider, un balansoar întrebuințînd drept scăunel o anvelopă. Zbură, mângâie și pluti până duminică, 24 aprilie, noaptea târziu, când literele scrisoricii începură să se stingă tot mai mult, precum vârfurile de jar ale unor țigări părăsite în stradă. Compunerea, transcrisă în vis, a Sinistratului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
verde un [ei] capre, dincolo doi copii îmbrăcați ca-n poveștile dramatizate și cari, prin pozițiunile lor, par a afecta reciproce intențiuni subversive. Scândurile de pe jos erau ceruite deschis, cam în coloarea alămîiei, în opozițiune cu ceruiala întunecată ce se-ntrebuințează. Dară auroasa lor netezime se vedea numai p-ici, pe colea, căci podelele erau acoperite cu scoarțe trainice de lână în patrate ce reprezentau în piezișurile lor toate colorile simple. Pe jilțuri cu sprijoane nalte, boltite și negre, a căror
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de amărăciune și dușman sângelui tău propriu, zise el blând, și Rufă n-a mai gândit la judecată. El era Solomon al curții frățîni-său. De s-ar fi născut în sărăcie, oamenii l-ar fi numit nemernic s-ar fi întrebuințat față cu el povestea cu vulpea și strugurii - desprețuieste averea pentru că n-o poate câștiga - dar astfel starea lui era reflectarea vie a tot ce se putea șopti toți știau că un loc la divan chiar i-ar fi fost
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
persoanei. Astfel tâlcuirile lui, se-nțelege de sine, erau întotdeuna adevărate - nu trebuie să uităm un moment că avea o privire clară, cu care precalcula ușor mersul lucrurilor lumești. În fond, el nu da nimic pe visuri, și tâlcuirile le-ntrebuința numai ca un mijloc - ademenitor pentru ca supranatural - pentru mângâierea și liniștirea sufletelor omenești. Și totuși erau vise în cari {EminescuOpVII 309} el credea cu evlavie - visele copiilor. În naiva sa religiozitate el credea că, pe când visele oamenilor vrâstnici erau născute
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de Est). Mica gară bucureșteană va deveni una dintre porțile „reîntoarcerii” evreilor români, un simbol al mișcării de aliya, căruia i se va adăuga la sfârșitul anilor 60 aeroportul xe "Otopeni"Otopeni. Total improprie pentru acest scop, fiind foarte mică, Întrebuințată În general la transportul de mărfuri și al câtorva trenuri-cursă, gara din estul Capitalei a fost aleasă tocmai pentru că era puțin frecventată de pasageri și deci se evita crearea unei atmosfere speciale, nedorite de regim. Ca urmare a hotărârii Secretariatului
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]