3,589 matches
-
de competiție și de autodepășire. S-a terminat cu mitologia bucuriilor transgresive și senzuale, societățile noastre n-ar mai recunoaște, din câte se pare, decât imperativul optimizării sinelui la orice vârstă, în orice situație și prin orice mijloace. În vreme ce atleții, întreprinzătorii și alți mari câștigători fac figură de noi eroi, fiecare este somat să fie superactiv și operațional în toate privințele, să-și maximizeze potențialele de formă și sănătate, de sexualitate și frumusețe. O epocă s-a încheiat; în cea care
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
caracterizată prin criterii din ce în ce mai bine conturate, axate pe indicele calitativ 1. Mai mult: în ochii unor observatori, sub auspiciile competiției și ale sfidării adresate sieși, acum se conturează nu doar spațiul obiectiv al întreprinderii, ci spațiul mental însuși. În vreme ce figura întreprinzătorului se îmbogățește cu o nouă legitimitate socială, idealurile de competiție, inițiativă și depășire de sine se impun în asemenea măsură ca norme generale de comportament, încât au reușit să penetreze și să remodeleze chiar și moravurile și visurile. Vechile utopii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
intelectuale în gândirea acelorași filosofi europeni din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea care au elogiat beneficiile democrației, au susținut răsturnarea tiraniilor și dictaturilor și „conducerea de către și pentru popor”. Ambele au în centru individul, privit fie ca întreprinzător sau consumator liber cugetător, fie ca cetățean care gândește independent și este capabil de autoguvernare (John Lockexe "Locke, John", Adam Smithxe "Smith", David Humexe "Hume, David", Jean-Jacques Rousseauxe "Rousseau, Jean-Jacques"). Democratizarea, chiar și în forma sa superficială, care exclude femeile
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de actualizare , diferențiat pe factori și ramuri ale economiei în funcție de specificul economico-social al acestora și de coroborarea nivelurilor așteptate ale ratei inflației, ratei dobânzii, cursului valutar și factorului de hazard natural. Tehnica actualizării este folosită pentru studiile de fezabilitate atunci când întreprinzătorii solicită credite bancare sau alte facilități cum ar fi accesarea de fonduri structural-comunitare. Fiind o componentă importantă a calculelor de eficiență, timpul acționează pe întreaga durată de realizare și funcționare a unui obiectiv de investiții, puterea sa fiind însă diferită
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
unora dintre cele mai importante variabile agregate studiate și de economiștii neoclasici, și anume: ocuparea forței de muncă, investițiile, consumul, oferta de forță de muncă, echilibrul și dezechilibrul. În opinia lui Keynes, investițiile depind de cerere și sunt rezultatul anticipărilor întreprinzătorilor. Rata dobânzii are un rol secundar în funcția de consum și exercită o influență puternică asupra opțiunii de investiție sau plasament. Cea mai importantă contribuție a lui Keynes rămâne teoria investițiilor. Multiplicatorul investițiilor este un indicator la care se face
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
teoretic foarte bine structurat și fundamentat folosește bazele de date existente în economia națională la momentul respectiv, utilizând îndeosebi aceste date la un nivel foarte ridicat de detaliere/structurare conchide faptul că investițiile depind de cerere și sunt rezultatul anticipărilor întreprinzătorilor face o analiză a creșterii economice cu investiții cu ajutorul unor modele matematico-econometrice științifice foarte bine fundamentate din punct de vedere teoretic și destul de sofisticate din punct de vedere aplicativ folosește un sistem informațional al dinamicii pe termen lung al economiei
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
teoretic foarte bine structurat și fundamentat folosește bazele de date existente în economia națională la momentul respectiv, utilizând îndeosebi aceste date la un nivel foarte ridicat de detaliere/structurare conchide faptul că investițiile depind de cerere și sunt rezultatul anticipărilor întreprinzătorilor aplicarea acestui model dă rezultate bune dacă el se calculează pentru o perioadă de patru-cinci ani, mai ales în condițiile unei economii stabile, dinamică în care se asigură o modernizare și restructurare continue, dar fără salturi și crize economice, în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
confrunta pe plan local investitorii străini; ar trebui revizuit sistemul de garanții bancare, întrucât cea mai bună garanție este însăși afacerea care trebuie creditată; pentru promovarea capitalului autohton și stimularea investițiilor, este necesară practicarea de dobânzi bonificate, mai ales pentru întreprinzătorii ce realizează producția pentru export sau cei ce realizează produse strategice; o atenție deosebită trebuie acordată prețului la care se vând produsele românești la export, în sensul evitării intermediarilor care privează producătorii autohtoni de încasări în valută de până la 29-31
