1,698 matches
-
a tuturor regimurilor comuniste, fără excepție, ea este pur și simplu liberticidă. Raportându-ne la soclul lor fondator, doctrina lui Marx*, ea este mai ambiguă, societatea comunistă fiind adesea prezentată ca înfăptuirea unei „adevărate” democrații. Practica comunistă ar fi pervertit întrucâtva nobilul ideal al emancipării care era la baza marxismului*. Care să fie realitatea? Marx și Lenin contra democrației parlamentare De la Marx până la Lenin*, a fost elaborată o critică metodică a gândirii democratice. Mai întâi, ea n-a încetat să denunțe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
francezi în Brigăzile internaționale -, vârf de lance în lupta antifascistă, aureolați de buna imagine a URSS, animând nenumărate asociații, comuniștii își consolidează prezența în ansamblul societății și atrag câțiva intelectuali - Aragon, Malraux. Vicisitudinile Frontului Popular și dezbinările sale îl slăbesc întrucâtva, dar inserția sa în centrul realităților politice și sociale este profundă. De-acum înainte, a fi comunist sau a vota în mod comunist nu mai ține doar de un moment de intensă emoție, de o alegere politică rațională sau de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
atunci „dușmanii revoluției” - diverse categorii sociale: preoți, „chiaburi”, ofițeri, „burghezi” etc. -, care trebuie izolați, și infractorii de drept comun, victime ale societății țariste și „socialmente apropiați de putere”, care trebuie reeducați prin muncă. Primele lagăre sunt înființate într-un mod întrucâtva haotic. într-un loc, regulamentul este aplicat, iar condițiile de detenție sunt acceptabile. în altul, domnește violența fără limite - torturi, „lichidări”, violuri etc. Aceste lagăre contribuie la ansamblul dispozitivului de teroare* instituit de putere. în octombrie 1923, se înregistrează deja
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cheie particulare”. Există o multitudine de tipologii ale strategiei de diversificare; noi le vom prezenta pe cele mai interesante. Vom începe cu cea a lui E. Penrose, care definește diversificarea pornind de la noțiunea de arie de specializare (corespunzătoare și ea întrucâtva noțiunii de câmp de activitate strategică). O arie de specializare este definită de trei componente: baza tehnologică, produsele fabricate și piața țintă. O întreprindere se diversifică atunci când își face intrarea într-o arie de specializare nouă. Ea poate realiza acest
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
unei ecuații liniare (în care apar ca variabile exogene indicatorii P, R, L și T) conduce la următorul rezultat (figura 5.22). Nivelul de încredere cu care este garantat acest model este foarte bun (99,4%), dar calitatea ajustării lasă întrucâtva de dorit (R2 este destul de mic). Aceasta s-ar putea explica prin faptul că atunci când lucrăm pe un eșantion de întreprinderi diferite, profilul financiar își pierde din importanță ca factor de influență asupra ratei de creștere. În schimb, o importanță
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
dependentă de noțiuni, respectiv de cuvinte. Ele sunt ușor de înțeles pentru că înapoia lor se află un "exercițiu" de milioane de ani. Dar, tocmai datorită numeroaselor semnificații pe care le pot avea gesturile, interpretarea lor în scopul cunoașterii oamenilor este întrucâtva dificilă. Gesturile reactive sunt constituite din acele mișcări ale corpului și membrelor efectuate ca răspuns la diferite solicitări sau situații neașteptate cu care este confruntat individul. Spre deosebire de mișcările efectuate ca răspuns la solicitările sau situațiile așteptate, care, putând fi gândite
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
când individul aparține tipului constituțional picnic, ar denota predominarea în cadrul vieții psihice a laturii instinctual-emoționale. Expresivitatea feței este asigurată însă în special de elementele mobile: ochii, sprâncenele, fruntea, gura, maxilarele etc. În cadrul mimicii, un rol esențial revine privirii, aceasta reprezentând întrucâtva "cheia expresiei feței". Astfel, dacă pe fotografia unui actor interpretând un personaj într-un film sau o piesă de teatru se așează o mică bucată de hârtie astfel încât să mascheze ochii, expresia feței lui devine aproape imposibil de descifrat. Expresiile
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
film și îl arăt celor care apar în el, barometrul echilibrului, al unui soi de echidistanță a poziției mele este nemulțumirea cât mai multor participanți. Dacă majoritatea celor intervievați - situați pe baricade diferite - se simt nedreptățiți, știu că am reușit întrucâtva. Intelectualii de la sate, alungați de revoluționarii din orașe. Orașe-martir. R.C. Dumitru Lucrările celei de-a opta ediții a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate au început într-un cadru festiv și în prezența distinșilor invitați joi, 1 noiembrie, de la ora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
