3,274 matches
-
România și Ungaria intrase în circuitul diplomatic european, ceea ce, spre exemplu, a determinat Foreign Office-ul să ceară lămuriri reprezentantului său în România, Frank Rattigan. Acesta îi telegrafiază șefului său, lordul Nathaniel Curzon, la 19 august 1919, relatându-i despre întrevederea pe care o avusese cu Ion I. C. Brătianu. Deși Take Ionescu îl avertizase pe Rattigan asupra faptului că cercurile guvernamentale românești agreează ideea unei uniuni româno-maghiare, avertisment ce ar trebui pus pe seama cunoscutei animozități dintre Brătianu și Ionescu, premierul român
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
paie în cap nu numai cu Consiliul Suprem, dar și cu sârbii și cehoslovacii“81. Nicolae Petrescu Comnen a plecat apoi la București, unde s-a întâlnit cu Ion I. C. Brătianu, comunicându-i rezultatele misiunii sale la Budapesta și ale întrevederii cu Iuliu Maniu. Poziția liderului liberal în privința uniunii cu Ungaria a fost exprimată din nou cu claritate: „Maniu vede just când se opune ideii unei uniuni personale. S-ar putea vorbi poate, într-o zi, mult mai târziu, despre un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aducerii unui monarh „român“ la Budapesta 126. În decembrie 1931, a avut loc, la Timișoara, o întâlnire neoficială între regele României și fostul prim-ministru maghiar, István Bethlen. Nu se poate ști cu exactitate ce s-a discutat în cadrul acelei întrevederi, însă imediat au început să apară speculații în presă potrivit cărora subiectele abordate au vizat realizarea unei uniuni vamale între cele două țări, instituirea unei apărări comune împotriva comunismului și în special înfăptuirea unei uniuni personale româno-maghiare127. Nu știm dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
precizase lui Maurice Paléologue planurile Rusiei, care conțineau, între altele, dominația la Constantinopol și Strâmtori. La intervenția ministrului Franței, Nicolae al II-lea a precizat că Rusia este de acord cu menținerea influenței Franței în Siria și Palestina 20. La întrevederea cu generalul Pau și cu Paléologue din 3 martie 1915, țarul revenea în termeni și mai energici asupra acestei chestiuni: „Voi • Ibidem, p. 220. • Ibidem, p. 228. Rusia era un conglomerat de 170 de milioane, în care „elementul pur rus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
adică spre Răsărit. A-și alege altă cale e o imposibilitate istorică, logică, morală a instinctului de conservare“34. Sub aceeași semnătură, se combătea o posibilă alianță cu Rusia, afirmându-se că „începutul umilirii românismului înaintea Rusiei datează din momentul întrevederii din Constanța“35. Trimiterea se referea la vizita țarului Nicolae al II-lea de la începutul lunii iunie 1914, apreciată la Berlin și Viena ca un moment în apropierea diplomatică dintre România și Rusia 36. În același timp, se acuza tăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lasă liniștea. Ăsta e singurul lucru pe care Îl găsesc ușor agasant la el. Chibzuiește intens la orice spui, de parcă ar avea cine știe ce mare importanță, cînd tu nu faci decît o oarecare remarcă la Întîmplare, de dragul conversației. La ultima noastră Întrevedere l-am Întrebat de unde și-a cumpărat cravata, și el s-a gîndit intens vreo cinci minute, după care și-a sunat soția să verifice cu ea; ce mai, a fost o adevărată saga. Și nici măcar nu-mi plăcea prostia
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În restul, el și Luke deapănă amintiri legate de nu știu ce meci de crichet de la școală. Fac eforturi să fiu politicoasă și să ascult - dar nu pot să nu mă foiesc, nerăbdătoare. Vreau să ajung la Bambino! În cele din urmă, Întrevederea ia sfîrșit și ieșim În strada aglomerată a Londrei. Pe lîngă noi, trece o femeie cu un landou demodat Silver Cross, cu roți superbe și solide. Doar că eu o să-l vopsesc pe al meu În roz aprins. O să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-l ascult! Luke nu zice nimic. Nu-mi dau seama dacă e Încruntat din cauza faptului că se află la volan sau a cuvintelor mele. Am putea să mergem măcar o singură dată, ca să vedem cum e, spun Împăciuitoare. O singură Întrevedere. Dacă nu ne place de ea, nu ne mai ducem niciodată. Am ajuns pe strada alor mei. Deasupra ușii se află un banner mare argintiu și un balon cu heliu stingher, pe care scrie La mulți ani, Jane!, aterizează ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să aflu mai multe despre tine. Ești căsătorită, Înțeleg? — Da, Încuviințez din cap. — Și vine și soțul tău azi? Domnul Brandon, dacă am Înțeles bine? — Trebuie să apară din clipă-n clipă. ȚÎțîi din buze a scuze. — Are o scurtă Întrevedere de afaceri În mașină, chiar lîngă clinică. Dar trebuie să apară. — Mă bucur. Ridică privirea și zîmbește, cu dinți perfecți, de un alb strălucitor. — SÎnt sigură că soțul tău e foarte Încîntat c-o să aibă un copil. — O, da! Tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