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pentru a produce bunuri și servicii destinate vânzării. Aceste resurse nu pot fi deținute în totalitate de proprietarii firmei, ele trebuind cumpărate de la deținătorii acestora. Existența firmelor este efectul constatării, pe baza experienței societății umane, că este mai avantajos pentru întreprinzători, muncitori și ceilalți deținători de mijloace de producție, un contract general pe termen lung, decât încheierea de contracte separate, cu fiecare dintre aceștia. Practic, firmele cumpăra materii prime, capital, forță de muncă etc., de la proprietarii acestora și le transformă în
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
piața de capital, sunt strâns interdependente, influențându-se reciproc. Funcționarea eficientă a pieței financiare depinde de echilibrele care se stabilesc între fluxurile de fonduri care intră și ies de pe cele două piețe. În cazul în care în economia reală există întreprinzători și companii din alte Țări (nerezidenți), aceștia realizează venituri din activități economice în moneda națională. Dacă doresc să-și transfere anumite venituri și profituri în Țările lor de reședință, ei pot schimba fluxurile de bani de care dispun și care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cu defavorizați, în timp ce 29% consideră că intelectualii nu au fost mai favorizați nici defavorizați (20% nu pot da un răspuns). Favorizați de schimbări sunt considerați a fi fost politicienii (86% dintre subiecți), directorii și alt personal de conducere (81%) și întreprinzătorii (69%). În ceea ce privește situația personală a subiecților, cei mai mulți se consideră a fi fost dezavantajați de schimbările postcomuniste: 47%, față de 19% care consideră că ar fi fost avantajați, soldul negativ pe totalul eșantionului din mediul rural este de 28 puncte procentuale (de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
2 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: țăranii 2003 25 39 13 17 1 1999 34 39 13 7 0 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: intelectuali 2003 7 18 29 23 2 1999 14 31 22 11 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: întreprinzătorii 2003 1 4 11 48 21 1999 1 9 16 43 14 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: directorii 2003 1 2 5 42 39 1999 1 2 8 40 34 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: oamenii politici 2003 0 1 3 27
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
calificare ridicat RNp, tipurile reprezentative sunt ocupațiile intelectuale din învățământ (33%), tehnicienii agricoli și conducătorii de mici întreprinderi ( REF Ref48536416 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 5) . Dacă ar fi să simplificăm, am putea spune că tipurile cheie de ocupare rural-neagricolă sunt profesorii, întreprinzătorii neagricoli, comercianții și muncitorii în construcții. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 5. Structura populației rurale ne-navetiste, cu ocupații non-manuale de calificare ridicată (RNp) pe categorii de ocupații 33* Învățători și asimilați 18,8 23 Profesori în învățământul superior, secundar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ERNA în țară este legată de starea necorespunzătoare a instituțiilor relevante pentru acest tip de economie. Tipurile de bază de instituții care ar putea contribui la sporirea ocupării în sectorul RNA sunt serviciile sociale locale, unitățile neagricole independente conduse de întreprinzători și întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Antreprenoriatul și dezvoltarea IMM-urilor sunt de importanță critică pentru dinamica și veniturile activităților ERNA. Nivelul ridicat al inflației și dificultățile în a obține credite cu cost scăzut au contribuit în mare măsură la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
neagricolă în comunitățile rurale. Cele mai multe dintre satele românești au numai mici buticuri cu alimente și băuturi reprezentând sectorul privat neagricol ( REF Ref48997572 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A13). Antreprenoriat non-agricol Numai 2% din totalul gospodăriilor rurale au cel puțin un patron sau întreprinzător în activități NA. Procentajul de gospodării cu cel puțin un membru care intenționează să devină patron sau întreprinzător este de circa 6% . Practica antreprenoriatului neagricol sau conducerea unei societăți private este mai răspândită în satele dezvoltate din județele sărace. Din cauza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
privat neagricol ( REF Ref48997572 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A13). Antreprenoriat non-agricol Numai 2% din totalul gospodăriilor rurale au cel puțin un patron sau întreprinzător în activități NA. Procentajul de gospodării cu cel puțin un membru care intenționează să devină patron sau întreprinzător este de circa 6% . Practica antreprenoriatului neagricol sau conducerea unei societăți private este mai răspândită în satele dezvoltate din județele sărace. Din cauza numărului foarte redus al acestor unități, este greu de explicat variația teritorială sau socială a fenomenului. Intenția de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