încearcă să-și așeze legitimitatea pe un simulacru de reprezentativitate 42. Încă din 1965, Partidul Comunist Român a abandonat progresiv politicile de consolidare a puterilor sale în favoarea politicilor de includere a unor segmente sociale, a căror autonomie de articulare era întrucâtva respectată, în cadrul propriei puteri 43. În acest fel, și în ciuda discursului oficial care proslăvea "unitatea monolitică" a societății în jurul partidului clasei muncitorești, puterea partidului unic încetează să fie o putere unică și indivizibilă. Întrucât strategia de includere presupune anumite diferențieri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Sadoveanu, aceeași în structura ei de profunzime, cunoaște schimbări de-a lungul timpului: „vorbirea țăranilor, care era prezentă în opera mea de acum patru decenii, s-a modificat încet-încet, deceniu de deceniu; de aceea sătenii mei de astăzi se exprimă întrucîtva altfel decît cei de la 1900. Nu și-au schimbat structura sintactică a graiului, dar și-au schimbat vocabularul“ <footnote Ibidem. footnote> , iar „în limba literară, care ne interesează în primul rînd, vocabularul are o importanță mai mică decît sintaxa“ <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
primăvară sau la începutul verii, după a secetă prelungită urmată de o perioadă cu ploi în vară. Frunzele de la baza lăstarilor prezintă pete de culoare galbenă (la vițele cu struguri albi) sau pete galbene-purpurii (la vițele cu struguri roșii) asemănătoare întrucâtva cu petele untdelemnii produse de mană. Dispoziția acestor pete este însă caracteristică; de cele mai multe ori acestea sunt situate pe marginea frunzei și ocupă zone destul de mari ce ating 2-3 cm în diametru. Numărul petelor ce apar pe o frunză este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
elementele, pe care noi deja le-am semnalat, aparțin vocabularului susținătorilor unei poziții care consideră orice mașină un simplu instrument, fie ea un calculator sau o spatulă pentru tort. Și totuși, ceva ca o alunecare se produce cînd mașina devine întrucîtva acel mod prin care omul se definește. De la prepoziția "cu", care caracterizează primele încercări ale lui Simon despre automatizarea deciziilor, făcînd mai ușoară sarcina celui care ia decizii, se trece la prepoziția "prin", care presupune ivirea unui nou om-mașină, sau
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
succesiv tehnologiile spiritului (1) și știința sau științele cognitive (2). 1. Tehnologiile spiritului Asistăm la o veritabilă revoluție a vechilor tehnici ale gîndirii. Teoriile informației și ale comunicării, practicile pe care imperiul comunicării le exaltă și le provoacă au răsturnat întrucîtva rațiunea obișnuită. Nu planurile în două părți, ale facultăților de Drept, sau în trei părți, ale facultăților de Litere, sînt cele care ne guvernează. Ele erau armele guvernanților de ieri, ultimele avataruri ale dogmaticii medievale, pe nedrept discreditată, care permitea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
spijinului din partea publicului, un sprijin pe care acesta din urmă îl poate întotdeauna retrage; există, de asemenea, raporturi de reciprocitate între regimuri și public, astfel încât puterea sau slăbiciunea regimului determină succesul sau insuccesul mobilizărilor de masă împotriva sa. Contrazicându-l întrucâtva pe Knight, noi susținem că ideea potrivit căreia publicul se poate revolta sau poate forța o schimbare de regim fără ca elitele politice emergente sau existente să-l mobilizeze sau să-l conducă, este la fel de înșelătoare precum ideea existentă înainte de descoperirea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cultură, mai ales? Numai... geografie, cum suntem adesea Înclinați s-o credem În momente de restriște, apăsare, umilință istorică, cum ni se Întîmplă cu o regularitate ce ne Împinge spre un fatalism și practici expeditive? Oare norocul unei națiuni seamănă Întrucâtva cu norocul unui individ? Ni s-a părut totdeauna excesivă ideea; de exemplu, unui Nae Ionescu, pe care, zelul naționalist avea să-l ducă pe el și pe ucenicii săi, vai, la forme extreme și păgubitoare pentru viața și cariera
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
chiar apartenența lui Eminescu la mișcarea romantică. Eminescu nu aparține unei grupări romantice ci romantismul a însemnat pentru el un mod de a fi, conjugat în termenii lui Jonathan Blake drept o viziune idealistă asupra vieții, o minte-înaintea-materiei. Deși deopotrivă întrucâtva descendenți din Schopenhauer, Nietzsche și Eminescu nu vor cunoaște același drum. Această realitate este explicată de Theodor Codreanu nefăcând apel la statutul de cultură minoră, ci arătând că suferința la Eminescu e pătimire care vine și totodată reface legătura cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Suraia, 10 ianuarie 1941 Atenție, vezi adresa de pe plic. Pe ea să-mi scrii. Scumpă și iubită Inimioara mea, Astăzi, m-a învrednicit Dumnezeu să pot primi de la tine răvașul care să-mi aline inima, răvașul care să-mi redea întrucâtva liniștea sufletească de care am absolută nevoie în acest moment. Parcă-mi spunea cineva că în călătoria proiectată la București trebuia să intervină un „ce” neplăcut pentru tine care ai fost la fața locului și în același timp neplăcut și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
