5,014 matches
-
ce urmau să fie vândute. Oricum, activitatea profesională a liblar-ului, reflectată în precaritatea unor manuscrise biblice copiate, lasă mult de dorit; este suficient să amintim de manuscrisul IQISa 2 care conține foarte multe exemple de neglijență în pregătirea manuscriselor destinate întrebuințării particulare. Numărul foarte mare de greșeli poate fi explicat numai dacă atribuim acest manuscris unui copist mai puțin pregătit. Corecturile care s-au făcut prin suprapunerea lor peste alte cuvinte, îndreptarea lipsurilor prin inserarea, între rânduri, a unor litere sau
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
lipsește din manuscrisele babiloniene timpurii, abia mult mai târziu făcându-și apariția în manuscrisele babiloniene târzii, inserat ocazional înaintea Numelui Divin. Și mai mult, semnul paseq este arareori întâlnit în textele cu punctuație palestiniană, iar în cele cu punctuație tiberiană întrebuințarea sa este total neregulată 1. Obiceiul scribilor de a copia unele litere, folosind forme ușor deviate, nu a urmat niciodată reguli clare. Într-unul dintre Minor Tractates ale Talmudului babilonian, Massekhet Soferim, găsim totuși câteva reguli care indică ce litere
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
babiloniană. Potrivit Talmudului, în acea perioadă premasoretică nu se poate vorbi de o împărțire a textului fixată și universal acceptată. Fiecare comunitate își dezvoltase propriile tradiții și principii 1. Cu toate acestea, împărțirea în versete reprezenta un aspect important al întrebuințării textului în lecturile de la sinagogă; ne dăm seama de aceasta dacă ținem cont de faptul că Targumurile Aramaice erau lucrate traducând verset cu verset textul Pentateuhului. Practica scrierii continue a textelor, fără a fi împărțite în capitole sau în versete
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cu o scriere mai veche, copiau după un text de bază care fusese scris într-un alfabet mai recent; același lucru se întâmpla și atunci când copiau după un text scris pe un material care fusese afectat din cauza unei prea dese întrebuințări. De asemenea, nu trebuie să uităm că în diferite localități, diferite forme de scriere erau întrebuințate în mod simultan: formele literelor folosite în Egipt erau diferite de formele literelor folosite în Palestina 1. Scrierea de mână avea și un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
la ansamblul de note, vocale, simboluri introduse de către masoreți, folosește termenul hrsm (în scriere defectiva, adică fără w, iar atunci când se referă la tradiție în general folosește cuvântul trwsm 3. Exemplul lui Iacob ben Chayyim a avut mare influență asupra întrebuințării și adoptării generale a cuvântului trsm; ambele cuvinte au fost considerate ca forme substantivale similare, deosebite numai prin sufixele feminine t# și t*. Ambele forme însă, atât cea cu un „s”, cât și cea cu doi de „s”, își au
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în cărțile profetice: (<yaybnb) ybnb în „Scrieri”: <ybwtkb) wtkb în carte: (arpysb) pysb în context: (anyynyub) nyub Literae majusculae (litere mari) sunt acele litere care, în anumite texte, sunt scrise în mod deliberat mai mari decât celelalte litere. O asemenea întrebuințare apărea în două cazuri: atunci când un pasaj merita atenție specială sau când literelor li se atribuia o atenție deosebită. De exemplu, Deut. 6,4 conține cuvintele: dja hwhy wnyhla hwhy lar?y um? („Ascultă Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
din Talmudul babilonian se spune că un masoret poate primi bani de la cel pe care îl învață semnele accentelor, lucru pe care nu îl poate pretinde celui pe care îl învață Tora, iar în tratatul Berakot 62a, se vorbește despre întrebuințarea mâinii drepte pentru indicarea accentelor Torei, hrwt ymuf, cu referire directă la practica numită „hironomie”, încă în uz în câteva comunități iudaice, prin care oficiantul își folosește mâinile pentru a indica accentuarea textului cântat. Accentele întâlnite în cele 21 cărți
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
și așa mai departe, până când întregul verset este împărțit în simple cuvinte sau grupuri de cuvinte unite prin accente conjunctive. Accentele disjunctive specifice care trebuie plasate la fiecare nouă împărțire în două a versetului se stabilesc pe baza regulilor de întrebuințare a accentelor. În general, Atnah împarte versetul în două, Zaqef marchează următoarea împărțire a versetului, iar Pașta și Revia accentuează următoarele subdiviziuni 2. 3.6. Tradiții și note masoreticetc "3.6. Tradiții și note masoretice" Notele masoretice se deosebesc foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