murmurînd „Venetia, te iubesc.“ Ceea ce e pur și simplu stupid. Pun pariu că nu i-a spus niciodată c-o iubește. Pun pariu pe... o mie de lire. — Becky? — A! Îmi vin În fire și-mi dau brusc seama că Întrevederea noastră a luat sfîrșit. Luke și Venetia sînt amîndoi În picioare și mă așteaptă. — Deci te gîndești ce fel de naștere Îți dorești, Becky, și-mi spui? zice Venetia deschizînd ușa. — Categoric! — Nu e nevoie de un plan extrem de detaliat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și Proclamația de la Timișoara sunt opționale, nu sunt obligatorii - vine cine dorește, nu este nimeni obligat să participe la ele. Întrebarea pe care le-o pun aproape Întotdeauna studenților este legată de motivația opțiunii lor pentru respectivele cursuri. La prima Întrevedere, după ce le fac desfășurătorul cursului, Îi Întreb: de ce ați dorit să asistați la cursuri axate pe temele amintite mai sus? Și majoritatea răspunsurilor sună cam așa: „Pentru că știu deja câte ceva și vreau să știu mai multe și mă interesează tema
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asemenea În teamă de plagiat manifestată de un fost profesor de la Parteihochschule Karl Marx, autor al unei istorii manuscrise al școlii, scrisă Înainte de 1989, după toate aparențele im Auftrag (la comanda), istorie pe care Încerca să o vândă la momentul Întrevederii noastre În „Vest”. Intenția mea de a compara școlile de partid est-germane și cele românești era și ea privită cu neîncredere: un asemenea proiect nu ascundea, oare, vreo intenție defăimătoare? Se subînțelegea că În RDG, „râul” fusese mai mic. Persoanele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mult, schimbul de opinii, părerea celorlalți într-un cadru special organizat îi aduce la traducerea trăitului în reflectat, la conștientizarea atitudinilor și a valorilor personale și de grup. Importante pentru reușita interviului de grup sunt „conversațiile preparatorii”, ce constau în întrevederile prealabile ale intervievatorului cu viitorii participanți, în timpul cărora li se anunță tema interviului, data și ora ținerii lui, durata (optimă este de 30 minute-2 ore), precum și faptul că opinia personală a fiecăruia este indispensabilă. Se indică (Mucchielli, 1968), de asemenea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ș.a. Editura Humanitas tipărește seria Unde scurte (I-VI, 1990-1996) - cronici dintre 1972-1992, completate de „partea a doua”, Postmicrofon, unde sunt incluse câteva texte apărute în revistele românești „22”, „Viața românească” și „Vatra” (1992-1995). În 1992 iese de sub tipar volumul Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler. Ciclul editorial Unde scurte, inițiat în 1990, are simptomele evidente ale unei recitiri. L. și-a revăzut textele, le-a regrupat atașându-le câte unui reper contextual esențial și țintuindu
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
Povestită de Monica Lovinescu, viața ideilor devine la fel de importantă și pasionantă ca viața. ALEX. ȘTEFĂNESCU SCRIERI: L’Amérique n’a pas encore parlé (în colaborare cu Virgil Ierunca), Paris, [1949]; Unde scurte, Madrid, 1978; Unde scurte, I-VI, București, 1990-1996; Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler, București, 1992; La apa Vavilonului, I-II, București, 1999-2001; Diagonale, București, 2002; Jurnal. 1981-1984, București, 2002; Jurnal. 1985-1988, București, 2003; Jurnal. 1990-1993, București, 2003. Ediții: E. Lovinescu, Sburătorul. Agende literare
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
Monica Lovinescu, RL, 1998, 6; Monica Spiridon, Omagiu aniversar. Monica Lovinescu la 75 de ani, R, 1998, 10; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 179-183; Mănucă, Perspective, 168-177; Ce vă spune astăzi numele Monica Lovinescu?, JL, 1998, 21-24; Gheorghe Glodeanu, Întrevederi pe unde scurte, JL, 1998, 21-24; Alexandru George, O luptătoare, LCF, 1999, 41, 42; Alexandru George, Dincolo și dincoace de cortină, LCF, 1999, 43; Z. Ornea, O voce inconfundabilă, RL, 2000, 10; Dimisianu, Lumea, 108-118; Dicț. esențial, 463-466; Alex. Ștefănescu
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
numai zece pași de locul unde s-a petrecut oribila crimă și cu doar cinci minute Înainte de Înfiorătorul asasinat al lui Sher Singh vorbisem cu el sub un copac din grădină, unde Îmi spuse să rămân până se va Întoarce. Întrevederea noastră avea ca subiect utilajele și fabrica de praf de pușcă pe care Dhian Singh Îmi poruncise să i-o construiesc. Într-o duminică, cu numai patru zile Înainte, Sher Singh inspectase stabilimentul și fusese atât de satisfăcut, Încât Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