neprețuit ce se găsesc pe pământul scump al patriei, comori atât de râvnite în trecut și de alții. Nici unul din noi nu are pretenția că a reușit pe deplin în ceea ce și-a propus, dar, cred că, putem fi liniștiți întrucâtva, măcar, am năzuit spre mai bine. Răspunderea ce ți-ai asumat-o de a reuni, la 2 iulie a. c. , pe foștii colegi și profesori îți face onoarea și nu aș vrea ca eu să fiu unul din dezertori. Mă voi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
alții. Și ele sînt realizate de adunarea electivă și transpuse în practică de agenții relativ descentralizate. Politici redistributive Politicile redistributive iau, într-o manieră vizibilă și explicită, resursele de la unele grupuri, pentru a le da altora. Sînt, așadar, politici conflictuale, întrucîtva, care implică o însemnată intervenție a puterii executive și o punere în aplicare mai centralizată. Politici constitutive În fine, politicile constitutive se referă la formularea normelor care supraveghează crearea și funcționarea structurilor de autoritate și a înseși autorităților. Sînt, așadar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
niciodată să devină cu adevărat totalitar și este mult mai corect analizabil ca autoritarism. Războiul rece nu are nimic de-a face cu includerea absolut indispensabilă și adecvată a nazismului între regimurile totalitare. Această includere semnalează faptul că fenomenul precedă întrucîtva războiul rece și nu este deloc legat de el [Neumann 1942]. Folosirea ideologică a termenului de totalitarism, cel puțin pentru fascismul italian și național-socialismul german, aparține înseși acelor regimuri care intenționau să-și afișeze capacitatea fără precedent de control amănunțit
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
primei reducții, cea judicativă a dictaturii judicativului, precum și în operarea ca atare a acesteia. Îndreptățirea lor va fi căpătată ca pentru tot ce servește drept element prim al unei rostiri, potrivit regulilor judicative prin ceea ce decurge în mod direct și, întrucâtva, necesar, din ele. De aceea, discursul din prima secțiune a primei părți a lucrării ("Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică"), ce corespunde descrierii gândirii-positum, va avea drept scop dezvăluirea legitimității propriu-zis judicative a "monumentelor" gândirii filosofice date. În
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
compartimentul logicii transcendentale analog topicii din sistemul logicii-organon; ea are alte sarcini decât aceasta din urmă, deși, cum spuneam și mai sus, Kant a gândit-o după sugestia aristotelică a cercetării "locurilor" comune (topoi) unor fapte logice. Dialectica transcendentală corespunde întrucâtva topicii aristotelice, pentru că ea, asemenea acesteia din urmă, cercetează locurile în care rațiunea ajunge să funcționeze rațiocinant. Dialectica în genere, folosită ca instrument (organon), adică în sens constitutiv, produce aparență. Întregul spațiu al metafizicii este ocupat de producții dialectice, adică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele amintite). Tocmai din astfel de motive, analitica existențială nu mai apare ca un discurs croit după toate exigențele exprimate de canonul logic-judicativ, metafizic, în limbajul lui Heidegger. Ea propune, în mod explicit, un orizont de constituire fenomenală (a Dasein-ului), întrucâtva "teoretic", din care nu sunt totuși alungate fără drept de apel regulile "logice" obișnuite, în fond, judicative. O anumită diferență față de proiectele de discurs structurate strict după regulile judicativului constitutiv este de sesizat la nivelul structurii proiectului, în privința terminologiei etc.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a scoate la iveală nu atât temeiul Dasein-ului, cât structura sa factică reprezentând sensul său propriu de a-fi-în-lume. Posibilitatea, prin urmare, ține de o constituție de ființă, care este dată, dar care, în ciuda acestui fapt, rămâne in actus și, întrucâtva, ascunsă înțelegerii. Necesitatea însă ține de actul scoaterii din ascundere, în sensul punerii în evidență, a acestei constituții, mai bine zis, de faptul că Dasein-ul nu poate fi decât Dasein și trebuie să fie astfel: fiind, tocmai în acest chip
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
propoziția și starea de fapt sunt obiectualizate (constituite intențional). Înțelegem din cele de mai sus că dictatura judicativului nu este dislocată; de fapt, ea capătă, prin reformalizarea logos-ului, o confirmare, intrând într-o nouă întruchipare. Dar și non-judicativul este, întrucâtva, potențat. Pentru a da un exemplu potrivit, să observăm că Wittgenstein susține că semnul care participă la o propoziție stă pentru un obiect, dar noi nu putem cunoaște ce este obiectul; dar nu putem cunoaște ar trebui să completăm cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]