rwa (lumină) apare întotdeauna în scriere plena, adică având încorporată consoana waw, iar cuvântul tram (luminător) apare de două ori în scriere defectiva, adică fără consoana waw (Fac. 1,14.16). Lucrarea începe cu o listă de reguli generale privind întrebuințarea literelor matres lectiones în Biblie și se termină cu câteva colecții de liste masoretice referitoare la particulele wl, r?a, lk, ta. Eyn ha-Qore (arwqh /yu), lucrarea lui Jekuthiel ben Yehuda ha-Kohen „ha-Nakdan” (prima jumătate a secolului al XIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Bibliei conțin ansamblul cărților care formează canonul biblic, această prezentare ajutând la o mai bună înțelegere a ideii de unitate a canonului Vechiului Testament. Sulurile aveau un mare dezavantaj: nu puteau fi scrise decât pe o singură parte; pe lângă aceasta, întrebuințarea lor necesita folosirea ambelor mâini. Ne putem închipui cât de greu îi era unui cititor care avea în față un sul conținând un text biblic să verifice anumite pasaje. Nu este de mirare că treptat, sulurile au fost scoase din
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
uz, fiind înlocuite cu codexurile, confecționate la început din foi suprapuse de papirus, iar mai apoi din pergament. Începând cu secolul I. d.Hr., codexul începe să fie folosit din ce în ce mai mult în locul sulului. În secolul al IV-lea d.Hr., întrebuințarea codexului din pergament, în locul codexului din papirus, devine un lucru obișnuit. Codexul reprezintă ansamblul foilor de papirus sau de pergament, pliate în două, grupate într-un fel de caiet, cusute laolaltă și în general protejate de către o copertă 2. În
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
aparținea tradiției protomasoretice. O astfel de potrivire a textului samaritean și a textului ebraic protomasoretic nu se putea face după schisma dintre samariteni și evrei, când contactele dintre ei au încetat. În același timp, textul Pentateuhului samaritean se caracterizează prin întrebuințarea frecventă de matres lectionis (litere-vocală), specifică perioadei hasmoneice; în aceeași perioadă, tipul de scriere samariteană a început să difere de scrierea paleoebraică, cu care se înrudea. Prin urmare, informațiile paleografice și ortografice disponibile arată că redactarea Pentateuhului samaritean nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a obținut un statut oficial în rândul comunității samaritene, nu s-a ajuns la vreo redactare finală a vreunei traduceri. Targumul samaritean s-a folosit în scopuri liturgice în sinagogile samaritene până în secolul al XVII-lea, mult timp după ce încetase întrebuințarea aramaicii în scopuri seculare. A fost adus în Europa pentru prima dată în 1616, în urma achiziționării unui manuscris la Damasc de către Pietro della Valle. Morinus l-a publicat pentru prima dată în 1645, în volumul VI al Bibliei Poliglote de la
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
bunurilor (osteneala și greutatea de a-l dobândi) (Avuția națiunilor); Abordarea lui David Ricardo, a cărui abordare întronează munca, fără drept de apel, ca singura creatoare de valoare; Abordarea lui Karl Marx, prin care, dacă facem abstracție de valoarea de întrebuințare a mărfurilor, acestora nu le mai rămâne decât o singură însușire: aceea de a fi produse ale muncii. Abordările bazate pe ipoteza valoare = utilitate prezentate de autorul Paul Bran, sunt grupate astfel<footnote Ibidem, p. 4. footnote>: Abordarea lui Xenofon
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de paradoxul valorii sau paradoxul apă-diamant. În viziunea lui Smith cuvântul valoare are două înțelesuri diferite, exprimând uneori utilitatea unui obiect și alteori puterea pe care o ai dacă deții acel obiect (puterea financiară). Prima poate fi numită putere de întrebuințare, iar cealaltă valoare de schimb. „Lucrurile care au cea mai mare valoare de utilitate au, de obicei, cea mai mică valoare de schimb; de asemenea, lucrurile care au cea mai mare valoare de schimb au, de obicei, o valoare mică
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Macroeconomics, citați de N. Albu, C. Albu, Instrumente de management al performanței, Vol. I, Contabilitate de gestiune, Editura Economică, București, 2003, p. 15. footnote>Adam Smith a aplicat un standard moral personal, afirmând că un diamant nu are valoare de întrebuințare. Faptul că un individ nu aprobă consumul unui anumit bun sau îl consideră nociv sau chiar ilegal nu poate anula utilitatea bunului respectiv. Simplul fapt că un bun poate avea un preț este o dovadă suficientă a utilității sale. Valoarea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
unui bun sau a unui serviciu, care-i este atribuită acestuia ca urmare a estimărilor și calculelor. Această calitate există în sine, dar ea nu poate fi exprimată, exteriorizată, decât printr-o apreciere teoretică, bazată pe conceptele de valoare de întrebuințare, raritate sau valoare de schimb, realizată de evaluator sau investitor.” Conceptul de valoare este diferit de cel de preț. Prețul este rezultatul unei negocieri pe piață, în timp ce valoarea este diferită în funcție de calitatea de cumpărător sau vânzător. Valoarea este o opinie