circa 6% . Practica antreprenoriatului neagricol sau conducerea unei societăți private este mai răspândită în satele dezvoltate din județele sărace. Din cauza numărului foarte redus al acestor unități, este greu de explicat variația teritorială sau socială a fenomenului. Intenția de a deveni întreprinzător sau patron este mai ușor de explicat pe baza datelor din sondaje. Există o probabilitate mai mare de a deveni întreprinzător/patron neagricolă pentru bărbații cu studii superioare, cu un consum ridicat de mass-media și care trăiesc în familii cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
foarte redus al acestor unități, este greu de explicat variația teritorială sau socială a fenomenului. Intenția de a deveni întreprinzător sau patron este mai ușor de explicat pe baza datelor din sondaje. Există o probabilitate mai mare de a deveni întreprinzător/patron neagricolă pentru bărbații cu studii superioare, cu un consum ridicat de mass-media și care trăiesc în familii cu experiență/relații bune de migrație internațională ( REF Ref48997623 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A11). Simplul fapt că persoana sau altcineva din familie a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
o estimare a consumului propriu Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 11. Predictori pentru orientarea antreprenorială neagricolă: regresie logistică multinomială Predictori Ar dori să aibă o întreprindere privată neagricolă O persoană din gospodărie este asociată cu o societate privată existentă în calitate de întreprinzător sau patron Exp(B) Sig. Exp(B) Sig. Bărbat (1 da, 0 nu) 2,361 0,000 0,945 0,858 Vârsta 0,967 0,000 0,994 0,563 Educația 1,143 0,002 1,107 0,092 Consum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
98 0,995 0,662 0,963 0,032 Indice dezvoltare animale în gospodărie UVM 1,058 0,047 1,034 0,518 Sursa de date: Eurobarometrul Rural. Sondaj UE-OSF. Categoria de referință a variabilei dependente - „nu vrea să fie întreprinzător sau patron și nimeni din familie nu este asociat cu o astfel de societate privată. Rezultate regresie logistică. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 12. Venit monetar și distribuire a ocupării în comunitățile rurale Categorie de ocupații Ponderea venitului în categoria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
la oraș decât la sat, deoarece structura de vârstă a populației rurale este mai îmbătrânită decât cea a populației urbane. Aproape 70% a populației active lucrează ca angajați, o zecime sunt mici meseriași independenți, 13% agricultori particulari, alte 1,7% întreprinzători, respectiv 0,1% lucrători în colective agricole. 5,5% din populația activă sunt absolvenți relativ recenți aflați în căutarea primului loc de muncă. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 1. Distribuția populației active în funcție de principalele categorii de ocupații, procente, 2002 Rezultatele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
asociați), pondere mai mare decât în cazul țărilor din UE unde numărul acestora este de sub 10%, însă ponderea este mai scăzută decât în statisticile din anii precedenți unde figura 27%. Se observă că s-a format o clasă nouă de întreprinzători care reprezintă 1,7% a populației active, o parte lucrând ca mici meseriași independenți sau furnizori. Toate acestea formează straturile specifice ale pieței mai mult sau mai puțin dezvoltate. Szelényi, Eyal și Townsley (2001,157) demonstrează că în Europa Centrală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mai mult sau mai puțin dezvoltate. Szelényi, Eyal și Townsley (2001,157) demonstrează că în Europa Centrală se poate vorbi de formarea așa-numitului capitalism managerial, adică economia de piață s-a constituit fără să fi existat o clasă de întreprinzători. La fel s-a întâmplat și în România, însă la începutul anilor ’90 nu a lipsit doar stratul întreprinzătorilor, ci și economia de piață funcțională. Cu toate acestea, sectorul privat a devenit dominant, ceea ce se poate demonstra prin compoziția PIB
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
vorbi de formarea așa-numitului capitalism managerial, adică economia de piață s-a constituit fără să fi existat o clasă de întreprinzători. La fel s-a întâmplat și în România, însă la începutul anilor ’90 nu a lipsit doar stratul întreprinzătorilor, ci și economia de piață funcțională. Cu toate acestea, sectorul privat a devenit dominant, ceea ce se poate demonstra prin compoziția PIB-ului, produs ale cărui două treimi proveneau din sectorul privat deja în anul 2002 (vezi Veres, 2003b,90). Inactivii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
acestei alegeri. Întreprinderile compară costurile generate ca urmare a optării pentru realizarea activităților de entități externe (costuri de tranzacție) cu cheltuielile generate de integrarea activităților În cadrul organizației (costuri de organizare sau coordonare). Astfel, În concepția lui Coase, firmele cresc dacă Întreprinzătorii internalizează tranzacții operate anterior prin intermediul pieței și se micșorează atunci când Întreprinzătorii externalizează activități pe care le coordonau anterior În cadrul firmei. Opțiunea pentru unul dintre cele două mecanisme de alocare a resurselor ține deci de eficiența relativă a guvernanței tranzacției respective
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]