țara, regele a chemat pe Dimitrie A. Sturdza și l-a Înștiințat că trebuie să fie gata pentru orice Împrejurare. Însă, spre a lua puterea este nevoie absolută ca partidul liberal să fie reîntregit. În scopul acesta se fac dese Întrevederi Între fruntașii sturdziști și cei drapeliști” . Pentru acest lucru Însă regele ar fi trebuit să Încalce principiul rotativei guvernamentale și să-i alunge pe conservatori de la putere după numai șapte luni de guvernare. Monarhul nu se poate hotărî În acest
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
gâtului), s-ar putea să fiți foarte stresați și impacientați și să nu vă mai amintiți prea multe din acea discuție. Adesea este dificil să luați totul în considerare în acel moment și probabil veți dori să aveți mai multe întrevederi și discuții cu medicul dumneavoastră până să luați o decizie în privința tratamentului. Dacă medicul utilizează în timpul conversației cu dumneavoastră termeni medicali pe care nu-i cunoașteți și nu-i înțelegeți, nu intrați în panică, rugați-l să vă explice din
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
putea afecta serios relațiile cu unele persoane. A intra în contact cu alte persoane care au trecut printr-o experiență similară poate fi foarte benefic pentru dumneavoastră. Există mai multe căi de a schimba informații cu alți pacienți. În aceste întrevederi de suport, cei mai mulți simt că pot vorbi deschis, își împărtășesc „ponturi”, adică se simt în largul lor. Veți constata că vă veți simți confortabil discutând despre boala și tratamentul dumneavoastră, relațiile cu prietenii și familia, speranțele și temerile pentru viitor
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
mai mare anvergură, Încât primejdia izolării să nu poată prinde contur. Deplin edificat asupra necesității unei politici externe active, I. C. Brătianu, sub acoperirea a ceea ce H. Hauser numea „diplomația de stațiuni balneare”, s-a deplasat În Germania, unde a avut Întrevederi benefice cu Kaiserul Wilhelm și cu Bismarck <ref id="34"> 34 Ibidem, p. 50 și urm.</ref>. Acțiunea premierului liberal, precum și „vizitele” lui Carol I din august 1880, la Viena și Ischl (unde s-a Întreținut cu Franz Joseph) și
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
al României, Cuvântări și scrisori, t. II, p. 41-42.</ref> </footnote>. Totuși, la insistențele Țarului Alexandru al II-lea, Domnitorul României consimte la trecerea peste Dunăre a Diviziei a IV-a, cu scopul de a ocupa cetatea Nicopolelui. În timpul unei Întrevederi cu reprezentantul francez la București, Carol I reliefa că interesul nostru și al Europei era de a se asigura deplina libertate de navigație pe Dunăre. Situația impunea ca fortărețele turcești de pe malul fluviului să fie dărâmate, Principele fiind decis a
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
313.</ref>, oferind României drept „compensație” teritoriul dobrogean. Îngrijorat de materializarea unei asemenea intenții, Domnitorul adresa o nouă scrisoare Țarului Alexandru al II lea, mărturisind enormele dificultăți ce ar provoca În România orice rectificare de teritoriu. De altfel, În cursul Întrevederii cu Ignatiev, Suveranul declarase pe un ton ferm că „nu poate să se Învoiască la cedarea Basarabiei (a sudului acesteia - n.n.)” <ref id="87"> 87 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 28; vezi și Memoriile Regelui Carol
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
cauzei române, la care năzuiseră Domnitorul și Guvernul său, era pur și simplu năruit. Dacă avem În vedere atitudinea mai sus amintită a Puterilor europene, nu este de mirare că Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, În cursul unor noi Întrevederi cu diplomații acreditați la Congres, au primit din partea tuturor „manifestări de simpatie”, care se dovedeau a fi Însă „pur convenționale”. Dincolo de „bunăvoința platonică, adică sterilă”, doar ministrul de Externe francez, Waddington, a căutat să spulbere orice iluzii, lăsând să se
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
din partea tuturor „manifestări de simpatie”, care se dovedeau a fi Însă „pur convenționale”. Dincolo de „bunăvoința platonică, adică sterilă”, doar ministrul de Externe francez, Waddington, a căutat să spulbere orice iluzii, lăsând să se Înțeleagă că „Basarabia trebuie considerată pierdută”. Nici Întrevederea cu Prințul moștenitor al Germaniei nu a depășit sfera amabilităților de circumstanță. Ba mai mult, Frederic-Wilhelm, În pofida simpatiei ce o nutrea față de Principele Carol I, a Încercat să sugereze poziția dificilă, de arbitru, pe care și-a asumat-o patria
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]