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
tuturor măsurilor, planurilor și politicilor a constat în nerecunoașterea proceselor de schimbare ca părți ale unor proiecte de schimbare, în care să fie identificabile scopurile și obiectivele, instituțiile și rolurile, echipele de proiect și managementul proiectelor, livrabilele și modul de întrebuințare/valorificare al acestora, indicatorii de performanță și metodologiile de evaluare, costurile și bugetele disponibile, în special cele referitoare la activități de monitorizare, evaluare și raportare. Experiența aplicării strategiei de descentralizaretc "Experiența aplicării strategiei de descentralizare" Aplicarea măsurilor de descentralizare în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
A imaginat detalii de atmosferă, destinate să umple, să umanizeze vidul dintre personajele simbol ale primei părți [...]. A îngăduit acotirlor să avanseze uneori de-a dreptul periculos către comedie, știind să-i readucă neașteptat în registru grav [...]. A dat o întrebuințare foarte inspirată spațiului de joc, izbutind să-l dilate impreivizibil, comunicându-ne alerta și neliniștea... (Adriana Rotaru) Spațiul dramatic ... publicul contemporan, în cazul în care nu-și manifestă violent dezaprobarea [...] privește cu amuzament toate tentativele de a fi atras în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
CESTA a fost ordonată pe 1 ianuarie 1988 prin decretul din 17 noiembrie 1987114. Pe 15 decembrie 1987, Pierre Chavance îi trimite administratorului provizoriu însărcinat cu dizolvarea CESTA o scrisoare pentru a-și exprima amărăciunea față de "spectacolul dezolant al proastei întrebuințări a unor resurse de nivel înalt"115. CESTA dispărea. Jacques Attali, Hubert Curien, François Gros și Jacques Robin au decis în 1988 să creeze o nouă asociație, Asociația Descartes, ale cărei activitați să fie centrate pe "raporturile între dezvoltarea cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care dispune în mod egal fiecărei familii, este născută din realitatea istorică a anilor 1780-1850. Nu este deloc utopic, nu este deloc ceva sortit eșecului să împarți fiecărei familii averea unui stat. Ceea ce este utopic, negativ re-prezintă mai degrabă proasta întrebuințare a acestei idei, dată pe mâna unor intelocrați, corupți de către o putere politică, întotdeauna interesată să corupă și, implicit, să-și subordoneze umanul. În această "elită" (politicieni și intelocrați) vedem și Auschwitz-ul, și Gulagul, și toate ororile Politikului din secolul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
soț doar daune-interese și doar în măsura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate. De asemenea, în cazul societăților comerciale ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată, soțul care nu și-a dat consimțământul scris la întrebuințarea bunurilor comune nu poate pretinde decât daune interese de la celălalt soț, fără a fi afectate drepturile dobândite de terți. Părțile sociale sau acțiunile dobândite în schimbul aportului bun comun sunt bunuri comune. Ca urmare și dividendele ce se cuvin corespunzător acestor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
-le o solemnitate iconografică, dar și un nou look exegetic plin de noime intraverbale și muzicale. Curățate cu grijă de orice trop al inflamării patetice și însoțite când pe la mijloc, când pe la încheieturi, ca de un prospect sau mod de întrebuințare erudit, poemele se succed conform unui bun-simț ca paradox și demitizare-șoc, în registru semiserios, ludic, personalizat. Atinse de aripile întrunite ale lui Vergilius, Pindar și Paul Valéry par cele patru poeme din ciclul Anotimpurile, ceea ce nu diminuează primejdia ca poezia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
său, se simte înfricoșat, dar devine bărbat, proces care se termină cu lovirea ucigașului tatălui său, cu baltagul, înfăptuind dreptatea: feciorul mortului simți în el crescând "o putere mai mare și mai dreaptă decât a ucigașului". Baltagul "nu are altă întrebuințare decât simbolică și magică, rămânând pur, nepătat de sânge" (Al. Paleologu). Vitoria voia ca Gheorghiță să nu iasă din "rânduială", îl considera "încă un plod", iar el nu era convins de necesitatea acestei călătorii cu scop cognitiv și justițiar. Împreună cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dorințe. Produsele pot fi bunuri materiale (entități fizice ce pot fi tangibileă sau servicii (o aplicație a efortului uman care poate fi oferit dar care este intangibilă. Bunurile materiale sunt considerate ca fiind furnizoare de servicii prin modul lor de întrebuințare. Se pot considera produse oricare din următoarele lucruri: persoane (actoriă, locuri (stațiuni turisticeă, activități (sportă, organizații (cluburiă, idei (brevete de invenții, concepte, scopuri politiceă și informații (baze de dateă. Valoarea este dată de suma costurilor și eforturilor necesare procurării unui
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]